ISTORIA UNIVERSALĂ MODERĂ (1648 – 1815)

1. ISTORIA UNIVERSALĂ MODERĂ (1648 – 1815)

2. - INTRODUCERE- ANGLIA ÎN SECOLUL AL XVII-LEA (1600 - 1700): STUARȚII; RĂZBOIUL CIVIL (1642 -1649); RESTAURAȚIA (1660); REVOLUȚIA GLORIOASĂ (1689).- ANGLIA ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA ȘI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XVIII-LEA (1700 – 1815): HANOVRIENII ȘI REGIMUL POLITIC PARLAMENTAR.- FRANȚA ÎN SECOLUL AL XVII-LEA ȘI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XVIII-LEA (1610 – 1715): BOURBONII; RICHELIEU, MAZARIN ȘI RĂZBOAIELE.-FRANȚA ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA (1715 – 1789): SFÂRȘITUL ABSOLUTISMULUI.- IMPERIUL HABSBURGIC ÎN SECOLELE XVII – XIX (1618 - 1815): RĂZBOAIE ȘI DESPOTISM LUMINAT.- PRUSIA ÎN SECOLELE XVII – XIX (1648 -1800): ASCENSIUNEA HOHENZOLLERNILOR.- SPANIA ÎN SECOLELE XVII – XVIII (1600 – 1800): DE LA HABSBURGI LA BOURBONI; MĂRIRE ȘI DECĂDERE.

3. - STATELE ITALIENE ÎN SECOLELE XVII – XVIII (1600 – 1800): FĂRĂMIȚARE ȘI DEGRADARE.- ȚĂRILE SCANDINAVE ÎN SECOLELE XVII – XVIII (1600 -1800): DANEMARCA; SUEDIA.- RUSIA ÎN SECOLELE XVII – XVIII (1613 – 1800): ROMANOVII ȘI TRANSFORMAREA RUSIEI ÎNTR-O MARE PUTERE.- IMPERIUL OTOMAN ÎN SECOLELE XVII – XVIII (1600 – 1800): APARIȚIA OMULUI BOLNAV.- COLONIILE ENGLEZE DIN AMERICA DE NORD ȘI RĂZBOIUL DE INDEPENDENȚĂ (16007 – 1815): FORMAREA ȘI DEZVOLTAREA COLONIILOR; DOCUMENTE: - DECLARAȚIA DE INDEPENDEȚĂ (1776). - CONSTITUȚIA STATELOR UNITE ALE AMERICII (1787).- REVOLUȚIA FRANCEZĂ (1789 – 1799): DESFĂȘURAREA EVENIMENTELOR; DOCUMENTE: - DECLARAȚIA DREPTURILOR OMULUI ȘI ALE CETĂȚEANULUI (1789); - CONSTITUȚIA DIN 1791; - CONSTITUȚIA DIN 1793; - CONSTITUȚIA DIN 1795.- FRANȚA ÎN TIMPUL LUI NAPOLEON BONAPARTE (1799 – 1815): DEFĂȘURAREA EVENIMENTELOR; DOCUMENTE: - CONSTITUȚIA DIN 1799; - CODUL CIVIL 1802 – 1804.

4. - INTRODUCERE I. ISTORIOGRAFIA PROBLEMEI Începând cu epoca modernă, în Franța, Anglia, Prusia ș. a., s-au dezvoltat condițiile scrierii unor lucrări de istorie universală. Jacques Bénique Bossuet, Voltaire, Frederich Schiller ș. a.. au deschis un drum ce va fi urmat și de alți mari istorici.

5. II. ÎNCEPUTUL ȘI PERIODIZAREA ISTORIEI UNIVERSALEMODERNE a. Pentru începutul epocii moderne nu există un eveniment sau un grup de evenimente cu consecințe majore asupra unei arii întinse. Unii istorici privesc Revoluția burgheză din Anglia ca început al istoriei moderne universale. Alți istorici optează pentru secolul al XVI-lea. În ansamblul său, acesta cuprinde importante transformări, în toate domeniile vieții sociale: - Reforma; - Renașterea; -Descoperirile geografice; O altă variantă, Războiul de 30 de Ani (1618 – 1648) și Pacea Westfalică (1648). b. Periodizarea istoriei universale moderne: Prima parte: 1648 – 1789; A doua parte: 1789 – 1918.

