AID Rom ânia şi EURO <26 Rom ânia

AID România şi EURO<26 România Campania de responsabilizare anticorupţie a tinerilor din România

Metodologie • Sondajul a fost efectuat în perioada 16-24 februarie 2006 pe un eşantion de 1385 elevi şi studenţi cu vârste cuprinse între 14 şi 28 ani. • Chestionarul a fost completat pe internet, la solicitarea organizatorilor, de catre subiecţii sau de voluntari ai Asociaţiei EURO<26 România. • Au răspuns la anchetă subiecţi din 79 localităţi urbane şi rurale din toate judeţele ţării. • Eşantionul este proporţional pe sexe.

Ministerul Administraţiei şi Internelor a înfiinţat de curând Direcţia Generală Anticorupţie (DGA). Aţi auzit de această instituţie? • Cei mai mulţi participanţi la anchetă confundă DGA cu DNA. • Elevii sunt de 3-4 ori mai puţin informaţi decât studenţii de existenţa acestei instituţii. Gradul de informare creşte odată cu înaintarea în vârstă şi ani de şcolarizare. • Cei care se declară a fi cei mai informaţi domiciliază în oraşele mici şi în mediul rural, precum şi în zonele Transilvania, banat şi Oltenia. Cei mai puţin informaţi provin din oraşele mijlocii şi mici, din zonele Dobrogea, Crişana-Maramureş şi Moldova.

De unde aţi primit informaţii despre DGA? • Suma procentelor depăşeşete 100%, unii subiecţi menţionând mai multe surse de informare. Cu cât localitatea de domiciliu e mai mare, cu atât sporesc sursele alternative de informare (la sate televiziunea este aproape singura sursă de informare) • Elevii sunt informaţi în special din surse informale (colegi, prieteni, rude) sau din alte părţi (şcoală), pe când studenţii se informează mai ales de la televizor. Studenţii trecuţi de 24 ani utilizează cel mai frecvent presa scrisă şi internetul ca mijloc de informare. • Televiziunea e mass-media utilizată cel mai frecvent de ardeleni. Radioul e folosit cel mai des în Bucureşti, Moldova şi Banat. Presa scrisă e utilizată majoritar în Bucureşti, iar Internetul in sudul ţării.

Aţi aflat că DGA a deschis o linie verde, gratuită, pentru cei care vor să sesizeze fapte de corupţie? • Despre existenţa liniei verzi ştiu mai ales elevii şi studenţii din anii terminali, cu venituri medii, din mediul rural, din Moldova şi Dobrogea. • Stiu cele mai puţine lucruri despre acest post telefonic în special tinerii din clasele IX-X şi anii I-II de studenţie, cu venituri foarte mici, dar şi foarte mari, din oraşele cu mai mult de 200.000 locuitori, dar şi din oraşele foarte mici, domiciliaţi în Oltenia.

Ştiţi de unde puteţi face rost de acest număr? • Posibilităţile de aflare a numărului verde cresc odată cu înaintarea în vârstă şi proporţional cu mărimea localităţilor de rezidenţă. • Dobrogenii, oltenii şi maramureşenii sunt mai informaţi despre modalitatea de aflare a numărului 0800.806.806., pe când moldovenii, bănăţenii, ardelenii şi bucureştenii se arată cei mai dezinteresaţi de acest aspect.

Credeţi că veţi apela în acest an la numărul de telefon al DGA 0800.806.806.? • Dorinţa de demascare a corupţilor utilizând linia verde este cea mai ridicată la tinerii de 16-18 ani şi 24-26 ani şi cea mai scăzută la cei trecuţi de 26 ani. În general elevii par mai convinşi decât studenţii de necesitatea utilizării liniei verzi. • În oraşele mijlocii (de 50.000 – 100.000 locuitori) s-a constatat cea mai mare dorinţă de a apela acest număr de telefon. • Dobrogenii, oltenii şi moldovenii sunt cei mai hotărâţi să demaşte prin telefon corupţii din jurul lor.

Cunoaşteţi fapte de corupţie ale unor angajaţi din Ministerul Administraţiei şi Internelor? • Vizibilitatea actelor de corupţie săvârşite de angajaţii MAI creşte odată cu înaintarea în vârstă a tinerilor (de la 25% la cei de 14-16 ani la 70% la cei de 26-28 ani) şi pe măsura creşterii veniturilor personale. • Sunt mult mai vizibile de către tineri actele de corupţie săvârşite de subordonaţii MAI în mediul rural şi în oraşele foarte mici, decât cele din marile oraşe. • Tinerii moldoveni, olteni şi dobrogeni cunosc cele mai multe fapte de corupţie ale angajaţilor MAI.

Dacă da, de ce nu le-aţi sesizat până acum? • Cea mai mare neîncredere în instituţia DGA o au moldovenii şi bănăţenii. Dobrogenii şi maramureşenii sunt cei mai convinşi că anchetele se fac degeaba. Muntenii acuză complicaţia demersului de demascare, iar ruşinea de a sesiza abuzurile o au fetele si cei foarte tineri. Teama de răzbunare e cea mai crescută în Crişana. Iar faptele mărunte de corupţie au loc cel mai adesea în mediul rural.

