FUNDAMENTE DE SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

1. FUNDAMENTE DE SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂBIOINFORMATICĂ STRUCTURALĂ

2. Conţinut • Sisteme informatice medicale • cabinete medicale (medic de familie, medic specialist) • radiologie • laborator • staţii de urgenţă • farmacii • spital (clinic, administrativ)

3. Generalităţi • Utilizarea tehnologiei informaţiei pentru a asista activitatea clinică şi administrativă din domeniul medical • degrevează personalul medical de activităţi de rutină • lasă mai mult timp pentru • comunicarea cu pacientul • focalizarea asupra diagnozei şi a tratamentului • accesarea rezultatelor cercetărilor •  o îmbunătăţire a serviciilor medicale oferite pacientului

4. Sisteme informatice pentru cabinete ale medicilor de familie

5. Medicul de familie (MF) • Medicul de familie are o importanţă mare în sistemul sanitar • e primul serviciu la care apelează pacientul când are o problemă medicală • rezolvă problema sau indică unde trebuie continuate investigaţiile (laborator, medic specialist, spital) • este interfaţa cu casele de asigurări • Încărcarea medicului de familie este destul de mare, el având câteva zeci de consultaţii pe zi

6. Activităţi ale medicului de familie • stă de vorbă cu pacientul (conturează profilul pacientului, dacă e prima vizită) • realizează examenul fizic • evaluează starea pacientului • face un plan de investigaţii şi de tratament • realizează unele proceduri care se pot desfăşura în cabinet • stabileşte preţul (dacă este cazul) • se documentează, acumulând noi cunoştinţe

7. Activităţi ale personalului asistent • realizează programările pacienţilor • primeşte şi înregistrează pacientul • pregăteşte fişa medicală • conduce pacientul în cabinet şi prezintă fişa • scrie reţeta • efectuează procedurile în cabinet • încasează costul consultaţiei (dacă este cazul) • programează o viitoare consultaţie

8. Stadiul actual • În general, în România, calculatoarele sunt folosite la cabinetele medicilor de familie pentru generarea de rapoarte necesare casei de asigurări • Există şi situaţii fericite în care medicii de familie folosesc în cabinetele lor calculatoare pentru înregistrarea consultaţiilor, pentru realizarea diagnozei, pentru documentare

9. Facilităţi ale sistemelor pentru MF • Înregistrarea şi managementul datelor despre pacient: • date generale • planificarea consultaţiilor • accesul la istoricul pacientului • evidenţierea factorilor de risc (alergii etc.) • date referitoare la consultaţie • motivul prezentării/simptome • diagnostic • proceduri

10. Facilităţi ale sistemelor pentru MF • Posibilitatea de a face conexiuni între instanţe şi concepte în timp • fiecare consultaţie reprezintă o colecţie de concepte corespunzătoare unui pacient • conceptele pot fi grupate de-a lungul timpului pe consultaţii sau pe clase (de exemplu se pot grupa toate observaţiile despre hipertensiune) • aceste rezultate, cumulate cu alte experienţe, pot duce la • noi protocoale pentru diagnoză şi tratament • îmbunătăţirea/actualizarea ghidurilor de practică clinică

11. Facilităţi ale sistemelor pentru MF • Utilizarea unui vocabular structurat, a unor coduri şi clasificări • Generarea de rapoarte specifice standardi-zate, utilizate pentru • a fi transmise către instituţiile corespunzătoare • a creşte calitatea actului medical • Comunicarea cu utilizatori multipli • Tipărirea actelor necesare • Configurare la cerere, flexibilitate

12. Facilităţi ale sistemelor pentru MF • Acces la documentaţie medicală (inclusiv legislaţie) • Suport decizional • Liste cu medicamente şi reţete • Educaţia pacienţilor • Rezolvarea problemelor administrative şi de contabilitate

13. Obiective • Scopul utilizării unor sisteme informatice în cadrul cabinetelor medicilor de familie: • crearea unei reţele naţionale de cabinete ale MF • colectarea datelor rezultate din practica curentă • prelucrarea acestor date în vederea • analizării activităţii MF • realizării unor studii care să conducă la creşterea calităţii serviciilor medicale

14. Utilizare • În România există câteva situaţii în care au fost promovate sistemele informatice pentru cabinete ale MF: • MedINF în Timişoara • MedPrax în Târgu Mureş • Pe plan european, ţările nordice, Germania şi Franţa sunt cel mai bine reprezentate la acest capitol; de asemenea, Marea Britanie are un lung istoric referitor la informatizarea practicii generale

15. Rezultate MedINS • Pe baza datelor înregistrate folosind ca suport aplicaţia MedINS în reţeaua naţională de medici de familie MediNET, s-au realizat studii care au permis obţinerea unor rezultate remarcabile pentru îmbunătăţirea serviciilor de îngrijire a sănătăţii pornind de la date reale