6. - ANGLIA ÎN SECOLUL AL XVII-LEA (1600 - 1700): STUARȚII: În 1603 se urcă pe tronul Angliei Carol I Stuart (1603 – 1625). Regele Iacob I Stuart (1625 - !649) intră în conflict cu Parlamentul (Camera Comunelor). Petiția dreptului (1628). Mustrarea cea mare (1640). RĂZBOIUL CIVIL (1642 -1649): Prima parte a războiului (1642 – 1646): Rege - Parlament Marston Moor (1644); Naseby (1645); Capitularea Oxfordului (1646); Capturarea regelui de către Parlament. Partea a doua a războiului (1646 – 1649): Parlament - Armată

7. Fuga regelui Carol I; Preston (1648); Regele este luat prizonier de către trupele lui Cromwell; Judecarea, condamnarea (1648) și executarea (1648) regelui Carol I; Cromwell preia puterea în Anglia; Înfrângerea revoltelor din Irlanda și Scoția de către trupele lui Cromwell (1649 – 1652). La 9 mai 1649, Anglia a fost proclamată oficial Republică și Stat Liber (Commonwealth and Free State). În 1653 i se oferă lui Cromwell titlul de Lord Protector al Angliei, Scoției și Irlandei. Războiul dintre Anglia și Olanda (Provinciile Unite) (1652 – 1654) și Pacea de la Westminster (1654). Cromwell moare în septembrie 1658, iar fiul său, Richard, devine Lord Protector. RESTAURAȚIA (1660): Richard Cromwell este obligat să demisioneze de către generalul Monk, iar în Anglia este readusă dinastia Stuart, prin Carol al II-lea; Test Act (1673); Habeas Corpus Act (1679); Regele Iacob al II-lea (1685 – 1689);

8. Formarea Partidelor Whig și Tory. REVOLUȚIA GLORIOASĂ (1689): Abdicarea regelui Iacob al II-lea (1688); Parlamentul oferă tronul Angliei Mariei Stuart (fiica lui Iacob al II-lea) și lui Wilhelm de Orania (Dinastia de Orania în Anglia) (1689 - 1702); Bill-ul drepturilor (1689); Regina Ana Stuart (1702 – 1714); Uniunea dintre Anglia și Scoția (Marea Britanie) (1707). Pe plan extern, Anglia se implică în Războiul pentru tronul Spaniei (1701- 1712) și va fi principala beneficiară a Tratatelor de Pace de la Utrecht și Rastadt (1713 – 1714).

9. - ANGLIA ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA ȘI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XVIII-LEA (1700 – 1815): HANOVRIENII ȘI REGIMUL POLITIC PARLAMENTAR: În 1714 se urcă pe tron George I de Hanovra (1714 – 1727); George al II-lea (1727 – 1760); George al III-lea (1760 – 1820); Robert Warpole, prim – ministru al Marii Britanii; Pe plan extern, Anglia se implică în războaiele pentru tronul Poloniei (1733 -1735), pentru tronul Austriei (1740 – 1748), dar și în Războiul de 7 Ani (1756 – 1763) și va fi principala beneficiară a Tratatului de pace de la Paris (1763); Războiul de Independență al coloniilor engleze din America de Nord (1776-1783); Revoluția economică (1770).

10. FRANȚA ÎN SECOLUL AL XVII-LEA ȘI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XVIII-LEA (1610 – 1715): • BOURBONII: • Ludovic al XIII-lea (1610 – 1643): • Politica externă: • Războiul de 30 de Ani (1618 – 1648). • Politica internă: • Guvernarea cardinalului Richelieu (1624 – 1642); • Guvernarea cardinalului Mazarin (1642 – 1661). • Ludovic al XIV-lea (1643 – 1715): • Guvernarea fără prim – ministru; • Organizarea internă a lui Colbert (1681 – 1683). • Revocarea Edictului de la Nantes (1685) • Politica externă: • Războiul de devoluție (1667 – 1668) și pacea de la Aachen; • Războiul dintre Franța și Olanda (1672 – 1679) și pacea de la Nimégue (1679); • Războiul Franței cu Liga de la Augsburg (1688 – 1697) și pacea de la Riswick (1679); • Războiul pentru Tronul Spaniei (1700 – 1712) și Tratatele de pace de la Utrecht și Rastdt (1713 – 1714).

