2 FEBRUARIE - ZIUA MONDIALĂ A ZONELOR UMEDE Zonele umede ale Terrei

1. 2 FEBRUARIE - ZIUA MONDIALĂ A ZONELOR UMEDEZonele umede ale Terrei ESTUARELE

2. Estuarul • Estuarul este un tip de gură de vărsare a unui fluviu sau a unui râu mai mare în mare sau ocean. Are de cele mai multe ori forma unei pâlnii. • Se formează la ţărmul mărilor şi oceanelor cu maree puternice, care împiedică acumularea aluviunilor; altfel, în zonele cu maree reduse, gura de vărsare ia forma unei delte sau a unui liman. • Exemple tipice sunt estuarele fluviilor Amazon din Brazilia, Saint Lawrence din Canada, Tamisa din Anglia sau Tejo din Portugalia • Din cele mai mari 32 de oraşe din lume, 22 sunt localizate într-un estuar. Ex.: New York-ul este localizat pe estuarul râului Hudson.

3. Estuarele oferă un habitat pentru un număr mare de organisme, precum peştii şi păsările migratoare. • Cele două mari provocări aduse vieţuitoarelor din estuare sunt variaţia salinităţii şi sedimentele. • În sedimente s-au găsit cantităţi mari de bacterii consumatoare de oxigen, acest lucru rezultând la condiţii anoxice (lipsa oxigenului), fapt care este intensificat de fluxul de apă limitat. • Planctonul (în general diatomee şi dinoflagelate) este producătorul major din acest ecosistem, acesta depinzând în mod direct de claritatea apei. • Cele mai multe organisme din estuare sunt detritivore (principala sursă de hrană este detritusul din sedimente).

4. ESTUARUL AMAZONULUI • Amazonul este considerat fluviul cu cel mai mare debit de pe Terra. • Estuarul său este, de asemenea, cel mai mare din lume, măsurând aproximativ 1000 de kilometri în lungime. • Datorită mărimii şi debitului său, estuarul Amazonului depozitează o cantitate foarte mare de apă dulce în Oceanul Atlantic.

5. POROROCA • Un fenomen cu totul deosebit care se produce pe Amazon, numit de localnici pororoca este efectul fluxului marin care pătrunde în sus pe fluviu provocând valuri puternice ce ajung uneori pâna la Santarem, la 1 000 km în interior. • Apele oceanului sunt reţinute de apele fluviului care se rostogolesc la vale cu repeziciune. Nivelul apelor oceanului creşte mult deasupra gurii fluviului până când acesta cedează. Apoi, un val uriaş, asemenea unui perete care se prăvăleşte, se năpusteşte în sus pe fluviu, schimbându-i cursul, rupând maluri, smulgând copaci şi semănând distrugerea. • Valurile gigantice declanşate de forţa celor doi curenţi care se ciocnesc pot atinge 4m înălţime, iar zgomotul asurzitor poate fi auzit de la o distanţă foarte mare. • In estuarul larg de peste 200 km si lung de 350 km pororoca are efecte distrugatoare asupra ţărmului, îngreuiazî navigaţia spre ocean şi chiar descărcarea apelor. • Pororoca şi inundaţiile sunt două fenomene care schimba continuu configuraţia malurilor şi a tuturor gurilor de vărsare ale afluenţilor până la Manaus.

6. ESTUARUL TAMISEI • Şerpuind înspre est 350 km, Tamisa primeşte în drumul ei alte râuri şi se varsă în Marea Nordului printr-un estuar de aproximativ 29 km lăţime.

7. SPECII PROTEJATE • Cufundarul mic este o pasăre migratoare acvatică cu pene în nuanţe de gri-maroniu, cu o pată roşiatică în zona gâtului, care poate sta sub apă timp de un minut şi jumătate. • Sunt „neîndemânatici” pe pământ şi vin la mal doar ca să se împerecheze, conform constatărilor Societăţii Regale pentru Protecţia Păsărilor. • Mai sunt doar o mie de perechi care se pot reproduce, majoritatea răspândite în nordul Scoţiei. Aproximativ 17.000 dintre păsări îşi petrec iarna în Marea Britanie, majoritatea dintre ele în estuarul Tamisei, potrivit specialiştilor. • Trei companii de utilităţi au abandonat planurile de a extinde cea mai mare fermă eoliană din lume, argumentând că nu erau sigure că vor putea elimina îngrijorările privind eventualele efecte negative asupra habitatului unei specii de păsări din estuarul Tamisei.

8. O specie rară de căluţi de mare a fost descoperită în 2011, în estuarul Tamisei, în cadrul unor cercetări realizate pentru evaluarea vieţii sălbatice din estuar. • Specialiştii în biologie marină spun că este pentru prima dată când au fost observate aceste vieţuitoare în Tamisa. • Având în vedere că aceşti căluţi de mare sunt foarte sensibili la poluare, descoperirea este o dovadă a îmbunătăţirii calităţii apei Tamisei, în ultimele decenii. • Ca urmare a măsurilor dure de reducere a poluării apelor, in momentul acesta, Tamisa este unul dintre cele mai curate râuri mari din Europa

9. bibliografie • energyreport.ro/ • www.ecomagazin.ro • ro.wikipedia