1 / 13

Profesor îndrumător Marian Colţan

Reforma hrisantică la români. Profesor îndrumător Marian Colţan Elev: Cristian Paraschiv. Muzica.

carlo
Télécharger la présentation

Profesor îndrumător Marian Colţan

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript

  1. Reforma hrisantică la români Profesor îndrumător Marian Colţan Elev: Cristian Paraschiv

  2. Muzica ... Etimologic, cuvântul muzică este de origine grecescă, luându-și numele de la muse (termen care mai târziu are un înţeles mai larg desemnând în general inspiraţia în arta creatoare), iar zeiţa Euterpe era protectoarea muzicii la vechii greci. • Muzica : • mijloc de comunicare; • limbaj cu organizare sonoră proprie, organizarea fiind cea care o diferă de vorbire • “Atunci când vorbim, cântăm.” (Anton Pann). • lume a ideilor • J.S.Bach (compozitor, dirijor, organist) - majoritatea pieselor lui sunt transpuneri sonore a unor idei şi trăiri religioase.

  3. Muzica religioasă Muzica religioasă ortodoxă îşi găseşte rădăcinile în muzica şi poezia poporului evreu. Primul izvor al muzicii bizantine este psalmodia sau interpretarea psalmilor Vechiului Testament. Proorocul David, considerat pe bună dreptate cel mai mare poet şi gânditor al poporului ales, a fost primul care şi-a închinat talentul creator pentru a înfrumuseţa cultul divin. Renumiţii psalmi, scrişi dar şi interpretaţi de însuşi regele David, se păstrează până astăzi în cultul ortodox, arătând valoarea acestora şi actualitatea lor.

  4. Muzica religioasă Cântarea actuală de la stranele bisericilor este cunoscută de majoritatea credincioşilor fie sub numele de muzică religioasă ori muzică bizantină, muzică psaltică ori muzică sacră, toţi termenii referindu-se la muzica specifică în cultul ortodox. Putem vorbidespre muzică bizantină până la căderea Imperiului Bizantin, în 1453. După această dată, putem vorbi despre o muzică postbizantină sau psaltică, aşa cum este numită frecvent cântarea de la strană. Muzica actuală este de tradiţie bizantină.

  5. Muzica bizantină Sistemul muzical bizantinîși află originile în muzica greacă antică, cea care a constituit în mod cert sistemul dominant în intregul bazin mediteranean. Sistemul muzical bizantin a fost elaborat în mod progresiv, a cunoscut evoluţii și influenţe străine, ceea ce a condus la un bogat patrimoniu de opere. In dezvoltarea acestui repertoriu putem defini în mod schematic trei mari perioade: a) din sec. III pânăîn sec. XIII; b) din sec. XIII pânăîn sec. XIX; c) din sec. XIX pânăîn prezent.

  6. Reforma hrisantică = sistema cea noua CONSTANTINOPOL 1814 A vizat: • Noţiunile teoretice • Transcrierea vechilor cântări bizantine în noua notaţie

  7. IMPORTANŢA REFORMEI HRISANTICE • REDUCEREA SEMIOGRAFIEI; • FIXAREA STILURILOR CÂNTĂRILOR; • SISTEMATIZAREA GLASURILOR ŞI FTORALELOR; • FIXAREA UNUI SISTEM MODAL MAI PRECIS; • APARIŢIA DIEZULUI ŞI IFESULUI; • INTRODUCEREA UNUI SISTEM DE SOLFEGIERE(PARALAGHISIRE) • CA ȊN APUS.

