1 / 70

CDS

CDS. MATEMATICA SI STIINTE IN SOCIETATEA CUNOASTERII. Este ceea ce se intampla in fiecare tara in care oamenii nu vor sa stie .... de ce unele lucruri sunt .... asa cum sunt!. CUM SE NASTE O PARADIGMA?

dudley
Télécharger la présentation

CDS

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. CDS MATEMATICA SI STIINTE IN SOCIETATEA CUNOASTERII

  2. Este ceea ce se intampla in fiecare tara in care oamenii nu vor sa stie .... de ce unele lucruri sunt .... asa cum sunt! CUM SE NASTE O PARADIGMA? Un grup de oameni de stiinta au pus intr-o cusca cinci maimute si in mijlocul custii o scara, iar deasupra scarii o legatura de banane. Cand o maimuta se urca pe scara sa ia banane, oamenii de stiinta aruncau o galeata cu apa rece pe celelalte care ramaneau jos. Dupa ceva timp, cand o maimuta incerca sa urce scarile, celelalte nu o lasau sa urce. Dupa mai mult timp nici o maimuta nu se mai suia pe scara, in ciuda tentatiei bananelor. Atunci, oamenii de stiinta au inlocuit o maimuta. Primul lucru pe care l-a facut aceasta afost sa se urce pe scara, dar a fost trasa inapoi de celelalte si batuta. Dupa cateva batai nici un membru al noului grup nu se mai urca pe scara. A fost inlocuita o a doua maimuta si s-a intamplat acelasi lucru. Prima maimuta inlocuita a participat cu entuziasm la baterea novicelui. Un al treilea a fost schimbat si lucrurile s-au repetat. Al patrulea si, in fine, al cincilea au fost schimbati. In final, oamenii de stiinta au ramas cu cinci maimute care, desi nu primisera niciodata o baie cu apa rece, continuau sa loveasca maimutele care incercau sa ajunga la banane. Daca ar fi fost posibil ca maimutele sa fie intrebate de ce ii bateau pe cei care incercau sa se catere pe scara, raspunsul ar fi fost:"Nu stim. Lucrurile intotdeauna au fost asa, aici... ASA ESTE TRADITIA!" "E mult mai usoara dezintegrarea unui atom decat a unei prejudecati“ Albert Einstein

  3. APLICAŢIE • Pornind de la definiţia lui Anatole France, „Educaţia nu înseamnă cât de mult ai reţinut, şi nici măcar cât de multe cunoşti. Este capacitatea de a diferenţia între ceea ce ştii şi ceea ce nu ştii.”, precizaţi, având în vedere un adult al anilor 2020, ce ar fi esenţial în a şti/a deprinde pentru a fi o persoană adulta independentă şi utilă siesi si societatii.

  4. APLICATIE Realizaţi o analiză SWOT a CDS existent în scoala voastra, evidenţiind factorii care favorizează/ împiedică implementarea unei educaţii aşa cum v-o imaginati. 15 min

  5. Analiza SWOT • Puncte tari • Puncte slabe • Oportunitati • Amenintari

  6. “Matematică şi ştiinţeîn societatea cunoaşterii” Scopul -dezvoltarea de competenţe – cunoştinţe, abilităţi, atitudini - la elevi din învăţământul secundar inferior şi superior Durata - 36 de ore de predare-învăţare-evaluare distribuite pe parcursul unui an de studiu Grup tinta - de la clasa a IV-a şi până la clasa a XI-a.

  7. Matematică şi ştiinţe în societatea cunoaşterii • are în vedere cunoaşterea ca scop în sine • propune activităţi care să dezvolte competenţe de • învăţare şi de auto evaluare. • pune accentul pe “cum se învaţă şi cum se • evaluează “ • implica elemente de conţinut atractive, pe teme de • interes pentru educabil. • se raporteaza la principii, strategii, cercetări, • experienţe şi exemple de bună practică în elaborarea • curriculumului educaţional.

  8. CDS MTS Ce? Cine? Cum? De ce? Cand?

  9. Proiectul curricular este fundamentat pe asocierile provocate de contactul ştiinţelor şi pe transferul metodelor şi al limbajelor. Argumente: • Necesitatea deplasării accentului pe antrenarea capacităţilor intelectuale ale elevilor, pe descoperirea prin implicare directă în proiecte sau experimente; • Formarea unor abilităţi precum capacitatea de observare, măsurare, comparare, clasifice, deducţie, investigaţie de folosire a cunoştinţelor în diverse situaţii practice; • Crearea motivaţiei pentru învăţare în domeniul ştiinţelor; • Orientarea spre activităţi cu caracter practic; • Sporirea gradului de implicare al elevului şi implicit şi motivaţia pentru învăţare.