11. -FRANȚA ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA (1715 – 1789) SFÂRȘITUL ABSOLUTISMULUI. Ludovic al XV-lea (1715 – 1774): Absolutism: Criză politică, economică și financiară. Iluminism. Politica externă: Războiul pentru Tronul Poloniei (1733 – 1735) și pacea de la Viena (1738); Războiul pentru Tronul Austriei (1740 – 1748) și pacea de la Aachen (1748); Războiul de 7 Ani (1756 -1763) și pacea de la Paris prin care Franța pierde Canada (1763); Implicarea Franței în războiul de independență american (1776 – 1783) și Tratatul de pace de la Versailles (1783).

12. - IMPERIUL HABSBURGIC ÎN SECOLELE XVII – XIX (1618 - 1815) RĂZBOAIE ȘI DESPOTISM LUMINAT Ferdinand al II-lea (1619-1637): Războiul de 30 de Ani (1618 – 1648). Ferdinand al III-lea (1637 – 16587: Pacea Westfalică (1648). Leopold I (1658 – 1705): Economie mercantilistă; Asediul Vienei de către Imperiul Otoman (1683), un lung război ce se va încheia cu pace de la Karlowitz (1699). Iosif I (1705 – 1711): Implicarea în Războiul pentru Tronul Spaniei (1700 – 1712). Carol al VI-lea (1711 – 1740): Tratatele de pace de la Utrecht și Rastadt (1713 – 1714); Războiul cu Imperiul Otoman (1716 – 1718) și pacea de la Passarowitz (1718); Războiul cu Imperiul Otoman (1737 -1739) și pacea de la Belgrad (1739); Pragmatica Sancțiune (1713).

13. Maria Tereza (1740 – 1780): Războiul pentru Tronul Austriei (1740-1748) și pacea de la Aachen (1748); Războiul de 7 Ani (1756 – 1763) și pace de la Hubertsburg (1763); Partticiparea la prima împărțire a Poloniei (1772); Reforme absolutist – luminate. Iosif al II-lea (1780 -1790): Reforme absolutist – luminate. Leopold al II-lea (1790 – 1792): Reforme absolutist – luminate. Francisc al II-lea (1792 – 1835, din 1806, guvernează sub numele de Francisc I): Participă la ultimele două împărțiri ale Poloniei (1793, 1795); Se alătură coalițiilor antifranceze (1793 – 1815).

14. - PRUSIA ÎN SECOLELE XVII – XIX (1648 -1800) ASCENSIUNEA HOHENZOLLERNILOR Electorul Friedrich Wilhelm (1640 – 1688): Ducatul Prusiei revine la Brandenburg, prin pacea de la Wehlau (1657); Întărirea armatei. Electorul Friedrich al III-lea (1688 – 1701), din 1701 sub numele de Friedrich I, rege al Prusiei (1701 – 1713): Prusia este proclamată Regat la Königgsberg (18 ianuarie 1701). Regele Friedrich Wilhelm I (1713 – 1740): Reforma armatei; Reforma administrației; Reforma finanțelor; Războiul Nordului, Prusia participă alături de Rusia împotriva Suediei (1700 – 1721, 1715 – 1719); Războiul pentru Tronul Poloniei, Prusia participă alături de Austria împotriva Franței (1733 – 1795), pace ade la Viena (1738);

15. Friedrich al II-lea (1740 – 1786): Reforme absolutist – luminate; Declanșează Războiul pentru Tronul Austriei (1640 – 1649), prin cucerirea Sileziei austriece; Declanșează Războiul de 7 Ani (1756 – 1763), încheiat cu pacea de la Hubertsburg (1763); Participă la prima împărțire a Poloniei (1772). Friedrich al III-lea (1786 – 1794)