16. Rezultate MedINS • Din înregistrările efectuate în reţea s-a observat că afecţiunile respiratorii ocupă un procent semnificativ, fiind consumatoare de fonduri financiare mari Pe baza înregistrărilor referitoare la diverse tratamente asociate cu aceste afecţiuni se pot întocmi standarde şi ghiduri de practică şi de tratament care pot duce la • îmbunătăţirea rezolvării acestor cazuri • scăderea costurilor implicate

17. Rezultate MedINS • Activitatea medicului de familie poate fi apreciată în mod corect De exemplu, s-a evidenţiat faptul că diagnoza şi prevenţia sunt cele mai numeroase activităţi (62%), urmate de tratamente, proceduri şi medicaţie (30%), analize, interpretarea rezultatelor, proceduri administrative şi trimiteri.

18. Rezultate MedINS • S-a realizat analiza comportamentului medicului de familie cu referire la trimiteri Corelaţia dintre solicitările de trimitere şi trimiterile propriu-zise • permite înţelegerea modului de percepţie a bolii de către pacient • reflectă tendinţele din sistem referitoare la fluxul pacienţilor

19. Rezultate MedINS • S-a realizat un studiu al incidenţei şi al stării la nivel general a bolilor cardiovasculare cu distribuţia pe sexe S-a observat că bolile cardiovasculare se situează la femei pe primul loc al diagnosticelor formulate în asistenţa primară Acest gen de analize pot determina intensificarea campaniilor de sănătate şi de prevenţie ţintite pe anumite boli (se reduc astfel costurile şi creşte calitatea serviciilor)

20. Rezultate MedINS • Pe baza rezultatelor analizei datelor înregistrate s-au compus recomandări cu privire la îmbunătăţirea managementului pacienţilor cu suferinţe cronice Datele colectate sunt utile pentru • stabilirea politicilor de sănătate • evaluarea serviciilor de sănătate la nivelul activităţii medicilor de familie

21. Sisteme informatice pentru cabinetele medicale ale medicilor specialişti

22. Generalităţi • Sistemele informatice dezvoltate pentru cabinetele medicilor specialişti au, în linii mari, aceleaşi caracteristici ca cele pentru cabinetele MF • Structura şi prezentarea datelor este uşor diferită, accentuând caracteristicile domeniu-lui în care activează medicul • În continuare sunt prezentate facilităţile pe care le oferă un astfel de sistem

23. Facilităţi • lista pacienţilor • istoricul pacientului cu evidenţierea secţiunilor importante pentru specialitatea în discuţie • alarme referitoare la alergii sau alte probleme speciale • consultaţia • motiv/simptom • evaluare/diagnostic • recomandarea procedurilor, tratament

24. Facilităţi • sistem de diagnoză medicală • imagistică medicală • achiziţie • prelucrare • rapoarte • decontări • facturări

25. Sisteme informatice de radiologie

26. Fluxul de lucru • administrarea arhivei digitale de imagini • programarea procedurilor • înregistrarea pacienţilor • realizarea examinărilor • interpretarea rezultatelor • întocmirea rapoartelor • activităţi organizatorice (deconturi, controlul inventarului, întocmirea bugetului, asigurarea calităţii, identificarea şi rezolvarea problemelor)

27. Utilizarea sistemelor • Multe dintre aceste activităţi pot fi automatizate • Personalul este astfel degrevat de activităţile de rutină, având mai mult timp pentru pacient • Scade posibilitatea de introducere a erorilor • Creşte calitatea serviciilor oferite pacientului

28. Sisteme informatice de laborator

29. Generalităţi • Laboratoarele pentru investigaţii clinice pot fi • independente – oferă servicii diferitelor persoane sau instituţii interesate • parte a unui spital • Avantajele informatizării activităţii în laboratoare sunt în principal legate de diminuarea erorilor: • identificarea pacientului prin coduri de bare înscrise pe eticheta eprubetei • transferarea automată a rezultatelor de la echipamentele care analizează proba

30. Generalităţi • Recomandarea pentru efectuarea analizelor de laborator se face de către medicul de familie sau medicul specialist în scopul • stabilirii diagnosticului • stabilirii tratamentului • prevenirii unor boli

31. Acţiuni care au loc într-un laborator • primirea trimiterii pentru analize • colectarea şi înregistrarea probei • transportul probei către echipamentul care o va analiza • pregătirea probei şi efectuarea analizelor • colectarea datelor rezultate • furnizarea primelor rezultate (de către tehnician) • generarea rapoartelor preliminare • furnizarea rezultatelor către beneficiar

32. Informatizarea activităţilor • cererea de efectuare a analizelor • identificarea pacienţilor şi a probelor • prelucrarea datelor • memorarea înregistrărilor • generarea rapoartelor • controlul calitativ (modificarea limitelor, anunţarea unor modificări prea mari faţă de ultimele analize) • rapoarte administrative (inventar, costuri)

