Стреказа и муравей vs Greierele şi furnica

1. Стреказа и муравейvsGreierele şi furnica

2. FABULA Fabulacreatieepica in versuri In cautareauneidefinitii Clasificari ale fabulei Personajecetraverseazaveacurile Greierelesifurnica

3. 1. Predareafabulei 2. Predareafabulei in Power Point 3. Ceestefabula? Exercitii cu elevii 5. Fabuleaccesibileelevilor Jocurididactice 1. Fabulasimoralaei 2. Potrivestemorala cu fabula Proiectedidactice. Teste de evaluare

4. FABULA – CREATIE EPICA IN VERSURI Incontestabil, fabula se numara printre cele mai vechi specii literare din cate se cunosc pana azi. De origine populara, unele motive ale prologurilor cu animale par sa provina inca din oranduirea primitiva, de pe vremea cand oamenii traiau din vanat si pescuit. Initial, fabula a existat sub forma unei povestiri concentrate despre animale, povestire care tinea insa intotdeauna a pilda, un talc, o morala inclusa in insusi subiectul relatat. In esenta, fabula transpune intamplari din lumea reala in lumea animalelor, odata cu vicii sau insusiri umane, acordandu-le acestora capacitatea de a vorbi, de a spune adevaruri indeosebi acceptate. In fabula insa adevarul imbraca haina metaforica.

5. Fabula demonstreaza mai mult decat oricare alt gen sau specie literara ca cele relatate de autor nu se savarsesc gratuit, ci cu un scop bine definit – pentru a dezvalui o morala. Morala – are o importanta covarsitoare, ea constituie insusi mobilul speciei, determina actiunile personajelor si insusi dreptul de existenta a fabulei ca gen literar.

6. 1.2. IN CAUTAREA UNEI DEFINITII Originea fabulei trebuie cautata in basmele animaliere. Insa cu timpul vietatile nu mai sunt folosite ca simple personaje ale basmului ci ca simboluri, intruchipand defecte si calitati omenesti. In antichitate, basmul si fabula erau denumite prin aceeasi notiune. Cu timpul, mai ales prin Esop, fabula se distanteaza de basm, prin amplificarea simbolului, a alegoriei, capatandu-si propria-i functie, moralizatoare si critica. In “Prefata” la fabulele din La Fontaine si Krilov, Tudor Arghezi gasea formula cea mai potrivita pentru a defini fabula, atat sub aspect instructiv – educativ, cat si sub cel comic - umoristic. “ Fabula se cheama vechea corcitura Dintre pilda buna si caricatura O minciuna blanda in care se prefac Hazurile snoavei scurte-n bobarnac.”

7. In cautarea unei definitii a fabulei am pornit de la aparitia ei pentru prima data in Orient, am continuat cu cel care a ridicat fabula pe cele mai nebanuite culmi si anume Esop, a urmat apoi al doilea nume ilustru in istoria fabulei, latinul Fedru, ajungand la creatorul fabulei moderne, inegalabil pana azi La Fontaine. In ceea ce priveste fabula romaneasca am pornit de la prima culegere de fabule din limba romana “Filosoficesti si politicesti, prin fabule moralnice invataturi” (1814) datorata lui Dimitrie Tichindeal si m-am oprit asupra creatiilor celor mai reprezentativi fabulisti romani Alexandru Donici si Grigore Alexandrescu. Am amintit aici cateva din cele mai cunoscute fabule ale acestora astfel: “Boul si vitelul”, “Toporul si padurea”, “Cainele si catelul”, “Lupul moralist” scrise de Grigore Alexandrescu si “Infatisarea fabulei”, “Doua poloboace”, “Racul, broasca si stiuca” scrise de Alexandru Donici.

8. 1.3. CLASIFICARI ALE FABULEI Inca din antichitate s-a incercat o clasificare a fabulei dupa mai multe criterii astfel: • In functie de personaje: • verosimile – cu personaje umane • neversosimile – cu zei si animale • amestecate • Dupa natura eroilor si dupa derularea actiunii • rationale – cand intamplarea este posibila • morale – cand intamplarea este posibila in anumite imprejurari • amestecate • Dupa felul naratiunii • satirice ca ale lui Heliade Radulescu • apologice ca ale lui Asachi • anecdotice ca ale lui Krilov

9. Din punct de vedere al finalitatii • politice – “Toporul si padurea” de Grigore Alexandrescu • sociale – “Cainele si catelul” de Grigore Alexandrescu Asemenea clasificari au importanta in cercetarea modalitatilor speciei si in evolutia ei.