16. - SPANIA ÎN SECOLELE XVII – XVIII (1600 – 1800) DE LA HABSBURGI LA BOURBONI: Filip al III-lea de Habsburg (1598 – 1621): Monarhie absolută; Criză economico - financiară; Implicarea Spaniei în Războiul de 30 de Ani (1618 – 1648) alături de Imperiul Habsburgic împotriva protestanților. Filip al IV-lea (1621 – 1665): Continuarea Războiului de 30 de Ani, Pacea Westfalică (1648); Războiul dintre Franța și Spania continuă până în 1659 (Pacea Pirineilor); Continuă criza politică și cea economico – financiară; Spania pierde Portugalia. Carol al II-lea (1665 – 1700): Războiul de Devoluție cu Franța (1667 – 1668) și pacea de a Aachen (1768); Spania se implică în toate războaiele antifranceze din a doua jumătate a secolului al XVII-lea; Se agravează criza. Filip al V-lea de Bourbon (1700 – 1746), schimbarea dinastiei: Datorită tendințelor de hegemonie franceze și nemulțumirii celorlalte puteri (Anglia, Olanda, Imperiul) izbucnește Războiul pentru Tronul Spaniei (1700 – 1712); Tratatele de pace de la Utrecht și Rastadt (1713 – 1714) transformă Spania într-o putere de rang doi, toate posesiunile europene sunt pierdute.

17. MĂRIRE ȘI DECĂDERE: Ferdinand al VI-lea (1746 – 1759): Criză adâncă; Spania participă alături de Franta la războaiele europene din această perioadă. Carol al III-lea (1759 – 1788): Reforme absolutist – luminate; Continuă seria războaielor europene la care aparticipă alături de Franța; Spania alături de Franța în războiul american pentru independență (1776 -1783). Carol al IV-lea (1788 – 1808).

18. - STATELE ITALIENE ÎN SECOLELE XVII – XVIII (1600 – 1800) FĂRĂMIȚARE ȘI DEGRADARE: Italia o noțiune geografică; Dominația spaniolă asupra unei părți a Peninsulei Italice până la 1713 – 1714 (Tratatele de pace de la Utrecht și Rastadt); Dominația austriacă asupra unei părți a Peninsulei Italice după Tratatele de pace de la Utrecht și Rastadt; Criza economică din secolul al XVII-lea; Revirimentul economic din secolul al XVIII-lea; Absolutism politic; Nașterea științei moderne în Italia în secolul al XVII-lea (Galileo Galilei); Cultura și știința devin apanajul Europei de Vest protestante în secolul al XVIII-lea.

19. - ȚĂRILE SCANDINAVE ÎN SECOLELE XVII – XVIII (1600 -1800) DANEMARCA: Sfârșitul unei puteri medievale; O serie de conflicte eșuate cu Suedia; O parte din posesiunile Danemarcei trec sub controlul Suediei; Reforme absolutist – luminate în secolul al XVIII-lea. SUEDIA: Carol al IX-lea (1599 – 1611). Gustav al II-lea Adolf (1611 – 1632). Prima armată națională din Europa; Implicarea Suediei în Războiul de 30 de Ani; Moartea regelui pe câmpu de luptă (Lützen, 1632). Regina Cristina (1632 – 1654): Pacea Westfalică (1648) transformă Suedia într-o mare putere europeană; Abdicarea reginei. Carol al X-lea Gustav (1654 – 1660): Regele umărea să desființeze Danemarca ca stat; Carol al XI-lea (1660 – 1697): Suedia se implică în războaiele din Europa de vest ca aliată a Franței.

20. Carol al XII-lea (1697 – 1718): Războiul Nordului (1700 – 1721) dintre Suedia și Rusia: Victoria suedeză de la Narva (1700); Victoria rusă de la Poltava (1709); Regele Carol al XII-lea fuge în Imperiul Otoman; În 1715, Carol al XII-lea se întoarce în Suedia; Carol al XII-lea este împușcat mortal la 30 noiembrie 1718, în timp ce inspecta fortăreața Frederiksten. Ulrika – Eleonora (1718 – 1720): Elaborarea unei Constituții. Frederik I (1720 – 1751): Pacea de la Nystadt (1721), Suedia suferă pierderi teritoriale importante în favoarea Rusiei; Partide politice: Partidul Pălăriilor și Partidul Bonetelor. Adolf Frederic (1751 – 1771). Gustav al III-lea (1771 – 1792): Elaborarea unei Constituții. Gustav al IV-lea Adolf.