33. Sisteme informatice pentru staţii de urgenţă

34. Generalităţi • Aceste tipuri de sisteme informatice sunt foarte importante • Rezolvă probleme de organizare a activităţii • Reduc mai ales timpul de intervenţie (caracteristică vitală în activitatea unui centru de ambulanţă)

35. Funcţiile sistemului • posibilitatea de a selecta un diagnostic prezumtiv • existenţa sfaturilor de prim ajutor • preluarea datelor de identificare a pacientului • semnalarea solicitărilor duble, triple • dispecerizarea solicitărilor (momentul înregistrării, gradul de urgenţă, distanţa, tip de ambulanţă) • stabilirea necesarului şi structurii resurselor

36. Avantajele informatizării • Îmbunătăţirea concordanţei între motivele solicitării şi diagnosticul asociat • Reducerea timpului de intervenţie • Micşorarea distanţei • Repartizarea optimă a echipajelor pe tură în funcţie de vârfurile şi motivele de solicitare • Prelucrări statistice – creşte eficienţa • Înregistrarea timpilor şi a evenimentelor • Tipărirea documentelor medico-legale

37. Sisteme informatice pentru farmacii

38. Generalităţi • Realizează în general activităţi contabile şi de inventar specifice oricărui magazin • În plus au funcţii legate de transferul datelor către casele de asigurări de sănătate • Cele mai sofisticate sunt legate de cabinetele medicilor de familie şi ale medicilor specialişti pentru schimbul de informaţii cu aceştia

39. Funcţii ale sistemului • calcului preţului medicamentelor de pe reţete în funcţie de tipul reţetei (integrală, gratuită, compensată) • gestiunea cantitativă a stocurilor • gestionarea de rapoarte care să eficientizeze aprovizionarea (conduc la cumpărarea medicamentelor cele mai cerute, micşorând stocurile)

40. Funcţii ale sistemului • generarea de rapoarte pentru casele de asigurări • integrarea echipamentelor pentru • citirea codului de bare de pe produse • eliberarea bonurilor fiscale • urmărirea plăţilor efectuate către furnizori

41. Sisteme informatice de spital – clinice

42. Caracteristici • Sisteme complexe care au ca subramuri sisteme informatice: • pentru asistenţa medicală • pentru monitorizare • de laborator • pentru radiologie • farmaceutice • şi altele

43. Caracteristici • flexibilitate – adaptabil oricărui spital • capacitate de a configura secţiile conform cerinţelor • securitatea datelor, semnătură electronică • gestionarea datelor despre pacienţi • raportări după criterii multiple • tipărire formularelor • stocarea datelor în arhive corect organizate • furnizarea de informaţii financiare

44. Sisteme informatice de spital – administrative

45. Caracteristici • Asigură suportul activităţii medicale • Includ sisteme: • financiare (contabilitate, decontări) • de personal şi retribuţie • de management al contractelor • de management al riscului (urmăresc şi dau soluţii în situaţii neobişnuite sau când apar incidente) • de asigurare a calităţii (rapoarte care conduc la acţiuni al căror scop este creşterea calităţii) • de management al materialelor

46. Sisteme informatice medicale integrate

47. Reţeaua naţională MediNET • Medicii de familie • manageri ai informaţiilor de sănătate ale pacientului • servicii de-a lungul întregii vieţi a pacientului • datele furnizate de ei contribuie la: • îmbunătăţirea serviciilor medicale • surse pentru cercetare • ghiduri de bună practică • ghiduri pentru activitatea didactică • MediNET – reţea naţională de colectare a acestor informaţii

48. Funcţionalităţi MediNET • Dezvoltarea unui nucleu interdisciplinar de specialişti care să ofere expertiză în: • informatica aplicată în servicii medicale • înregistrările electronice de sănătate • dezvoltarea şi implementarea sistemelor informatice din domeniul îngrijirii sănătăţii • interpretarea datelor colectate • Demonstrarea posibilităţilor oferite de siste-mele informatice ca bază pentru o ofensivă de informatizare • Formarea unei comunităţi naţionale de utilizatori ai sistemelor informatice medicale

49. Probleme • Bariera de comunicare interdisciplinară • surmontată prin dezvoltarea de software de către un colectiv specializat în informatica medicală • Cerinţa ca sistemul să poată fi operat de nespecialişti • interfeţe intuitive, uşor de folosit, elegante, eficiente • Îmbunătăţiri continue • rafinări succesive • multe consultări cu medicii • Disponibilitatea unor fonduri limitate

50. MedINS • Parte a MediNET care asigură • funcţii clasice – sistem pentru medic de familie • întreţinerea bazei de date a pacienţilor • evidenţa consultaţiilor • evidenţa programărilor • tipărirea şi evidenţa documentelor • generarea de rapoarte • funcţii suplimentare • informare medicală • informare legislativă