Aţi oferit vreodată bani sau “mici atenţii” angajaţilor unor instituţii de stat pentru rezolvarea unor probleme? • Acordarea şpăgii creşte odată cu vârsta, de la 20% la cei de 14 ani la peste 75% la cei de 28 ani. Pe măsură ce cresc veniturile personale, cresc şi atenţiile acordate funcţionarilor de stat. • Acordarea mitei este mai frecventă în oraşele mici şi mijlocii, din Vechiul Regat şi este cea mai redusă în marile oraşe ardelene.

Cât de corupţi credeţi că sunt angajaţii din următoarele instituţii locale din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor?

Angajaţii următoarelor instituţii locale din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor sunt sau nu corupţi?

Dacă s-ar face un referendum privind obligativitatea tuturor aleşilor şi funcţionarilor publici de a declara averile rudelor de gradul 1, 2 şi 3, dvs. aţi vota: • Cu cât înaintează în vârstă, cu atâta tinerii sunt mai convinşi să voteze “Pentru” la un astfel de referendum (de la 50% la cei de 14 ani la 90% la cei de 26 ani). Dar intenţia de a vota “Impotriva” creşte odată cu veniturile personale. • În oraşele foarte mici şi în mediul rural, precum şi în Dobrogea, Crişana, Maramureş, sunt cei mai numeroşi susţinători ai acestei decizii. Se opun ei cei din oraşele mijlocii şi mari, din Muntenia.

Dar la un referendum privind obligativitatea fiecărui cetăţean de a depune anual o declaraţie de avere la Administraţia Fiscală, dvs. aţi vota: • Ar vota “Pentru” mai ales elevii şi studenţii din anii terminali, domiciliaţi în oraşele mici şi în comune sau sate, precum şi în zonele Oltenia şi Moldova. • Ar vota “Împotrivă” elevii din clasa a X şi studenţii din primul an, care locuiesc în marile oraşe şi în zonele Muntenia, Bucureşti, Transilvania şi Banat. • Nehotărâţi sunt mai ales elevii clasei a IX şi studenţii din anul III, dar şi cei din oraşele mijlocii şi mari din Dobrogea.

În ce măsură credeţi că aţi putea contribui dvs. la reducerea corupţiei din localitatea în care domiciliaţi? • Credinţa că pot să îşi aducă un aport la reducerea corupţiei o au mai ales cei trecuţi de 26 ani. Prin comparaţie, nici un tânăr de 14-16 ani nu crede că poate face ceva pentru stoparea acestui fenomen. • Cei mai optimişti în forţele lor puse în lupta împotriva corupţiei sunt cei cu venituri medii. Cei foarte săraci, dar şi cei foarte bogaţi nu cred că pot opri corupţia din jurul lor. • Optimiştii domiciliază în oraşele de 100.000-200.000 locuitori, în Oltenia, Muntenia şi Transilvania, iar pesimiştii locuiesc în oraşele de peste 200.000 locuitori şi în Crişana, Maramureş, Bucureşti şi Dobrogea.

Credeţi că aveţi responsabilităţi faţă de această localitate? • Cele mai multe responsabilităţi menţionate de tineri constau în lupta împotriva corupţiei (să nu dau mită, să sesizez actele de corupţie, să mă opun corupţilor). Alte responsabilităţi menţionate au fost: să-mi plătesc impozitele la timp, să am spirit civic, să fiu bun cetăţean, bun model, să-i respect pe ceilalţi, să votez oameni capabili, să păstrez curăţenia, să învăţ bine, să muncesc, să trăiesc cât mai bine, să ajut localitatea să prospere, să fiu informat, să schimb mentalitatea, etc.) • Motivaţiile iresponsabilităţii au fost: pentru că nu am nici o putere de control, nu mă ia nimeni în seamă, pentru că localitatea nu îmi oferă nici o posibilitate de afirmare, nu a făcut nimic pentru mine, pentru că societatea civilă e inexistentă, pentru că organizaţiile corupte sunt mai puternice decât mine, pentru că toţi sunt indiferenţi, pentru că legile nu îmi dau putere, cu o floare nu se face primăvară, etc.

Dar faţă de societate, consideraţi că aveţi responsabilităţi? • Gradul de responsabilitate faţă de societate creşte odată cu vârsta, dar şi odată cu mărimea localităţii de domiciliu. Cei cu venituri medii se consideră mai responsabili decât cei foarte săraci şi foarte bogaţi. • Cei din vestul ţării îşi declară cel mai puţin responsabilitatea faţă de societate, prin comparaţie cu cei din Vechiul Regat.