21. - RUSIA ÎN SECOLELE XVII – XVIII (1613 – 1800) ROMANOVII ȘI TRANSFORMAREA RUSIEI ÎNTR-O MARE PUTERE: Urcarea pe tronul Rusiei a Romanovilor în 1613. Mihail Feodorovici Romanov (1613 – 1645): Resurse economice aproape nefolosite; Rusia stăpânește un teritoriu imens în Asia de Nord: Alexei Mihailovici (1645 – 1682): Război cu Polonia pentru suzeranitatea asupra Ucrainei (1654 – 1667). Petru I (1682 – 1725): Războiul Nordului (1700 -1721) și pacea de la Nystadt (1721); Călătoria lui Petru I prin Eoropa; Construirea Orașului Sankt Petersburg; Reforma în armată; Reforma marinei militare; Reforma administrativă; Dezvoltare culturală; Proclamarea Imperiului în 1721. Ecaterina I (1725 – 1727).

22. Petru al II-lea (1727 – 1730). Ana ( 1730 – 1740). Ivan al VI-lea (1740 – 1741). Elisabeta I (1741 – 1762): Desfințarea taxelor vamale interne în 1753; Înființarea universității din Moscova în 1755; Rusia participă la războaiele din Europa de Vest (1740 – 1748 și 1756 – 1763) împotriva Prusiei. Petru al III-lea (1762). Ecateriana a II-a (1762 – 1796): Convocarea Zemstvo – Adunare a Stărilor (1767 – 1768); Elaborarea unui Nakaz – Instrucțiuni; Carta Nobilimii în 1785; Carta Orașelor în 1785; Reforma administrativă în 1775; Răscoala lui Emilian Pugaciov în 1774 – 1775; Războaiele cu Imperiul Otoman și ieșirea Rusiei la Marea Neagră.

23. .- IMPERIUL OTOMAN ÎN SECOLELE XVII – XVIII (1600 – 1800) APARIȚIA OMULUI BOLNAV: Ahmed I (1603 – 1617): Războiul cu Persia (1603 – 1617). Mustafa I (1617 – 1618, 1622 – 1623). Osman al II-lea (1618 -1622). Murad al IV-lea (1623 – 16400. Ibrahim Deli (1640 – 1648). Mehmed al IV-lea Avci (1648 – 1687): Războiul din Marea Mediterană cu Veneția pentru suzeranitatea asupra Cretei (1645 – 1667); Războiul din Peninsula Balcanică; Începutul declinului; Asediul asupra Vienei (1683) și războiul cu Austria (1683 – 1699) încheiat cu pacea de la Karlowitz.

24. Süleyman al II-lea (1687 – 1691). Ahmed al II-lea (1691 – 1695). Mustafa al II-lea (1695 – 1703). Ahmed al III-lea (1703 – 1730): Războiul cu Rusia (1711); Războiul cu Veneția (1715 – 1718) și cu Austria (1716 – 1718), încheiat cu pacea de la Passarowitz (1718); Adâncirea crizei interne: Mahmud I (1730 – 1754): Războiul cu Austria și Rusia (1737 – 1739) și Pacea de la Belagrad (1739). Osman al III-lea (1754 – 1757). Mustafa al III-lea (1757 – 1774). Abdul Hamid I (1774 – 1789): Războiul cu Rusia (1768 – 1774) și pacea de la Kücük Kainargi (1776). Selim al III-lea (1789 – 1807): Războiul ruso – austro – turc (1787 – 1792) și păcile de la Iași și Șiștov (1791, 1792).