  10. APLICAŢIE: Formulaţi un comentariu argumentat în raport cu următoarea afirmaţie: „Şcoala aparţine comunităţii, trebuie să reflecte specificul acesteia şi să răspundă nevoilor sale.” 5 min

  11. 5.1. Oportunitatea unui parcurs educaţional integrat pentru elevii din clasele IV - XI Cuvinte cheie: competenţe cheie, competenţe generale, competenţe specifice, conţinuturi asociate, valori si atitudini. Competente cheie: cunostinte, deprinderi care trebuie formate elevilor in procesul educational. Competente generale: se definesc pe un durata invatamantului , au caracter de generalitate. Competenţe specifice: se definesc pentru fiecare obiect de studiu , se formeaza pe durata unui an scolar ; sunt etape in dobandirea competentelor generale. Continuturi asociate Valori si atitudini : Valori: preferinte clare privind actiuni potrivite sau efecte . Atitudini : predispozitii de a raspunde pozitiv sau negativ la ceva , intr-un anumit context.

  12. Temă de discuţie: • Organizarea pe arii curriculare încurajează demersurile interdisciplinare, asigură un echilibru între ponderea asociată domeniilor şi disciplinelor de studiu, asigură continuitatea procesului didactic de-a lungul parcursului şcolar al elevului? Pro………………………………………….Contra 8 min

  13. Caracteristici invariabile • cursul se derulează pe un an de studiu; • activităţile de predare-învăţare-evaluare pot fi susţinute de profesori de matematică, chimie, fizică, biologie sau profesori de învăţământ primar, care au promovat cursuri de abordare integrată a matematicii şi ştiinţelor; • cursul are 6 teme fixate prin programa de faţă; fiecare temă are asociate competenţe specifice, în raport cu care se va proiecta secvenţa de evaluare; • fiecare temă va fi fi abordată interdisciplinar, fiind implicate şi relaţionate secvenţe specifice matematicii, fizicii, chimiei şi biologiei, precum şi secvenţe de modelare a realităţii, cu impact practic şi cotidian, cu relevanţă pentru prezent, dar mai ales pentru societatea în care vor trăi elevii care se află acum în şcoală.

  14. Caracteristici variabile • cursul poate fi ales la oricare dintre clasele a IV-a până la a XI-a, • inclusiv; • conţinuturile cursului sunt la libera alegere a profesorului, in funcţie de • specificul organizaţiei, specificul local, resursele organizaţiei şi • caracteristicile şi aşteptările formabililor: preocupări, nivel de • performanţă, stiluri de învăţare • instrumentele de evaluare, care să implice metode alternative de evaluare şi rezolvarea sarcinilor în echipă, prin asumarea de roluri şi responsabilităţi; • transferul noţional şi dezvoltarea de abilităţi şi deprinderi se face atât într-un cadru formal, cât şi într-unul care implică situaţii informale; • resursele implicate - locaţie, mijloace şi materiale didactice, surse de • informare şi de procesare a informaţiei;

  15. Aplicaţie Identificaţi cate trei avantaje şi respectiv dezavantaje în derularea unui CDŞ interdisciplinar, în aria curriculară Matematică şi ştiinţe.Argumentati. 20 min

  16. Proiectarea optionalului • Nota de prezentare – scop - parcurs - recomandari de aplicare • Argument • Competente generale • Valori si atitudini • Competente specifice • Sugestii metodologice

  17. Documentatia optionalului 1. denumirea opţionalului; 2. aria curriculară şi tipul de opţional; 3. durata (semestrial, anual, pe ciclu curricular); 4. modul de desfăşurare: • pe grupe-număr grupe; • număr de elevi; • pe clasă. 5. propunător/i: • nume, prenume; • specialitatea, • gradul didactic; 6. şcoala şi localitatea; 7. locul desfăşurării (ziua, ora, locul desfăşurării activităţilor); 8. tabelul elevilor participanţi (nr. crt., nume şi prenume, clasa); 9. proiect de programă (teme/conţinuturi).

