1 / 15

ATOMUL

ATOMUL. Acest proiect a fost realizat de: -Terhes Denisa -Fazakas Andrea -Naznean Ioana -Man Maria. Atomul.

Télécharger la présentation

ATOMUL

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. ATOMUL Acest proiect a fost realizat de: -Terhes Denisa -Fazakas Andrea -Naznean Ioana -Man Maria

  2. Atomul • Atomul este cea mai mica particula dintr-o substanta,invizibila cu ochiul liber,neutra din punct de vedere electric,nu poate fi divizat prin procedee fizica,dar participa efectiv in procesele chimice.

  3. Structura atomului • În chimie şi fizică, atomul (în limba greacă ατομος înseamnă “indivizibil”) este cea mai mică particulă posibilă care încă mai păstrează proprietăţile chimice ale unui element (chimic). Dacă, iniţial, cuvântul atom însemna cea mai mică particulă indivizibilă, mai târziu, după ce termenul a căpătat o semnificaţie precisă în ştiinţă, atomii au fost găsiţi a fi divizibili şi compuşi din particule şi mai mici, subatomice. • Cei mai mulţi atomi sunt compuşi din trei tipuri de particule subatomice care guvernează proprietăţile lor externe: • electronii, care au o sarcină electrică negativă şi sunt cele mai puţin masive particule subatomice; • protonii, care au o sarcină electrică pozitivă şi sunt de aproape 1836 ori mai masive decât electronii; • neutronii, care nu au sarcină electrică şi care sunt de aproximativ 1839 ori mai masivi decât electronii. • Protonii şi neutronii creează un nucleu atomic dens şi masiv, ei fiind numiţi şi nucleoni. Electronii formează un larg nor electronic ce înconjoară nucleul.

  4. Dimensiunea atomului • Atomii sunt mult mai mici decât lungimea de undă a luminii pe care o poate detecta văzul uman, fapt pentru care atomii nu pot fi văzuţi cu nici un fel de microscop optic. Cu toate acestea, există alte căi de detectare a poziţiilor atomilor pe suprafaţa unui solid sau a unui film subţire şi chiar pentru a obţine imagini ale acestora. Este vorba despre: microscoapele electronice (microscopia cu efect de tunel), microscopia atomică (atomic force microscopy), rezonanţa magnetică nucleară şi microscopia cu raze X.

  5. Electronii • Daca ne electrocutam, trebuie sa multumim actiunii electronilor. Cand aprindem un bec, fluxul electronilor produce unde luminoase.Tot electronii sunt aceia care intr-o antena produc unde radio. • Electronii au o masa de 1800 de ori mai mici decat masa unui proton . Protonii la randul lor sunt mai mici de 10000 de ori decat cel mai mic atom. • In limba greaca , chihlimbarul se numeste “elektron” . Prin frecarea accidentala a rasinei fosilizate s-a descoperit electricitatea statica. • Parul se ridica maciuca atunci cand , pieptanandu-l , se incarca negativ . Cum sarcinile identice se resping, fiecare fir de par se indeparteaza cat mai mult posibil de firele vecine.

  6. Neutronul • NEUTRONUL, particula elementara cu polaritate neutra, care face parte din nucleul atomului, este una din cele mai mici parti de materie pe care oamenii de stiinta o pot izola, numita si particula elementara. Neutronul are aproximativ 10-13 cm in diametru si cantareste 10-27 kg. • Neutronii si protonii se imbina strans pentru a crea nucleul atomic. Numarul de protoni continut de un atom determina ce element chimic este, pornind de la 1 proton pentru hidrogen pana la 92 pentru uraniu. Oamenii de stiinta au reusit totusi in laboratoare sa creeze atomi cu pana la 116 protoni. Fiecare atom contine de obicei cam atatia neutroni cat si protoni, dar diferiti atomi specifici aceluiasielement pot avea numere diferite de neutroni. • Atomii care difera doar prin numarul de neutroni se numesc izotopi. De exemplu, cei mai multi atomi ai celui mai simplu element, hidrogenul, au un nucleu ce contine un singur proton. Totusi, in hidrogenul natural, 0.015% din atomi au un neutron in aditie la proton. Izotopul se numeste hidrogen greu sau deuteriu. Un element are de obicei cativa izotopi, aproape toti identici in felul in care reactioneaza chimic cu alte elemente si cu fiecare dintre ei.

