1 / 13

CE FEL DE APA AR DORI SA BEA PLANTELE?

CE FEL DE APA AR DORI SA BEA PLANTELE? Referat realizat de elevii clasei a XI a I2 de la Colegiul Tehnic “Edmond Nicolau”: Andreea Bichir Anca Irofte Magda Stroe Stefan Voicu Profesor coordonator Ionela Popescu. Consideratii teoretice

Télécharger la présentation

CE FEL DE APA AR DORI SA BEA PLANTELE?

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. CE FEL DE APA AR DORI SA BEA PLANTELE? Referat realizat de elevii clasei a XI a I2 de la Colegiul Tehnic “Edmond Nicolau”: • Andreea Bichir • Anca Irofte • Magda Stroe • Stefan Voicu Profesor coordonator Ionela Popescu

  2. Consideratii teoretice Fotosinteza – este procesul de sinteza a substantelor organice din substante anorganice, in prezenta luminii si a pigmentilor asimilatori. Ecuatia chimica a fotosintezei este: CO2 + H2O + saruri minerale substante organice + O2 Pot realiza fotosinteza numai organismele care au pigmenti asimilatori: -unele procariote (regnul Monera): alge albastre-verzi -unele protiste (regnul Protista): euglenele verzi, algele verzi unicelulare -majoritatea plantelor (regnul Plante) cu exceptia celor parazite   Organul vegetativ specializat in fotosinteza este frunza, desi exista pigmenti asimilatori si in alte organe expuse la lumina ( tulpini verzi).  Pigmentii asimilatori -sunt reprezentati de - pigmenti principali : clorofilele (de culoare verde); plantele contin doua tipuri de clorofila: a si b. - pigmenti accesori carotenoizi : carotenul (portocaliu) si xantofila (galbena)   Rolul pigmentilor asimilatori: capteaza energia luminii si o transforma (o convertesc) in energie chimica.

  3. Fazele fotosintezei. I. Faza de lumina a fotosintezei are loc in discurile granare din cloroplaste; are loc descompunerea apei in oxigen si hidrogen; oxigenul se degaja in atmosfera II. Faza de intuneric a fotosintezei are loc in stroma din cloroplaste; din CO2 si hidrogen se produc substantele organice. Importanta fotosintezei: • fotosinteza este sursa principala de substante organice, hrana pentru organismele heterotrofe din ecosisteme • datorita fotosintezei, biosfera este racordata la o sursa inepuizabila de energie, care o mentine in functiune: energia solara. Astfel, planeta noastra stocheaza o parte din energia solara primita. • prin fotosinteza se mentine constanta compozitia atmosferei, in echilibru cu reactiile consumatoare de oxigen: respiratie si arderi • fotosinteza sta la baza productiei agricole si silvice. Ea furnizeaza populatiei umane hrana, materii prime si energie. Combustibilii fosili (carbune, petrol, gaze naturale) provin din biomasa care a rezultat cindva tot din fotosinteza.

  4. Apa este un lichid incolor, inodor si insipid, de cele mai multe ori, sau ușor albăstrui sau chiar verzui în straturi groase. Apa este o substanță absolut indispensabilă vieții, indiferent de forma acesteia, fiind unul dintre cei mai universali solventi. Apa este un compus chimic al hidrogenului și al oxigenului, având formula chimică brută H2O. Apa este una din substanțele cele mai răspândite pe planeta Pământ, formând unul din învelișurile acesteia, hidrosfera. Apa are cea mai buna memorie dintre toate substantele de pe pamint si e materia cosmica fara de care viata nu poate exista.                Orice substanta de pe pamant are memorie. In diferite domenii stiintifice memoria materiei e denumita "structura moleculara“ sau "stare de agregare“. •      Memoria apei e de mii de ori mai "bogata" decat memoria metalului. Apa preia in timp foarte scurt gustul, mirosul, culoarea si alti parametri ai substantei. Apa stie sa se curete singura : folosindu-se de gravitatie trece prin roci si scapa de impuritati, folosindu-se de caldura se evapora si dupa aceea folosindu-se de rece se condenseaza si cade sub forma de ploaie. Folosindu-se de inghet apa se curata prin inghetare si dezghetare. Absolut nici o substanta pe pamant nu e atat de adaptabila, inteleapta si "buna la inima" ca si apa. Apa e moale, dar roade piatra. Daca in aer nu ar fi umiditate aerul ar fi imposibil de respirat.