  18. Activitate in grup Intocmiti documentatia unui optional la alegere, din aria curriculara : Matematica si stiinte. Etapa 1 : punctele 1-7. 10 min

  19. 5.2. Proiectarea documentelor curriculare Structura opţionalului interdisciplinar - etape: • definirea scopului; • definirea grupului ţintă; • identificarea competenţelor generale; • identificarea setului de valori şi atitudini; • identificarea temelor vector al competenţelor, valorilor şi atitudinilor; • identificarea competenţelor specifice; • exemplificarea activităţilor de învăţare, pe baza unor unităţi de conţinut cu rol orientativ; • exemplificarea activităţilor de evaluare, cu rol de orientare a procesului către instrumente alternative şi care să implice rezolvarea sarcinilor de lucru în echipă; • sugestii metodologice.

  20. Argumentul Motiveaza cursul propus : nevoi ale elevilor nevoi ale comunitatii locale formarea unor competente

  21. Valori si atitudini • Dezvoltarea interesului pentru informare şi documentare ştiinţifică; • Dezvoltarea curiozităţii faţă de mediu; • Dezvoltarea toleranţei faţă de opiniile celorlalţi; • Conştientizarea şi implicarea în problemele interdisciplinare; • Încredere în adevărurile ştiinţifice şi apreciere critică a limitelor acestora.

  22. Reperele programei • Arie si ciclu curricular • Continuturi • Tip de optional • Durata Proiectarea didactica • Competente generale ale disciplinelor implicate • Competente specifice • Activitati de invatare-evaluare

  23. Optionalul ca tema integratoare Se vor izola teme, capitole, unităţi de informaţie cu care operează respectiva disciplină şi ne vom pune apoi întrebarea„de ce dorim sa fie parcurse aceste conţinuturi?”. Răspunsul la întrebare trebuie dat în termeni de competenţe pe care le dorim formate la elevi (de exemplu, „pentru identificarea fenomenului x în scopul de a ... sau pentru evaluarea procesului y în vederea optimizării ...”) Unităţile de conţinut vor cuprinde informaţii din mai multe discipline/domenii, iar competenţele vizate vor fi în genere competenţe de integrare şi transfer.

  24. Competente cheie competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii; competenţe de tehnologia informaţiei şi comunicaţiei; competenţe de comunicare în limba română; competenţe de comunicare în limbi străine; competenţe sociale şi civice; spirit de iniţiativă şi antreprenoriat; a învăţa să înveţi; sensibilizare şi exprimare culturală. Prezentare MTS

  25. Competente generale • Identificarea unor fenomene, procese şi procedee întâlnite în activitatea cotidiană; • Prelucrarea informaţiilor şi conceptelor utilizând metode specifice matematicii şi ştiinţelor; • Rezolvarea de probleme şi situaţii problemă prin utilizarea de raţionamente inductive şi deductive; • Comunicarea orală şi scrisă utilizând limbajul ştiinţific specific în formularea explicaţiilor, în conducerea investigaţiilor interdisciplinare şi în raportarea rezultatelor; • Utilizarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor în culegerea de date, în prelucrarea şi comunicarea lor; • Formarea capacităţii de a reflecta asupra lumii pe baza relaţionării cunoştinţelor interdisciplinare din aria curriculară matematică şi ştiinţe; • Dezvoltarea personală prin formarea gândirii interdisciplinare şi gestiunea propriei învăţări.

  26. Verificare CDS Obiectivele cadru sau competenţele generale (pentru opţionale care se studiază în mai mulţi ani): • se reflectă în obiective de referinţă/competenţe specifice? • în cazul aprofundărilor, extinderilor sunt aceleaşi ca în programa de trunchi comun?