10. 1.4. PERSONAJE CARE TRAVERSEAZA VEACURILE Problema personajelor a preocupat mult pe fabulistii si pe teoreticienii speciei fiindca alegoria fixeaza mastile comice, fara de care apologul e searbad, sec. In fabula romaneasca de pana la 1900, o statistica a alegoriilor ar arata frecventa mare a vulpii care prin viclenie abuzeaza de un alt animal. Vulpea se numara printre personajele favorite ale fabulei. O intalnim in “Corbul si vulpea”, lui La Fontaine unde aceasta reuseste prin viclenie sa-l faca pe corb sa deschida pliscul ramanand astfel fara cas; o mai intalnim la Grigore Asachi unde corbul isi insuseste lectia si nu se mai lasa pacalit, la Grigore Alexandrescu in “Vulpea liberala” unde are calitati de politician, la Alecu Donici in “Vulpea si Bursucul” unde intalnim o vulpe fatarnica, la Vasile Alecsandri in “Zimbrul si vulpea”, la George Sion in “Leul, magarul si vulpoiul”.

11. “Greierele si furnica” sunt doua personaje foarte des intalnite in scrierile fabulistilor. La Fontaine autorul fabulei “ La cigale et la fourmi” a fost tradus in limba romana de numerosi fabulisti: Grigore Alexandrescu, Pompiliu Eliade, Aurel Tita, etc. Printre cei care au publicat versiuni ale fabulei “Greierele si furnica” am reamintit pe Tudor Arghezi, George Creteanu, Marcel Breslasu, Alecu Donici.

12. II ASPECTE MOTODOLOGICE ALE PREDARII FABULEI IN INVATAMANTUL PRIMAR2.1. PREDAREA FABULEI In predarea fabulei trebuie sa avem in vedere urmatorul plan: 1. Conversatia pregatitoare (explicandu-se cuvintele care ar ingreuna intelegerea fabulei la prima lectura). 2. Citirea fabulei de catre invatator si apoi de catre elevi. 3. Intuirea ilustratiilor in legatura cu fabula. 4. O conversatie de generalizare (caracterizari elementare, scoaterea ideii principale), cu citirea diferitelor pasaje ale fabulei (citirea selectiva). 5. Povestirea fabulei de catre elevi. 6. Gasirea analogiei din viata si descoperirea sensului alegoriei. 7. Citirea expresiva a fabulei (tonul general al citirii, particularitati expresive ale citirii diferitelor pasaje). 8. Citirea pe roluri

13. O problema de ordin metodic este modul cum trebuie sa se dezvaluie alegoria. De aceea este necesar ca, in studierea fabulei, imaginile trebuie tratate ca imagini reale si nu alegorice. O alta problema metodica este in legatura cu morala si invatatura. Se cere o deosebita atentie in sensul ca discutiile sa nu cada pe panta “moralizarii” uscate, fortate. Discutiile cu elevii trebuie astfel purtate incat sa sublinieze viciul condamnat: minciuna, inganfarea, lipsa de loialitate. O mare importanta o are aici si caracterizarea personajelor si citirea pe roluri. Fabula ofera un material bogat pentru munca de largire si slefuire a vocabularului elevilor: expresii plastice, inversiuni din limba populara, etc.

14. 2.2. PREDAREA IN POWER POINT Prezentarile Power Point sunt cel mai modern mijloc de predare care permite combinatia imaginilor fixe si mobile care pot fi imbogatite progresiv odata cu progresul comentariilor formatorului. Prezentarile Power Point sunt folositoare cu conditia sa nu fie utilizate abuziv efectele multimedia. In ceea ce priveste, o prezentare Power Point este utila si ajuta la instruire/predare atata timp cat ramane simpla, clara, fara prea multe efecte multimedia. Prezentarile PP pot fi folosite in procesul de predare integral sau numai in anumite secvente ale lectiei: captarea atentiei, reactualizarea cunostintelor, asigurarea feed-back-ului.