  5. Actiunea microundelor asupra apei De cand a invatat sa prepare termic alimentele, omul a folosit surse de caldura cu infrarosii. Energia din cuptorul traditional actioneaza altfel asupra alimentului. Insa, cuptorul cu microunde nu incalzeste cu infrarosii, ci cu radiatie calorica si prin agitarea moleculelor de apa. Iar aceste detalii tehnice nu inseamna decat un singur lucru: microundele distrug structura nutrientilor! Cuptorul cu microunde genereaza un camp electromagnetic a carui polaritate se schimba de miliarde de ori pe secunda. Toate alimentele contin apa, iar in cuptorul cu microunde moleculele de apa se incalzesc, ceea ce afecteaza profund din punct de vedere chimic structura alimentelor, deoarece glucidele, lipidele, proteinele, vitaminele, antioxidantii si enzimele se altereaza.

  6. EFECTELE FIERBERII ASUPRA APEI Fierberea este transformarea unui lichid în gaz sau vapori. Aceşti termeni sunt valabili pentru toate substanţele, nu doar pentru apă . De exemplu, când fierbem apa, ea se transformă într-un gaz numit abur, deoarece căldura face moleculele apei să se mişte îndeajuns de repede încât forţa de atracţie pe care o exercită unele asupra altora să nu mai fie suficient de puternică pentru a le ţine laolaltă. Astfel moleculele se eliberează sub formă de abur, şi spunem că apa fierbe. Acest fapt are loc în condiţii normale la 100 °C. La un lichid, moleculele au destulă energie cinetică pentru a învinge forţa de atracţie pe care o au unele faţă de altele; astfel ele se pot mişca, schimbând şi forma lichidului. Apa are capacitate termica ridicata, cu impact crucial asupra vietii. Datorita acestei proprietati, organismele vii, compuse in cea mai mare parte din apa, pot sa isi regleze temperatura corpului. Oamenii trebuie sa isi mentina temperatura intre 36,1 si 37,8 grade C.  Si acest lucru este posibil intrucat aproape 70% din masa corpului uman este apa. De vreme ce capacitatea apei de a acumula caldura este neobisnuit de mare, chiar si in conditiile in care temperatura exterioara se modifica, schimbul de caldura intre corp si mediu nu duce la diferente majore in temperatura organismului.

  7. Dupa atata teorie, a venit momentul sa va prezentam experimentul nostru, a carui eroina a fost o specie de narcisa (Narcissus poeticus din Fam. Amaryllidaceae. Aceasta a fost udata cu: 1. Apa de la robinet, filtrata, potabila (din cea folosita de elevii liceului nostru). 2. Apa fiarta pe aragaz si racita. 3. Apa fiarta la microunde si racita.

  8. ZIUA 1 ZIUA 2

  9. ZIUA 3 ZIUA 4

  10. ZIUA 5 ZIUA 6

  11. ZIUA 7 ZIUA 8

  12. OBSERVATII: Plantele udate cu apa fiarta si racita si cu apa fiarta la microunde au suferit nu numai un proces evident de deshidratare, dar tulpinile si bobocii s-au uscat in mod evident, capatand o culoare maronie. Putem spune ca apa favorabila dezvoltarii plantelor a fost cea filtrata, consumata in mod curent de elevi.

  13. In documentarea pentru aceasta prezentarea am folosit informatii de pe site-urile: www.doctormenci.ro www.scientia.ro ecologii.wikispaces.com www.apa-vie-sanatate.com

More Related