  27. Activitate in grup Intocmiti documentatia unui optional la alegere, din aria curriculara : Matematica si stiinte. Etapa a 2-a : Proiectarea documentelor curriculare. Formulati : - argumentul - scopul - grupul tinta - competentele cheie - competentele generale - valori si atitudini 30 min

  28. Competente specifice 2.1 Colectarea de informatii, utilizand surse diferite in scopul documentarii 2.2 Descrierea unor obiecte fapte din lumea reala 2.3 Organizarea informatiilor si conceptelor stiintifice interdisciplinare 2.4 Clasificarea si sistematizarea informatiilor si conceptelor stiintifice interdisciplinare 3.1 Identificarea problemelor si situatiilor problema din lumea inconjuratoare 3.2 Utilizarea unor modele matematice/stiintifice pentru rezolvarea unor probleme din lumea inconjuratoare 3.3 Justificarea explicatiilor si a solutiilor la probleme si la situatii problema 4.1 Selectarea informatiilor si realizarea distinctiei intre informatii relevante si subiective 4.2 Decriptarea si interpretarea textelor stiintifice si transpunerea acestora in limbaj comun 4.3 Utilizarea limbajului specific in intocmirea rapoartelor de investigatii 5.1 Utilizarea TIC in culegerea informatiilor si datelor 5.2 Utilizarea TIC in prelucrarea si prezentarea datelor 6.1 Exprimarea opiniilor critice si pertinente in raport cu fenomenele studiate 6.2 Evidentierea relatiilor de cauzalitate dintre fenomene, procese si obiecte din lumea reala.

  29. Competente specifice 7.1 Valorificarea experientelor dobandite in asigurarea calitatii vietii. 7.2 Gestionarea optima a timpului de studiu. 7.3 Cooperarea cu ceilalti in rezolvarea de probleme teoretice si/sau practice in contexte diferite. Pentru un opţional de o oră pe săptămână este rezonabil să fie definite şi urmărite 6-8 competenţe specifice care vor fi formulate după modelul celor din programa de trunchi comun, dar nu vor fi reluări ale acestora. O competenţă specifică este corect formulată dacă ea defineşte un rezultat aşteptat al instruirii care poate fi performat şi verificat.

  30. Verificare CDS Obiectivele de referinţă sau competenţele specifice sunt: • măsurabile, specifice (nu sunt formulate la modul general, ci le corespund anumite conţinuturi)? • în număr corespunzător? • corelate cu tema opţionalului? (de exemplu: competenţe de integrare, transfer, în cazul unui opţional integrat) • adecvate nivelului de cunoştinţe ale elevului? • derivă din obiective cadru, competenţe generale (dacă acestea sunt formulate)? • unice (sau se repetă sub diferite forme)? • altele, decât în programa de trunchi comun? (dacă nu e aprofundare) • căror etape ale unui proces de învăţare corespund? Prezentare MTS

  31. Continuturi asociate

  32. Continuturi Conţinuturile sunt: • corelate cu obiectivele de referinţă, competenţele specifice? • altele, decât în programa de trunchi comun ? • resursă cuprinzătoare pentru obiective de referinţă, competenţe specifice ? • organizate articulat, sistematic? • astfel încât să se cumuleze şi să permită progresul? • entităţi esenţiale, fără contradicţii? • posibil de învăţat, adaptate la experienţa elevului? • adecvate intereselor, nevoilor prezente şi viitoare ale elevului? Prezentare MTS

  33. Elemente de continut • Transfer notional asociat • Tendinte noi in predare • Constructivism , centrare pe elev • Predarea matematicii implicand conexiuni in cotidian

  34. vocabularul stiintific – conexiuni interdisciplinare Invatarea stiintelor reprezinta o categorie care necesita implicarea abilitatilor, simturilor, explorare si experimentare, conceptualizare, transfer notional, totul bazandu-se pe oportunitati ce implica vizualizarea si integrarea termenilor de vocabular in contexte practice variate.

  35. intelegerea termenilor stiintifici presupune introducerea in contexte reale a termenilor;ca exemplu, o lectie despre fractii utilizand materiale suport si obiecte care permit divizarea intregului in parti face perceptibila notiunea de fractie, mai mult decat explicarea pur teoretica a notiunii;

  36. intelegerea termenilor stiintifici presupune Verbalizarea conceptelor;de exemplu formarea de grupuri de lucru in interiorul carora se exprima opinii si se realizeaza un dialog pe o tema data.

  37. transferul notional asociat stiintelor trebuie sa aiba in vedere: La introducerea unei noi stiinte, vacabularul de specialitate poate fi o bariera in intelegerea fenomenelor si proceselor atunci cand abunda in termeni noi; de aceea dimensionarea vocabularului nou intr-o lectie trebuie sa aiba in vedere cel mult 10-12 termeni noi/lectie; retentia coerenta a limbajului este facilitata de relationarea termenilor, insotirea predarii de obiecte reale, imagini si alte elemente vizuale.