Aţi accepta să vă înscrieţi într-un partid şi să militaţi în cadrul lui pentru reducerea corupţiei din judeţul dvs.? • Doresc să se înscrie într-un partid mai ales cei aflaţi în apropierea terminării ciclului de şcolarizare (în clasa a XII-a sau în ultimul an de facultate), dar şi cei cu venituri medii (săracii şi bogaţii vor să se ţină departe de politică). • Intenţia de a activa într-un partid e mare în special în mediul rural (88%) şi mică la cei din oraşele cu mai puţin de 30.000 locuitori (33%). În acelaşi timp e mare la dobrogeni, munteni, moldoveni şi olteni, dar redusă la ardeleni, bănăţeni şi bucureşteni.

Dar aţi accepta să lucraţi ca voluntar într-o organizaţie neguvernamentală într-o campanie anticorupţie? • La tinerii de 18-22 ani s-a constatat cea mai mare dorinţă de a lucra ca voluntari într-un ONG. Ea e mai mare la fete decât la bărbaţi, precum şi la cei cu venituri medii. • Spiritul asociativ cel mai pronunţat îl resimt cei care au parte în localităţile de rezidenţă de cele mai puţine ONG-uri (în mediul rural şi în oraşele mici). • Moldovenii şi ardelenii s-ar înscrie mai mulţi în asefel de asociaţii decât bănăţenii, dobrogenii, bucureştenii şi oltenii.

Cine consideraţi că sunt mai corupţi în localitatea dvs: politicienii sau funcţionarii din administraţie? • Cred în supremaţia corupţiei politicienilor locali în mod deosebit cei de 14-16 ani (75%), din mediul rural (75%), dar şi din Moldova, Oltenia şi Bucureşti. • Sunt convinşi de amploarea corupţiei în rândul funcţionarilor publici locali cei de 18-20 ani (67%). Această convingere creşte odată cu veniturile subiecţilor şi cu mărimea localităţilor de domiciliu (funcţionarii sunt mai corupţi de 4 ori mai mult în marile oraşe decât la sate). În Dobrogea corupţia funcţionarilor o eclipsează radical pe cea a politicienilor. • Se abţin de la comentarii cei aflaţi în anii terminali, din Crişana şi Maramureş, cu venituri foarte mici.

Cunoaşteţi cine sunt parlamentarii din circumscripţia dvs.? • Cei mai informaţi sunt tinerii de 18-20 ani, dezinteresul scăzând apoi tot mai accentuat. • Cu cât veniturile sunt mai mari, cu atât scade gradul de cunoaştere a parlamentarilor locali. • Senatorii şi deputaţii sunt cunoscuţi în special în oraşele mijlocii şi mari, precum şi în Dobrogea, Crişana, Maramureş şi Transilvania. Dar sunt necunoscuţi mai ales în Bucureşti şi Oltenia şi în oraşele mici.

V-aţi întâlnit vreodată cu un parlamentar din judeţul dvs.? • Cele mai puţine întâlniri cu parlamentarii le au cei fără drept de vot (sub 16 ani: 75%). Cei cu venituri medii au avut cele mai puţine contacte cu aleşii celor 2 camere, precum şi bucureştenii şi muntenii. • Mai frecvente au fost întâlnirile cu parlamentarii la cei din oraşele mijlocii, din Dobrogea şi Banat, cu venituri foarte scăzute sau foarte mari.

Credeţi că veţi putea avea succes în România fără să deveniţi corupt? • Speranţa într-un succes cinstit scade pe măsura înaintării în vârstă. Ea este ridicată în marile oraşe, dar şi în sate, fiind redusă la cei din oraşele mici şi mijlocii. • Bănăţenii şi muntenii cred cel mai mult că pot avea succes fără să fie corupţi, prin comparaţie cu dobrogeni şi moldoveni.

Dacă aţi şti că în viitorii 15 ani corupţia în România se va accentua, ce decizie aţi lua? • Dorinţa cea mai mare de a pleca din ţară o au tinerii de 16-18 ani (63%), cu venituri foarte scăzute, din oraşele mari, din Dobrogea, Transilvania, banat şi Moldova. • S-ar adapta societăţii asa cum va fi ea în special cei trecuţi de 24 ani, cu venituri foarte mari, proveniţi din mediul rural şi din Oltenia şi Bucureşti. • Hotărâţi să rămână în ţară şi să lupte împotriva corupţiei sunt mai ales adolescenţii de 14-16 ani, cu venituri medii, din oraşele mijlocii, din Dobrogea şi Moldova.

Dupa integrarea României în Uniunea Europeană, corupţia din ţara noastră: • Adolescenţii sunt cei mai optimişti că în viitorul apropiat se va reduce amploarea corupţiei din România. La fel şi cei din oraşele mijlocii, din Dobrogea şi Oltenia. • Pesimiştii au vârste cuprinse între 18-22 ani, domiciliază în mediul rural, în Crişana şi Maramureş. • Convinşi că lucrurile vor rămâne la fel se arată a fi cei cu venituri medii, din marile oraşe şi din sudul ţării.

In ce măsură regăsiţi în personalitatea şi comportamentul dvs. următoarele valori?

Regăsiţi sau nu în personalitatea şi comportamentul dvs. următoarele valori?

AID Rom ânia şi EURO <26 Rom ânia