Specificul ocupării la populația de romi din România

1. Specificul ocupării la populația de romi din România Ana Maria Preoteasa 26 ianuarie 2012

2. Temechestionar - Ocupare LFS, destinat caracteristicilor populației generale nu romilor, util pentru comparațiile cu populația generală Secțiuni: • pentru persoane ocupate (profesie, natura contractului de muncă, profilul angajatorului, domeniul de activitate al angajatorului, programul de lucru, participarea în programe de formare) • Persoane fără ocupație (situația ocupațională cu un an în urmă, comportamente de căutare a locului de muncă) • Inactivi (descrierea categoriei)

3. Specific: categoriile ocupaționale interferează, persoanele cu ocupații non formale (zilieri, nmunci tradiționale se consideră în același trimp șomeri sau inacitivi)

4. Situația ocupațională a romilor 2011 • Rata de ocupare al populației de romi este de 35,5%, 36% și-ar dori un loc de muncă și 28% sunt inactivi. • Ponderea celor care au un loc de muncă stabil este însă semnificativ mai mică: doar 10% dintre cei intervievați au lucrat permanent în ultimii doi ani, iar 51,5% din eșantion declară că nu au lucrat niciodată în ultimii doi ani. • Analiza structurii pe genuri a populației ocupate indică diferențe semnificative, în favoarea bărbaților care desfășoară în proporție mai mare activități economice (44,3% față de 27,4% femei). În categoria celor ocupația au fost incluse toate persoanele care în ultima săptămână, dinaintea interviului au lucrat minim o oră, plătiți sau nu, în familie sau în afara familiei. Au fost incluse și persoanele angajate aflate în concedii medicale, de îngrijirea copilului șamd... (definiție ILO)

5. Grafic Ponderea ocupării în ultimii doi ani ( total eșantion)

6. Caracteristici ocupaţionale • Există diferențe semnificative date de gen (bărbații sunt în mai mare măsură decât femeile) de nivelul de educație (persoanele ocupate au un nivel mai ridicat de educație), de abilitățile de bază (scris și citit). • Nu apar diferențe în ceea ce privește mediul rezidențial. • Tinerii au un grad mai mic de integrare pe piața muncii.

7. Ocupații declarate

9. Ocupații tradiționale • de angajare în ocupații mai puțin formale • presupun un timp de lucru flexibil • perpetuează meserii specifice (lăutar, lingurar, spoitor, cărămidar șamd) • nu oferă continuitate în obținerea de venituri • nu oferă securitate socială.

10. Lucrători pe cont propriu • Din totalul celor care declară că lucrează pe cont propriu 90% lucrează fără contract de muncă ceea ce poate conduce la asocierea categoriei cu cea de angajat temporar la negru iar restul declară că au contracte sezoniere. • 54% dintre cei care lucrează pe cont propriu au ales această activitate temporară declară că au lucrat temporar ca soluție provizorie, negăsind alte angajamente contractuale permanente • . Așadar nu se poate vorbi despre o alegere voluntară a ocupațiilor temporare ci de una determinată de piața muncii care nu oferă posibilitatea unor locuri de muncă stabile, cu contracte de muncă pe perioadă nedeterminată.

11. Programul de lucru: • 35% dintre persoanele ocupate declară cu lucrează program complet de 8 ore, • 22% au program parțial pentru că nu au găsit un loc de muncă cu program complet de 8 ore, • alți 14% au program parțial datorat profilului activității pe care o desfășoară • 3% au responsabilități familale care îi împiedică să lucreze 8 ore pe zi. Media orelor lucrate pe săptămână: • 31 la nivelul eșantionului cu diferențe între mediul rural (29) și urban (33), între persoanele de sex feminin (34) și masculin (25).

12. Fără ocupație Grafic % Modalități de căutare a locului de muncă (% din totalul celor care au declarat că și-au căutat de lucru) Întrebare cu răspuns multiplu, o persoană a putut oferi mai multe răspunsuri. Suma nu este 100%.

13. Concluzii • Gradul de ocupare a populației roma din România este inferior ratei naționale. Strucutura ocupațională a romilor este una specifică etniei, caracterizată de profesii tradiționale sau slab calificare însoțite de un grad redus de securitate socială. • Femeile reprezintă o categorie înalt vulnerabilă din punct de vedere ocupațional, fiind în marea lor majoritate casnice, neavând nici o calificare și implicit șanse scăzute de integrare pe piața muncii. • Femeile care se declară ocupate au calificări reduse, majoritatea fiind muncitoare necalificate.

14. Concluzii • Tinerii sunt de asemenea un grup cu șanse reduse pe piața muncii, având calificare și nivel educațional scăzut. Un alt grup extrem de vulnerabil îl reprezintă cel al vârstnicilor care în proporție scăzută sunt pensionari (restul sunt beneficiari de ajutor social sau casnici) iar categoria de vârstă conduce evident la dificultătea integrării pe piața muncii. • Categoria populației fără ocupației este în ceea mai mare măsură neinclusă în programe de integrare pe piața muncii neaflându-se în evidențele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă. Căutarea locurilor de muncă se realizază informal, apelând la prieteni și la cunoștințe și mai puțin la organizații sau instituții specializate.

15. O altă caracteristică a populației rome este dată de ponderea mare a casnicilor, categorie aflată la limita ocupării și a inactivității, dar care nu oferă securitate economică sau socială. Majoritatea casnicilor sunt de gen feminin,au un nivel scăzut de educație și o vârstă relativ tânără.