15. Prezentarile PP folosite in predarea fabulei sunt foarte indragite de cei mici fiind atractive prin imaginile prezentate, dar si prin jocurile si exercitiile propuse. In cadrul unei predari in PP, elevii “fac cunostinta” nu numai cu personajele fabulei respective, dar si cu autorul acesteia. Unul dintre avantajele folosirii acestui mod de predare este acela ca sunt antrenate si grupuri mari si grupuri mici de elevi, fiindu-le captata mult mai usor atentia, deoarece elevii sunt atrasi din ce in ce mai mult de tehnologia moderna.

16. CE ESTE FABULA? EXERCITII CU ELEVII Deoarece in cadrul unei lectii de predare sau consolidare a fabulei sunt folosite si exercitiile, am prezentat o serie de exercitii menite sa fixeze cunostintele elevilor despre anumite fabule. Dintre acestea amintim: • Exercitii tip intrebare: Cu ce se incheie fabula “Musca la arat”? • Exercitii de completare a spatiilor libere: Fabula are doua parti: …….. si ………. . • Exercitii de inlocuire a unor grupuri de cuvinte cu un singur cuvant cu sens asemanator: trecut in zbor - …………….. • Exercitii de completare dupa model: furnica – furnici • Exercitii de completare cu semnele de punctuatie corespunzatoare. • Rebusuri • Exercitii in care sa descopere cuvinte cu sens opus in anumite proverbe “Strange bani albi pentru zile negre”

17. LA FONTAINE SI CELE MAI INDRAGITE FABULE DE COPII Fabula a fost ridicata de La Fontaine la o perfectiune la care inaintasii sai nici nu visau, iar cei care i-au urmat nu au putut sa o atinga. De aceea se poate spune ca La Fontaine este fara rival cel mai mare fabulist al tuturor timpurilor. “Corbul si vulpea”, “Greierele si furnica”, “Vulpea si strugurii”, “Broasca si boul”, “Dreptatea leului” sunt numai cateva din fabulele lui La Fontaine pe care le stie aproape toata lumea.

18. FABULE ACCESIBILE ELEVILOR Dintre fabulele accesibile elevilor m-am oprit asupra fabulei “Cainele si catelul” de Grigore Alexandrescu, fabula in care este satirizata dorinta celor care vor sa parvina prin orice mijloace, referindu-se mai ales la acele persoane care tin doar sa vorbeasca fara sa puna in practica nimic. O alta fabula la care m-am oprit este “Boul si vitelul” de Grigore Alexandrescu, creatie care reda sentimentele autorului de dispret si de dezaprobare fata de lumea timpului sau prin intermediul actiunii, al personajelor si al naratorului. “Bivolul si cotofana” de George Toparceanu fabula indragita de cei mici; prin intermediul ei criticandu-se profitorii care cauta si gasesc de fiecare data un prilej favorabil de a atrage foloase in propriul interes.

19. “Talharul pedepsit” de Tudor Arghezi este si ea o fabula indragita de cei mici, satirizandu-se prin intermediul ei prostia si inganfarea celor mari care se cred puternici si pot ataca vietatile mai mici.

20. JOCURILE DIDACTICE Prin intermediul jocurilor didactice folosite in majoritatea secventelor lectiei morala fabulei poate fi usor inteleasa de catre cei mici. In cadrul lectiei “Musca la arat” de Alexandru Donici, pentru a captiva elevii, ora se poate desfasura sub forma unui joc: • Se impart elevii clasei in trei grupe: ciresarii, cutezatorii si invingatorii • fiecarei echipe i se da o sarcina de rezolvat • castiga echipa care a terminat prima de rezolvat sarcina, dar care a rezolvat-o si corect • Jocuri de tipul “Rezolva repede si bine” • Jocuri de tipul “Potriveste morala cu fabula”

21. PROIECTE DIDACTICETESTE DE EVALUARE Predarea unei fabule presupune si realizarea unor proiecte didactice. In cadrul realizarii proiectelor didactice am urmarit respectarea particularitatilor de varsta si individuale ale elevilor, stabilirea obiectivelor operationale si respectarea evenimentelor instructionale. In cadrul lectiilor de consolidare – evaluare se pot folosi atat fise de lucru cat si fise de evaluare, acestea avand o importanta semnificativa pentru a vedea daca elevii si-au insusit notiunile respective sau au inteles morala fabulei.