  7. Protonul • PROTONUL, particula elementara purtatoare de sarcina pozitiva, alaturi de neutron si electron este una din componentele tuturor nucleelor. El este singura particula elementara stabila acest lucru insemnand ca poate exista de unul singur pentru o perioada mare de timp. Sarcina lor pozitiva este de of 1.602 x 10-19 coulomb. Sarcina este egala si de sens opus cu cea a electronului. Ei au o masa de 1.67x 10-27 kg si alaturi de neutroni sunt raspunzatori pentru cea mai mare parte din masa atomului. Atomii contin un numar egal de protoni si neutroni astfel incat fiecare atom au per total o sarcina zero. • Numarul atomic al unui element este egal cu numarul de protoni din nucleu. Numarul de electroni dintr-un atom neschimbat trebuie sa fie egal cu numarul de protoni si aranjarea acestor electroni determina proprietatile chimice ale atomului.

  8. Atomul de heliu • Culoarea verde:neutroni • Rosu:Protoni • Galben:Electroni

  9. Atomul de hidrogen

  10. Straturile atomului: K L M N O P Q

  11. ATOMUL

  12. Mendeleev • Mendeleev s-a născut în Tobolsk, Siberia, ultimul dintre cei 14 copii ai lui Ivan Pavlovici Mendeleev şi al Mariei Mendeleeva. La 14 ani, după moartea tatălui său, Mendeleev a urmat gimnaziul în Tobolsk. • În 1849, familia Mendeleev, al cărui statut social şi situaţie materială decăzuseră considerabil din cauza morţii tatălui, se mută la Sankt Petersburg unde tânărul de numai 16 ani intră la Institutul Pedagogic din Sankt Petersburg). După terminarea acestuia, în 1855, este diagnosticat cu (tuberculoză), ceea ce determină mutarea sa în (Peninsula Crimeea), într-o zonă recunoscută pentru valenţele terapeutice ale aerului său sărat, esenţial în tratamentul tuberculozei. Acolo, predă ştiinţe la gimnaziul local pentru un an. După completa sa însănătoşire, se reîntoarce total refăcut la Sankt Petersburg în (1856). • Între 1859 şi 1861 a făcut cercetări asupra densităţii gazelor la Paris, şi, mai apoi, a lucrat cu chimistul şi fizicianul german Gustav Robert Kirchhoff în Heidelberg, făcând cercetări. În 1863, după întoarcerea în Rusia, a devenit Profesor de chimie la Istitutul Tehnologic şi la Universitatea de Stat din Sant Petersburg. • În ciuda faptului că Mendeleev a fost o personalitate marcantă ştiinţifică a timpului său, onorat de foarte multe organizaţii ştiinţifice din întreaga Europă, acasă, în Rusia, a fost privit cu îngrijorare, ceea ce a dus la demisia sa de la catedra Universităţii din Sankt Petersburg în ziua de 17 august 1890. • În ultimii săi ani de activitate profesională, a creat patentul clasic al vodcăi ruseşti, 40 % procent alcool. Dar printre contribuţiile sale târzii mult mai importante se numără şi studierea câmpurile petrolifere din Rusia şi contribuţia sa semnificativă la crearea primelor rafinării ruseşti. • A murit de gripă, la 73 de ani, la Sankt Petersburg. • Elementul chimic numărul 101 îi poartă numele: mendeleeviu. Un crater de pe luna ii poarta numele

  13. Mendeleev

  14. Tabelul lui mendeleev-Pe 6 martie1869, Mendeleev a prezentat Societăţii Ruse de Chimie o lucrare denumită Dependenţa între proprietăţile masei atomice a elementelor, care propunea folosirea masei si a valentei pentru a descrie elemntele.

  15. SFARSIT

More Related