1 / 9

FEMEI CELEBRE IN MATEMATICA

FEMEI CELEBRE IN MATEMATICA. Profesor Livia Nechita Colegiul Tehnic ,,Ghe. Asachi” Focsani. PRIMA ATESTARE DOCUMENTARA.

claus
Télécharger la présentation

FEMEI CELEBRE IN MATEMATICA

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. FEMEI CELEBRE IN MATEMATICA Profesor Livia Nechita Colegiul Tehnic ,,Ghe. Asachi” Focsani

  2. PRIMA ATESTARE DOCUMENTARA • O femeie preda calugarilor notiuni de geometrie. • Ilustrare din secolul al 14-lea atribuita lui Abelard din Bath.

  3. HYPATIA DIN ALEXANDRIA • Strălucită şi de mare frumuseţe, Hypatia din Alexandria este considerată prima femeie de ştiinţă din istorie. Într‑o vreme în care femeile nu aveau acces la cunoaştere, Hypatia a reuşit să‑şi deschidă drumul spre ştiinţă şi a ajuns să se bucure de aprecierea publică. S‑a născut în anul 370 după Hristos, în Alexandria. Tatăl ei Teon din Alexandria a fost un filozof reputat şi matematician. Hypatia a devenit unul din cei mai buni oameni de ştiinţă şi filozofi ai epocii sale. A ajuns să simbolizeze cunoaşterea şi ştiinţa pe care primii creştini ai epocii le identificau cu păganismul. Deşi toate scrierile ei s‑au pierdut, există numeroase referiri la acestea. Lucrarea sa cea mai extinsă a fost de algebră. A scris un comentariu despre Aritmetica lui Diofant (considerat părintele algebrei), în care includea soluţii alternative şi noi probleme. A scris, în opt volume, un tratat de geometrie. A colaborat alături de tatăl său la editarea ,,Elementelor de Geometrie,, a lui Euclid, care se folosesc şi azi, scriind un tratat despre aceasta.

  4. MARIA GAETANA AGNES1718-1799 • Matematiciană italiană, profesoară la Universitatea din Bologna, cu preocupări de analiză şi geometrie. În anul 1748 a publicat la Milano lucrarea în două volume Fundamentele analizei, o sinteză vastă a rezultatelor de geometrie analitică existente până atunci.

  5. SOPHIE GERMAIN (1776 –1831) • Matematiciană franceză, născută la Paris, care a activat la Paris şi ale cărei cercetări sunt legate îndeosebi de teoria numerelor şi de fizica matematică. Se spune că Sophie Germain s-a instruit singură în ale matematicii. Sophie Germain a purtat o bogată şi fructuoasă corespondenţă cu Gauss folosind pseudonimul M. Leblanc de teama că Gauss ar avea prejudecăţi faţă de o femeie matematiciană. Printre altele, Sophie Germain spune că „ Algebra nu este decât o geometrie scrisă iar geometria nu este decât o algebră figurată”.

  6. SOFIA (SONIA) VASILIEVNAKOVALEVSKAIA (1850 –1891) • Matematiciană rusă, profesoară la Universitatea din Stockholm. S-a născut la Moscova ( născuta Krukowski şi înrudită cu Corvineşti din Transilvania şi Ungaria). A fost elevă şi colaboratoare apropiată a celebrului matematician K. Weierstrass Expatriindu-se în Suedia, unde a activat până la sfârşitul vieţii, a fost profesoară (prima femeie) la Universitatea din Stockholm. A fost membru corespondent al Academiei de Ştiinţe din Petersburg. Preocupările sale ştiinţifice sunt legate îndeosebi de teoria ecuaţiilor cu derivate parţiale şi de integralele abeliene. Ea a rămas cunoscută mai ales datorită unei teoreme de existenţă din teoria ecuaţiilor cu derivate parţiale numită :teorema Cauchy – Kovalevskaia.Sofia Kovalevskaia sublinia printre altele că : Matematica cere tot atâta imaginaţie ca şi poezia.

  7. VERA MYLLER – LEBEDEV (1880 – 1970) • Prima profesoară universitară de matematici de la noi, s-a născut la Novgorod. A urmat Şcoala superioară de femei din Petersburg fiind licenţiată în 1902, după care în 1903 pleacă la Göttingen unde şi-a trecut din nou licenţa şi apoi doctoratul cu David Hilbert care i-a fost profesor. Aici l-a cunoscut pe Al. Myller căruia în 1907 îi va deveni soţie şi colaboratoare ştiinţifică şi universitară pentru o viaţă. În 1906 a devenit doctor în matematici cu teza Teoria ecuaţiilor integrale folosită lacâteva dezvoltări în serie. Între 1906 şi 1907 a funcţionat ca asistentă universitară la Petersburg, după care vine în Bucureşti şi din 1910 va funcţiona până la pensionare în 1948 la Universitatea din Iaşi alături de soţul ei, Al. Myller. A elaborat 21 de lucrări, Lecţii de algebră (1953)fiind prima lucrare cu sistematizare completă elaborată la noi şi pentru care a primit premiul de stat pe anul 1953.

  8. EMMY NOETHER(1882 - 1935) • Matematiciană germană, născută la Erlangen. Profesor universitar la Göttingen şi Bryn Mawr College (Pennsylvania), are cercetări şi contribuţii la algebrizarea topologiei în teoria numerelor, în teoria formelor algebrice, precum şi a câmpurilor comutative.A fost apreciată la vremea ei ca fiind cel mai mare matematician de sex feminin care a existat vreodată . Sub influenţa ideilor şi în stilul axiomatic al acestei celebre matematiciene şi a şcolii conduse de ea făcând o prezentare clară şi riguroasă a teoremelor acesteia, Dan Barbilian (1895 – 1961) a publicat în 1956 lucrarea Teoria aritmetică a idealelor ( în inelecomutative). Lucrările lui Emmy Noether au preocupat şi pe alţi algebrişti romani care au extins diferite rezultate ale acesteia, precum Gheorghe Galbură, Ion M. Bucur etc.

  9. SILVIA CREANGĂ(1894 – 1952) • Prima femeie româncă doctor în matematici, remarcabilă profesoară s-a născut la Adâncata–Dorohoi. In 1913 se înscrie la Facultatea de Ştiinţe din Iaşi unde va avea ca profesori pe Vera Myller ,Al. Myller şi Victor Vâlcovici ,care vor avea o mare influenţă asupra formarii sale intelectuale. În 1917 este licenţiată în matematici şi va funcţiona ca profesoară la Liceul „Oltea Doamna” contribuind la formarea altor matematiciene remarcabile (Florica Câmpan, Viorica Ionescu – Cazimir, Cabiria Andreian Cazacu). În 1925 devine doctor în matematici cu teza Direcţii ciclifiabil conjugate,Curbe cucurbura normală constantă, în faţa unei comisii prezidate de Al. Myller şi din care făcea parte şi Sanielevici .Nu a pătruns în învăţământul superior, dar a format mulţi renumiţi profesori universitari printre care şi fratele său, Ion Creangă, viitor rector al Universităţii ieşene. A elaborat 4 articole şi o culegere de probleme, dar prin dăruirea, ajunsă până la sacrificiu, cu care a slujit şcoala romanească de matematică a realizat mult mai mult!

More Related