1 / 18

Atlasul de Economie Social ă Romania - 2011

Atlasul de Economie Social ă Romania - 2011. Atlasul Economiei Sociale -2011. Definire. Identificare. Organizatiile de Economie Sociala. Descriere (Statistica). Organizatiile Economiei Sociale . Sunt organizaţii private cu misiune socială explicită ;

aya
Télécharger la présentation

Atlasul de Economie Social ă Romania - 2011

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Atlasul de EconomieSocialăRomania - 2011

  2. Atlasul Economiei Sociale -2011 Definire Identificare Organizatiile de Economie Sociala Descriere (Statistica)

  3. Organizatiile Economiei Sociale • Sunt organizaţii private cu misiune socială explicită; • Sunt supuse constrângerii nedistribuției totale sau parţiale a • excedentelorsau profiturilor; • Sunt organizații cu un pronunțat caracter democratic . Prezinta principii de functionare specifice, ce le diferentiaza de spatiul public sau cel al economiei de piata traditionale. Economia Sociala este adesea folosita in sinonimie cu Sectorul tertiar, Sectorul non-profit/ neguvernamental, Economia Solidara si cu Antreprenoriatul Social.

  4. Intreprinderile Sociale • Adesea folosite in sinonimie cu organizatile (intreprinderile) de economie sociala; • Concept științific ce desemnează o serie de noi caracteristici ale “întreprinderilor de economie socială” tradiționale; • Noi realități juridice ale “noii economii sociale”, noi forme organizaționale, Conceptul de întreprindere socială reprezintă o lărgire al celui de economie socială, adăugând trei noi trăsături celor trei deja existente şi menţionate mai sus (misiunea socială, caracterul democratic şi nedistribuția parţială sau totală a profiturilor) şi anume: orientarea antreprenorială în furnizarea de servicii sociale, ţintirea unui segment mai larg de beneficiari şi creşterea calitativă a proceselor de control democratic. Un domeniu major de intervenţie al întreprinderilor sociale la nivel european îl reprezintă integrarea profesională şi socială a grupurilor sociale vulnerabile la excludere permanentă de pe piaţa muncii (Work Integration Social entreprises sau WISE) O definiţie unanim acceptată la nivel european a întreprinderii sociale, ce combină un set de indicatori* sociali şi economici a fost dezvoltată de către Reţeaua de Cercetare Europeană EMES http://www.emes.net.

  5. Economia Sociala – Principalii Actori • AsociatiisiFundatii • Ro: interesapartepentruorganizatiilecedesfasoaraactivitati • economice/ furnizori de servicii • Cooperatia • Ro: Cooperative Mestesugaresti/de Consum/ de Credit • Societatimutuale • Ro: Casele de AjutorReciproc ale SalariatilorsiPensionarilor Alte forme – Ro: Unitatile Protejate Autorizate/ Societatile Comerciale ale ONG Noi forme in dezbatere – Ro: Intreprinderea de insertie, Cooperativa sociala (Legea Economiei Sociale) sau Antreprenorul Social (Legea Antreprenoriatului Social)

  6. EconomiaSocialaRomania - pondere Economia Socială din România include un număr de aproximativ 70,000 de organizaţii înregistrate, din care un număr de 25,744 au fost identificate ca fiind organizaţii active, aflate în statisticile INS. Asociaţiile şi Fundaţiile constituie cel mai reprezentativ segment al economiei sociale din România atât din punct de vedere numeric (peste 23.000 de organizaţii active la nivelul anului 2009) cât şi din punct de vedere al veniturilor, activelor imobilizate sau al personalului salariat.

  7. Actori economie socială – pondere, venituri, imobilizări, excedent, personal

  8. Actori economie socială – venituri și active Parte apatrimoniului, imobilizările sectorului neguvernamental au cunoscut o evoluţie ascendentă, depăşind echivalentul în lei a 1 miliard de euro la sfârşitul anului 2009. EconomiaSocialăcontribuiesemnificativ la crestereaeconomica: Veniturile cumulate ale organizatiilor de economiesocialadepasesc6 miliarde lei (1,5 miliarde Euro) la nivelulanului 2009.