  8. Reforma hrisantică Reforma hrisantică s-a dovedit a fi un bun prilej spre a se definitiva amplul proces de ,,românire” a cântărilor bisericești, dupa cum spunea unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai muzicii bisericești românești, Anton Pann. Ca urmare a organizării vieţii bisericești în ţara noastră, prin apariţia a doua mitropolii și a mai multor episcopii, cântarea bisericească intrăîntr-o altă etapă. Ea începe să fie practicată pe cărţi speciale, scrise manual, cuprinzând pe lângă text și neumele muzicale, fiind însușităîn cadrul unor activităţi specifice și de la surse care din ce în ce mai mult încep să devină specializate. Acţiunea de traducere a cântărilor în limba română din secolul al XVIII-lea a determinat apariţia primelor manuscrise muzicale românești, realizate de Filotei Jipa (sin Agăi Jipei), Mihalache Moldovlahul, Ioan Duma-Brașoveanul, Constantin Naum Râmniceanul, Iosif de la Neamţși mulţi alţii.

  9. Vestigii muzicale românești Anastasimatarromânesc, scris pe teritoriul României în preajma anului 1717, copie după Anastasimatarul lui Filothei sin Agăi Jipei http://www.crestinortodox.ro/comunitate/blog.php?user=Alex&blogentry_id=38

  10. Ţările Române In privinţa conţinutului semantic al termenului de muzică psaltică, acesta cumulează trei aspecte: -textul cântărilor; -melosul ca atare; -teoretizările numite propedii sau papadichii (manuale de muzică bizantină) • Procesul de românire a cântărilor presupune:Adaptare la specificul românesc,sau Autohtonizare sau Ȋmpământenire • Macarie Ieromonahul - traduc textul cântărilor de strană • Anton Pann - definitivează terminologia muzicii • Dimitrie Suceveanu bisericești ,,…am căutat la tonul zicerilor românești/ Şi am potrivit glăsuirea ca-n vorbirile firești’’. (prefaţa Heruvico-Chenonicarului lui Anton Pann)

  11. Mari protopsalţi din Muntenia Macarie Ieromonahul (1775-1836), care tipărește la Viena, în anul 1823, primele cărţi de muzică bisericeascăîn limba română: Teoreticonul, Anastasimatariul si Irmologhionul; Anton Pann (1797-1854), care în numai patrusprezece ani (1841-1854) a reușit să dea la lumină, în tipografia proprie, patrusprezece titluri de cărţi de muzică bisericească, la care, dacă adăugăm numărul volumelor și al retipăririlor, ajungem la o cifră impresionantă; Stefanache Popescu (1824-1910) a continuat munca celor doi, lăsând apoi ștafeta ilustrului său ucenic Ion Popescu-Pasărea (1871-1943), care l-a depășit chiar și pe Anton Pann prin numărul tipăriturilor muzicale. Varlaam Protosinghelul (1808-1894), cu ale sale inspirate axioane Vrednică ești șiȊngerul a strigat și cunoscuteleRăspunsuri liturgice pe glasul 5; Ghelasie Arhimandritul (Basarabeanul) († dupa 1854), creatorul frumoasei și atât de popularei Doxologii pe glasul 5; Neagu Ionescu (1837-1917) și Nicolae Severeanu (1864-1941), reprezentanţii școlii buzoiene.

  12. Tipărituri de promovare a reformei • 1820 - Noul Anastasimatar, (București), Petru Efesiu • 1820 - Noul Doxastar Syntomon,(București), Petru Efesiu • 1821- Introducere în teoria și practica muzicii bisericești,(Paris), Hrisant • 1832 - Marea teorie a muzicii,(Triest) • 1823-Theoreticon,(Viena), Macarie Ieromonahul • 1845-Bazul teoretic și practic al muzicii bisericești,(București), Anton Pann

  13. Bibliografie Panţiru G., Notaţia şi ehurile muzicii bizantine Giuleanu V. Melodica bizantină Lugojan T., Cântări bisericeşti Lungu, N., Costea, Gr., Croitoru, I., Gramatica muzicii psaltice http://www.crestinortodox.ro/liturgica/cantarea/istoria-muzicii-bizantine-118574.html http://www.crestinortodox.ro/comunitate/ http://www.psaltica.ro/ http://www.macarieieromonahul.ro

More Related