Teologia şi împlinirea de sine

1. Teologia şi împlinirea de sine - Repere pe traseul remodelării destinului -

3. Vocaţia interdisciplinară a teologiei • Era post-modernă fărâmiţează atenţia individului şi a societăţii în toate direcţiile; • Ştiinţa înseamnă de fapt “ştiinţe”, propunând fiecare o cunoaştere sectorială, parţială, doar a unui segment din complexa realitate;

4. “Doar un singur lucru trebuie…” • Trăim în universul specializărilor în care ne lipseşte viziunea de ansamblu,sau nu ne interesează, deoarece ni se pare neimportantă;

6. Universitatea modernă este, în această privinţă, un campion: fiecare facultate are un propriu sector de interes, iar inter-disciplinaritatea este o cenuşăreasă.

9. Toate aceste "ştiinţe" ne sunt de prisos dacă nu reuşim să trecem dincolo de ele, să păşim în universul esenţelor şi al eternităţii, univers nesupus legilor fluctuante ale materiei.

13. La urma urmelor, există o unică problemă care ne interesează, şi aceasta este aceea a destinului nostru etern.

15. TEOLOGIE PASTORALĂSAU „PASTORALITATE” A TEOLOGIEI?

16. În această lume parcelizată şi fracturată de interese ştiinţifice diferite, există totuşi un spaţiu • al interdisciplinarităţii, • al "ştiinţei" universale, • al cunoaşterii globale şi exhaustive a realităţii, unde putem descoperi complementaritatea cunoştinţelor noastre.

17. “Compartimentarea” interioară a Teologiei

18. Biblic Studiul şi Exegeza Noului Testament, Studiul şi Exegeza Vechiului Testament, Limba ebraică, limba greacă, limba latină etc.; Istoric Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Istoria Bisericească Universală, Bizantinologia, Patrologia etc.; 3. Sistematic Teologia Dogmatică, Teologia Fundamentală, Teologia Morală, Misiologia, Ecumenismul, Sectologia etc. 4. Practic Teologia Liturgică, Omiletica şi Catehetica, Dreptul Bisericesc, Ritualul şi Muzica bisericească, Pastorala etc. Patru filoane de bază:

19. Pastorala • Psihologia Pastorală; • Consilierea Pastorală • Teologia Pastorală; • Antropologia Pastorală; • Pedagogia Pastorală; • Sociologia Pastorală; • Acţiunea pastorală în postmodernitate • Psihoterapia Pastorală • Psihopatologia şi terapeutica creştină; • Medicina pastorală.

21. Abundenţa atâtor discipline teologice (cu subdiviziuni) comportă riscul fărâmiţării… • Teologia Morală cuprinde şi Mistica, Ascetica, Formarea Duhovnicească; • Pastoralei îi revine responsabilitatea sintezei, a „extragerii numitorului comun”: este disciplina cu vocaţia esenţializării retrospective;

22. Pastorala, o disciplină a prezentului • Arta acţiunii duhovniceşti în lumea de azi, expunând strategiile concretizării practice a vocaţiei preoţeşti. • Este disciplina teologică cea mai ancorată în prezent: ea comunică cu realitatea vie de azi, reacţionează la provocările culturii contemporane; • Ea este disciplina teologică prin care„Teologia în general” comunică cu civilizaţia lumii în care trăim.

23. “Un manual de Pastorală este deja depăşit în momentele publicării lui…”

24. Pastorala încearcă să ne introducă în mod responsabil în gândirea teologică şi culturală a lumii contemporane.

25. „Tot ceea ce am studiat la facultate este rupt de realitatea pastorală concretă din parohie…!”

26. Neglijarea Pastoralei determină falimentul preoţiei înseşi.

27. „Vai de păstorii care se pasc pe ei înşişi! Nu trebuie păstorii să păstorească turma? Voi mâncaţi grăsimea, vă îmbrăcaţi cu lâna, tăiaţi ce e gras, dar nu paşteţi oile! Iezechiel 34,2

28. „Vai, vouă! Căci aţi luat cheile Împărăţiei. Voi înşivă n-aţi intrat, iar pe cei care voiau să intre, i-aţi împiedicat.” (Luca 11,52)

29. Iezechiel 34, 15 „Pe viaţa Mea – zice Domnul Dumnezeu – pentru că oile Mele au ajuns de jaf, îmi voi lua înapoi oile din mâinile păstorilor, nu-i voi mai lăsa să-Mi pască oile, şi nu se vor mai paşte nici pe ei înşişi, căci îmi voi scăpa oile din gura lor, şi nu le vor mai sluji cu hrană. Eu însumi îmi voi paşte oile...”

30. S-a împlinit în vreun fel această profeţie?

32. Care ştiinţe sunt mai apropiate de Teologie?

33. Teologia versus Filosofia În cunoaşterea globală a realităţii, un loc special îl are filosofia.

34. Când omului îi lipseşte familiaritatea cu Biserica şi cu lumea valorilor creştine, ea poate orienta fiinţa umană spre esenţialitate.

35. Puţine „ştiinţe” au capacitatea de a te conduce spre o cunoaştere reală;

36. Fiecărui om, la naştere, i să dă cheia spre porţile raiului; Aceeaşi cheie deschide însă şi porţile iadului(Proverb budist)

37. Cunoaşterea autentică este una reflexivă şi contemplativă, iar nu doar informativă.

38. Filosofia este „arta de a cunoaşte”, în mod reflexiv şi profund, realitatea de dincolo de aparenţe.

39. Filosofia este arena întrebărilor esenţiale, locul unde se pun cu competenţă întrebările corespunzătoare interesului nostru ultim.

40. Filosofia: pledoarie pentru esenţialitate • Puterea filosofiei stă în capacitatea de a pune bine întrebările, dar răspunsurile nu le poate da. • Important este însă faptul că într-o întrebare bine pusă găsim deja jumătate din răspuns.

41. Care sunt întrebările existenţiale?

43. Nae Ionescu: “Este o absurditate să înveţi filosofia!”

44. Tot ceea ce se scrie în filosofie nu este de învăţat, ci este de judecat din nou, este de preluat din nou. • De asta în filosofie fiecare este pe cont propriu.

45. Aici, originalitatea are un sens aparte: • Nu înseamnă să gândeşti cum nu s-a mai gândit... Ci… • a gândi prin tine însuţi, tu ca filtru ce reţine impurităţile existenţei tale, primenind-o.

46. Aşa se face că adevăratul filosof nu pune accent pe cultura filosofică. • Pentru el are însemnătate doar ceea provine din gândirea lui, după lectură, eventual.

47. Filosofia este o cărare spre adâncime, spre descoperirea de sine.

48. Omul este mai mult decât pare la prima vedere, iar prin filosofie ajunge să-şi descopere „eul” cel inaccesibil la prima vedere.

49. Filosofia este deci o cale spre o nouă identitate, este poarta de acces spre unica adevărată identitate, spre „eul” nostru metafizic.

50. Filosofia este o reflecţie sistematică care, dusă până la ultimele ei consecinţe, ne poartă fie la extaz, fie la disperare.