  38. transferul notional asociat stiintelor trebuie sa aiba in vedere: Exemplu – intr-o lectie despre nutrienti, termenii specifici precum carbohidrati, proteine etc vor fi perceputi la un nivel mai bun al retentiei si intelegerii daca sunt corelati cu exemple de produse alimentare sau facandu-se referire la imagini cu alimente ce contin acesti nutrienti. Intelesul stiintific al termenului de “calorie” poate fi sustinut spre exemplificare de imagini si tabele care sa prezinte asocierea dintre tipuri de alimente si numarul de calorii continute sau prin activitati practice de combustie/ardere a unor alimente, prin masurarea schimbarii temperaturii la arderea unei unitati de de produs alimentar.

  39. transferul notional asociat stiintelor trebuie sa aiba in vedere: Este esentiala introducerea vocabularuluistiintific prin implicarea activitatilor de investigare/experimentare. Un rezultat al experimentarii 

  40. experimentare

  41. sa povestim despre… De cele mai multe ori, educabilul reuseste utilizarea limbajului stiintific intr-un text standard stiintific, dar nu reuseste reconstruirea puzzle-ului de informatii, termeni, relatii, operatii, daca informatia primara provine din mediul inconjurator;

  42. sa povestim despre… De exemplu, in matematica , notiunile de adunare/scadere sunt regasite in limbajul curent in diverse formulari. De exemplu termenul dezvoltare :

  43. sa povestim despre…

  44. sa povestim despre… Aceleasi dificultati le are educabilul la schimbarea datelor intr-o problema; ceea ce pentru noi pare o schimbare minimala in ipoteze, pentru educabil poate fi perceputa ca fiind o problema total noua. Exemplu: in matematica, la rezolvarea unei ecuatii, esential este domeniul de admisibilitate asociat variabilelor; schimbarea domeniului poate implica schimbarea tehnicii de rezolvare, schimbarea raspunsului sau nicio schimbare.

  45. sa povestim despre… In general, intr-o problema extrasa din cotidian, informatia contine: Elemente redundante; Elemente neesentiale; Elemente contradictorii. In aceste conditii, este importanta ghidarea educabilului si formarea abilitatilor de recunoastere a “tiparelor”, de reformulare a ipotezelor, de regandire a problemei dintr-un context stiintific asociat unei discipline catre un altul. Exemplu: notiunea de vector. ACTIVITATE: exemplificati sensul pe care poate sa-l aiba aceasta notiune in raport cu diferite discipline.

  46. sa povestim despre… Rezultatul unei probleme este diferit de la o disciplina la alta; in matematica finalzarea unei probleme cu un rezultat de forma este unul perfect plauzibil si suficient, insa pentru fizica poate fi unul fara utilitate desi reprezinta cu exactitate rezultatul punctual al unui fenomen sau proces.

  47. sa povestim despre… In unele stiinte, cunoasterea punctuala a unui fenomen este esentiala, in altele cunoasterea globala este cea care intereseaza. ACTIVITATE: dati exemplu de proces care in raport cu diverse discipline este supus unui studiu (relativ) diferit.

  48. a new pr(o)of Predarea, ca rol profesional, se va confrunta cu schimbari decisive în decadele urmatoare: profesorii si instructorii devin consilieri, mentori si mediatori. Rolul lor - si acesta este unul de o importanta cruciala - este acela de a ajuta si sprijini elevii care, pe cât posibil, vor fi raspunzatori de propria lor învatare. Capacitatea si încrederea de a dezvolta si utiliza metodele de învatare deschise si participative trebuie sa reprezinte, prin urmare, o deprindere esentiala a educatorilor si formatorilor, atât în situatii formale, cât si în cele non-formale. Învatarea activa presupune motivatie pentru învatare, capacitatea de a exersa judecata critica si deprinderea de a sti cum sa înveti. Fundamentul rolului predarii se afla în cultivarea acestor capacitati umane de a crea si folosi cunostinte.

  49. directii noi ale teoriei invatarii ”Invatarea este algoritmizata.” -recunoasterea si reproducerea tiparelor-

  50. directii noi ale teoriei invatarii ”Invatarea este sociala” - educabilul invata mai bine in contexte colaborative, prin comunicare se pot utiliza noi tehnologii ale comunicarii: mesaje telefonice sau pe calculator; - Facebook, Twitter;

More Related