Îndrumător: Elev: Pârghie Mirela Popescu Iulian-Aurel-Ilie

1. Îndrumător: Elev: Pârghie Mirela Popescu Iulian-Aurel-Ilie Clasa: a XII-a A

2. Cuprins 1 • Argument 2 • Capitolul I. Berea blondă – istoric 4 • Capitolul II. Berea blondă-generalități 7 • II.1 Mod de producere 7 • II.2 Tipuri de bere 8 • II.3 Efectul berii asupra organismului uman 10 • Capitolul III. Analiza conformității berii Bermas 12 • III.1 Conceptele și termenii certificării şi acreditării 12 • III.2 Bermas Suceava 17 • III.3 Analiza calității senzoriale a produslui bere blondă Bermas 20 • Bibliografie 26 • Anexe 27

3. Tema proiectului meu „Analiza conformității produsului: bere blondă Bermas” face parte integrantă din domeniul pregătirii mele profesionale pentru meseria de tehnician analize produse alimentare. • Tema aleasă este structurată în capitole abordate separat ca părţi distincte. • Contribuţia personală privind elaborarea proiectului constă în selectarea informaţiilor tehnice/practice şi teoretice specifice specializării, structurarea pe capitole a acestora. • Lucrarea prezintă în mod sintetic şi actualizat sub forma unor scheme principalele aspecte, importanţa, rolul, identificarea caracteristicilor tipului de bere Bermas. • În elaborarea lucrării am folosit cunoştinţe tehnice/teoretice asimilate la diferite obiecte de învăţământ studiate în anii de liceu: chimie analitică, biologie, discipline de specialitate şi laboratoare practice. • În partea finală a lucrării am specificat bibliografia utilizată.

4. În urmă cu câteva mii de ani oamenii au descoperit că prin fermentarea cerealelor se obţine o băutură hrănitoare şi bună la gust, ce a fost denumită mai târziu ca ”bere”. Ea era considerată o importantă sursă nutritivă, fiind apreciată de toate popoarele. • Bere propriu-zisă datează din zorii civilizaţiei când omul a devenit din nomad agricultor şi a început să conserve grânele, urmând să descopere băutura care urma să devină adevărata "limfă" vitală a unei societăţi complexe şi evoluate. • Berea a apărut acum cca. 6000 de ani. Vine cel mai probabil de la pâine, care s-a udat şi a început să fermenteze, de unde a apărut procesul de fermentare. • Această descoperire a avut loc de mai multe ori în istoria omenirii, astfel că nu se poate şti sigur, unde a fermentat la început berea. • Cele mai vechi urme de bere, care provin din anii 3500-2900 î.Hr., au fost descoperite de curând în Tepe, Mesopotamia (astăzi în Iranul de Vest).

5. Mod de producere • Berea este o combinaţie de ingrediente 100% naturale: apă, malţ, hamei şi drojdie şi se găseşte într-o gamă vastă de culori, de la galbenul pal la negru, trecând prin toate nuanţele intermediare. Instalații

6. Bere ale Bere leger “Leger-urile" se prepară prin fermentaţie mai lentă şi capată gustul final după o minimă "îmbătrânire" la rece, fiind mai deschise la culoare, mai slab alcoolizate şi mai spumoase. • "Ale" sunt berile "proaspete", obţinute prin fermentare rapidă

7. Un litru de bere asigură un sfert din necesarul zilnic de aminoacizi esențiali. • Părerea multor specialiști este că berea poate fi încadrata în rândul alimentelor, datorită conținutului ridicat în glucide și substanțe proteice. Berea, în general, are o compoziție chimică complexă: glucide 4-5 la sută (dextrine, maltoză și glucoză), substanțe proteice 0,2-0,7 la sută, elemente minerale 0,1-0,4 la sută (din care potasiu 30-40 mg la litru, calciu 60-90 mg la litru, precum și magneziu, fier, sodiu, arsen, cupru, zinc, fluor, mangan etc), vitamine (B1, B2, B6, PP, acid pantotenic, biotina, inozitol, acid folic, acid paraaminobenzoic), substanțe amare, substanțe tonante, glicerol, acizi, substanțe colorante și aromatice, toate naturale. Berea oferă între 280-57 Kcal/l. • Glucidele și aminoacizii sunt factori esențiali pentru obținerea energiei și inducerea unor sinteze de noi proteine umane. • Datorită substanțelor amare, se produce în mod reflex o creștere a sucului gastric, element strict necesar pentru o bună digestie.

8. Certificarea este o acţiune oficială prin care se demonstrează că o “entitate” (produs, proces, serviciu, persoană, organizaţie etc.) este conform unor specificaţii prestabilite. • Certificatul de conformitate ca fiind documentul emis pe baza regulilor unui sistem de certificare, ce indică existenţa încrederii adecvate că un produs, proces sau serviciu, corespunzător identificat, este în conformitate cu un anumit standard sau cu un alt document normativ. Conceptele și termenii certificării şi acreditării

9. - produse; - servicii; - procese; - persoane; - întreprindere.

11. Certificarea conformităţii produselor este în general o acţiune voluntară. Produsele certificate primesc un certificat de conformitate eliberat de către un organism terţ independent şi pot utiliza marca de conformitate aplicată pe produs. Dreptul de a utiliza certificate sau mărci de conformitate este acordat printr-o licenţă (pentru certificare). • Certificarea obligatorie se referă la produsele care sunt sub incidenţa unor reglementări naţionale referitoare la protecţia vieţii, sănătăţii beneficiarului sau protecţia mediului înconjurător.

14. Societatea Bermas Suceava Obiectiv Obiectul principal de activitate al societății constă în producerea și comercializarea berii, malțului și altor băuturi alcoolice, derivatelor și deșeurilor rezultate. • Societatea s-a înființat în anul 1974, ca o secție de producere a berii, aflată în subordinea Intreprinderii de Spirt, Bere și Amidon Rădăuți și având o capacitate inițială de 200.000 hl/an. În anul 1981, a intrat în funcțiune secția de producere a malțului, cu o capacitate de 11.000 tone/an. În anul 1990, prin preluarea activității secției de bere și malț Suceava din cadrul ISBA Rădăuți, se înființează "Intreprinderea de Bere și Malț" Suceava. Începând cu anul 1991, Intreprinderea de Bere i Malț, s-a constituit ca societate pe acțiuni, sub denumirea de BERMAS SA Suceava.

17. Spuma • Culoarea • Claritate și consistență • CORPOLENȚA BERII • ALOAREA CALORICĂ ȘI NUTRITIVĂ A BERII • Mirosul • AROMA BERII • Valoarea calorică (energetică)= 4.1% s.u. + 7.0 % Alcool (greutate/volum). • Valoarea nutritivă a produselor agroalimentare = valoarea energetică + valoarea senzorială + valoarea igienico-sanitară + valoarea biologică.

19. Petre Berzescu ş .a. Utilaje şi instalaţii în industria berii şi a malţului, Editura CERES, Bucureşti 1985 • Lucian Ioancea Maşini, utilaje şi instalaţii în industria alimentară, Paul Dinache Editura CERES, Bucureşti 1980 • Dr.Ing. Hopulele Traian Tehnologia berii, spirtului şi a drojdiei. Tehnologia malţului şi a berii Universitatea Galaţi 1979 • T.Predescu Utilajul şi tehnologia în industria alimentară C.Popa fermentativă, Editura Didactică şi Pedagogică C.Cojocaru Bucureşti, 1981 • Berzescu Utilaje şi instalaţii în industria berii şi a malţului, Iosif Kathrein Editura CERES, Bucureşti, 1988 • www.google.ro