  9. Actori economie socială – venituri și active

  10. Economiasociala din Romania –distributia excedentelor

  11. Economiasociala din Romania –Personal Salariat Angajator a 3,3% din totalulfortei de muncasalariate si aproximativ 4,6 % din sectorul privat din Romania – peste 170.000 locuri de munca la sfarsitulanului2009 * Sursa Atlasul Economiei Sociale, FDSC 2011

  12. Casele de Ajutor Reciproc • Date BNR: 2983 CARS si CARP (institutiifinanciarenebancare: feb. 2011) • Din care CARP: 193 org. (INS 2010) • Nr. de CARS din Romania = aprox. 2790 • Din care 2084 suntorganizatiimembre UNCARS (iunie 2011) • Restul de 706sunt fie afiliateunorfederatiimici (precum FEDCAR cu 17 org. afiliate la 30.06.2011), fie neafiliate

  13. Oportuniăți pentru CAR-uri. Microcreditarea • Microcreditarea este atât un mijloc de încurajarea creşteriiactivităţilorindependente, cât şica mijloc de înfiinţareşidezvoltarede microîntreprinderi; • coroboratcu eforturile de promovare a trecerii de la şomaj la activităţiindependente, microcreditelepot avea un rol important înpromovareaincluziuniisociale, încontextulconceptului de „flexicuritate”(o combinaţieîntreflexibilitateşisecuritatesocială). • Microcreditelesuntdeosebit de importantepentruzoneleruraleşi pot avea un rol important însprijinireaintegrăriieconomiceşisociale a minorităţiloretniceşi a imigranţilor

  14. Oportuniăți pentru CAR-uri. Microcreditarea • Microcreditelevizeazădouăgrupuri: • „microîntreprinderile”-întreprindericu maipuţin de 10 angajaţi (reprezentândaproximativ 91% din totalulîntreprinderiloreuropene). • microîntreprinderileconstituiefundamentuleconomieiUniuniiEuropene • reprezintămaimult de 95% din cele 2 milioaneîntreprinderiînființateanual. • o treimedintremicroîntreprinderișiîntreprinderilemicisuntînființate de persoaneaflateînșomaj. • „persoaneledefavorizate” (şomeriisaupersoanele inactive, cei care primescasistenţăsocială, imigranţii etc.) care dorescsăînceapăactivităţiindependente, dar nu au acces la serviciibancaretradiţionale.

  15. Oportuniăți pentru CAR-uri. Microcreditarea • 16% din populaţiaactivăeuropeanădesfăşoarăactivităţiindependente, înprezent 45% dintreeuropeni par săpreferesămunceascăpentrueiînşişidecâtsă fie angajaţicreşterea cererii de microcredite • Înaintede criză, în UE, cerereapotențială de microcreditepetermenscurt era estimată la maimult de 700 000 de împrumuturinoi, reprezentândaproximativ 6 296 milioaneEUR • ÎnUE, majoritateamicrocreditelorsuntacordate de instituțiide microfinanțare necomerciale (ONG-uri, fundații, organismeguvernamentale, bănci de promovare ale statelormembreșiinstituțiifinanciarenebancare), darcare nu au, înmomentul actual, capacitateasauresurselenecesarepentru a răspundeacesteicererisemnificative.

  16. Oportuniăți pentru CAR-uri. Microcreditarea diversitatea instituțiilor ce acordă microfinanțare în Europa

  17. Propuneri Comisia Europeană • ComisiaEuropeanarecomandă: • (1) Îmbunătăţireamediuluijuridicşi a celuiinstituţionalpentrudezvoltareamicrocredituluiînstatelemembre; • (2) Creareaîncontinuare a unuiclimatfavorabilpentruiniţiativaantreprenorială; • (3) Promovareaextinderiicelormaibunepractici, inclusiv a formării; • (4) Punerea la dispoziţie de capital financiarsuplimentarpentruinstituţiile de microcreditare.

  18. COMUNICAREA COMISIEI - O iniţiativăeuropeană de dezvoltare a microcreditelorînsprijinulcreşteriişiocupăriiforţei de muncă din 2007 • Toatetipurile de IMF-uri bancareşi non-bancareartrebuisăbeneficieze de un accesfacil la resursefinanciare, care să le permităsădezvoltemicrocredite. • Băncileartrebuiîncurajatesădezvolteoperaţiuni de microcreditare, printr-o ofertămai mare de garanţiipentrucrediteşi, pemăsurăce se dezvoltăportofoliile, prinsecuritizare. • Cooperativele de credit saualteinstituţiisimilare implicate înoperaţiunile de microcreditareartrebuisă-şipăstrezeorisăprimeascăautorizaţia de colectare a economiilorşisăaibădreptul de a finanţaactivităţigeneratoare de venituri. • Referitor la România, ComisiaEuropeanaremarca • Includereamicrocreditelorînstandardele de contabilitateşi de reglementare • În special înRomânia, experienţaaratăcăreglementareaexcesivăpoateavea un impactnegativasupradezvoltăriimicrocreditelorîncazulîn care limiteazăflexibilitateafuncţionăriisauimpunesarciniconsiderabileasupracreditorilor.

More Related