25. - COLONIILE ENGLEZE DIN AMERICA DE NORD ȘI RĂZBOIUL DE INDEPENDENȚĂ (16007 – 1815) FORMAREA ȘI DEZVOLTAREA COLONIILOR: 13 colonii engleze în America de Nord: Virginia în 1607; Massachusetts, în 1652 bate monedă proprie; Georgia este ultima colonie înființată în 1732. DOCUMENTE: - DECLARAȚIA DE INDEPENDEȚĂ (1776). Începe Războiul de Independență împotriva Angliei (1776 – 1783): Saratoga (1777); Franța, Spania și Olanda intră în război alături de Statele Unite ale Americii; Yorktown (1781); Tratatul de la Paris (1783). - CONSTITUȚIA STATELOR UNITE ALE AMERICII (1787). George Washington devine primul președinte al Statelor Unite ale Americii. Capitala la New York.

26. - REVOLUȚIA FRANCEZĂ (1789 – 1799) DESFĂȘURAREA EVENIMENTELOR: Ședința regală de deschidere a Adunării (5 mai 1789); Căderea Bastiliei (14 iulie 1789); Abolirea privilegiilor feudale (4 august 1789); Votarea Constituției civile a clerului (12 iulie 1790); Fuga familiei regale și arestarea sa la Varennes (20 – 21 iunie 1791); Insurecția din 10 august 1792; Victoria franceză de la Valmy (20 septembrie 1792); Proclamarea Republicii (21 septembrie 1792); Ghilotinarea regelui în Piața Revoluției (21 ianuarie 1793); Preluarea puterii de către iacobini (31 mai – 2 iunie 1793); Guvernarea Thermidoriană (27 iulie 1794, 9 Thermidor, an II); Alegerea primului Directorat (5 noiembrie 1795); Al doilea Directorat (1797); Lovitura de stat a lui Napoleon Bonaparte (9 – 10 noiembrie 1799). DOCUMENTE: - DECLARAȚIA DREPTURILOR OMULUI ȘI ALE CETĂȚEANULUI (1789); - CONSTITUȚIA DIN 1791; - CONSTITUȚIA DIN 1793; - CONSTITUȚIA DIN 1795.

27. - FRANȚA ÎN TIMPUL LUI NAPOLEON BONAPARTE (1799 – 1815) DEFĂȘURAREA EVENIMENTELOR: Napoleon Bonaparte este numit Comandant al armatei din Italia (2 martie 1795); Începutul expediției din Egipt (19 mai 1998); Lovitura de stat a lui Napoleon Bonaparte (9 – 10 noiembrie 1799); Încoronarea lui Napoleon (2 decembrie 1804); Victoria lui Napoleon asupra celei de-a doua și a treia coaliție; Sfântul Imperiu Romano – German desființat (1804 – 1806); Blocada Continentală (1806); Coaliția a IV-a (1806) și înfrângerea acesteia de către armatele lui Napoleon; Ocuparea Spaniei de către armata franceză (1808 – 1814); Coaliția aV-a (1809) și înfrîngerea acesteia de către armatele lui Napoleon; Coaliția a VI-a (1813) și înfrângerea lui Napoleon la Leipzig (1813); Abdicarea lui Napoleon și exilul în Insula Elba (1814); Cele 100 de Zile (1815); Waterloo (1815); Exilul – Sfânta Elena (1815 – 1821); Moartea lui Napoleon (1815). DOCUMENTE: - CONSTITUȚIA DIN 1799; - CODUL CIVIL DIN 1802 – 1804.

28. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ: - Imanuel Geiss, Istoria lumii. Din preistorie până în anul 2000, Editura All, București, 2002. - John R. Barber, Istoria Europei moderne, Editura Lider, București, 1998. - Serge Bernstein, Pierre Milza, Istoria Eoropei, vol. III – IV, Institutul European, Iași, 1998. - Jean – Michel Gaillard, Anthony Rowley, Istoria Continentului European. De la 1850 până la sfârșitul secolului al XX-lea, Editura Cartier, Chișinău, 2001. - Jean Carpentier, François Lebrun, Istoria Europei,, Editura Humanitas, București,1997. - Camil Mureșan, Istoria Europei Moderne. De la Renaștere la sfârșitul de mileniu, Editura Dacia, Cluj – Napoca, 1997. - Idem, Culegere de texte pentru istoria universală. Epoca modernă, vol. I – II, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1973 – 1975.