1 / 58

OAMENI CELEBRI. REFORMATORI (sfârşitul sec. al XIX-lea- sec. al XX-lea)

OAMENI CELEBRI. REFORMATORI (sfârşitul sec. al XIX-lea- sec. al XX-lea). Profesor Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv Bacău. Dreptul la vot al femeilor.

etta
Télécharger la présentation

OAMENI CELEBRI. REFORMATORI (sfârşitul sec. al XIX-lea- sec. al XX-lea)

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. OAMENI CELEBRI. REFORMATORI (sfârşitul sec. al XIX-lea- sec. al XX-lea) Profesor Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv Bacău

  2. Dreptul la vot al femeilor Elizabeth Cady Stanton (1815-1902) Emmeline Pankhurst (1857-1928) Anita Augspurg (1857-1943) Carrie Chapman Catt (1859-1947)

  3. Între mijlocul secolului al XIX-lea şi mijlocul secolului al XX-lea , femeile din toată lumea au luptat pentru egalitatea sufragiului – dreptul la vot. Elizabeth Cady Stanton a început lupta în SUA şi în 1848 a organizat primul congres pentru drepturile femeilor împreună cu Susan B. Anthony (1820-1906). Stanton a luptat neobosit pentru dreptul la vot şi abolirea sclaviei. Dreptul la vot a fost acordat mai întâi în statul Wyoming, în 1890. Abia în 1920 egalitatea completă a sufra- giului (aceleaşi drepturi cu bărbaţii) a fost acordată în toate statele americane. Femeile de culoare din statele sudice au fost nevoite să aştepte până în 1965, pentru a li se permite să voteze. În Germania, Anita Augspurg a fost figură conducătoare, câştigând dreptul la vot al femeilor în 1919.

  4. În Anglia, familia Pankhursta fost forţa de impulsionare din spatele mişcării. Emmeline a devenit activistă şi a înfiinţat Liga pentru Dreptul Electoral al Femeilor, care a obţinut dreptul de vot la alegerile locale în 1894. În 1903, Emmeline şi fiicele sale, Christabel şi Sylvia, s-au stabilit la Londra, unde au înfiinţat Uniunea Feminină Socială şi Politică. Ele demonstrau, mărşăluiau, spărgeau ferestre şi se încătuşau de grilaje. Au fost în mod repetat arestate şi închise pentru acţiunile lor. Multe au intrat în greva foamei, fiind hrănite cu forţa. La sfârşitul Primului Război Mondial, prim-ministrul Lloyd George a acordat dreptul la vot femeilor peste 30 de ani. În 1928, a fost promulgată legea care acorda femeilor drepturi la vot egale cu ale bărbaţilor, cu trei săptămâni înainte de moartea Emmelinei.

  5. Elizabeth Cady Stanton Emmeline Pankhurst

  6. Elizabeth Cady Stanton şi Susan B. Anthony

  7. Emmeline Pankhurst militând pentru dreptul la vot

  8. Emmeline Pankhurst în închisoare

  9. Anita Augspurg

  10. Susţinătoare majoritară a dreptului la vot al femeilor americane, Carrie Chapman Catt a fost între 1895 şi 1920 preşedinta Asociaţiei Americane Naţionale pentru Sufragiul Femeilor. S-a numărat , de asemenea, printre membrii fondatori ai Alianţei Interna- ţionale pentru Sufragiul Femeilor, a cărei preşedintă a fost între 1904 şi 1923. După ce femeile americane au obţinut dreptul la vot în 1920, Catt a înfiinţat Liga Femeilor Votante, pentru a le arăta cum să-şi utilizeze eficient votul.

  11. Carrie Chapman Catt alături de alte susţinătoare ale votului universal

  12. Carrie Chapman Catt adunând fonduri

  13. Carrie Chapman Catt în timpul unui marş de protest

  14. Femeile au dreptul la vot

  15. Născut în sclavie, americanul Booker Taliaferro Washington a reformat învăţământul superior pentru negrii americani.El considera că educaţia conduce la independen- ţă economică, iar aceasta la egalitate socială. În 1881, a înfiinţat în Alabama un institut pentru educarea adulţilor, pentru a-i forma pe negrii americani ca învăţători, fermieri şi meseriaşi. Booker T. Washington (1856-1915)

  16. Booker Taliaferro Washington militează pentru egalitate economică şi socială

  17. A înfiinţat un institut pentru educarea adulţilor

  18. Institutul este vizitat de preşedintele SUA,Th. Roosevelt

  19. Medic şi pedagog italian, Maria Montessori a dezvoltat metoda învăţării preşcolarilor, care-i poartă numele. În 1907, şi-a deschis prima şcoală, învăţându-i pe copiii din mahalalele Romei. Metoda Montessori tinde să-i înveţe pe copii ca indivizi independenţi, îngăduindu-le să descopere singuri lucrurile. Maria Montessori (1870-1952)

  20. Metoda Montessori

  21. Alături de copiii care învaţă după metoda sa

  22. Filosof şi matematician englez, Bertrand Russell a predat în universităţi americane şi engleze şi a scris numeroase cărţi de filosofie. A fost, de asemenea, militant pacifist şi antimilitarist, închis de câteva ori pentru opiniile sale. În 1958, a fost cofondator al Campaniei pentru Dezarmare Nucleară şi primul ei preşedinte. Bertrand Russell (1872-1970)

  23. În timpul unui miting pacifist şi antimilitarist

  24. Albert Schweitzer (1875-1965) Albert Schweitzer s-a născut în Alsacia (pe atunci, parte din Germania) şi filosofia lui l-a dus spre o viaţă dedicată slujirii altora. A fost directorul Colegiului Teologic “Sf.Thomas” din Strasbourg , când a decis să devină misionar. După ce a studiat medicina între 1905 şi 1913, a plecat să lucreze în Lambarene, din actualul Gabon, Africa. Acolo a construit un spital, finanţându-şi activitatea medicală prin recitaluri de orgă şi scriere de cărţi. Banii primiţi din Premiul Nobel obţinut în 1952 i-a utilizat pentru a întemeia o leprozerie.

  25. Casa muzeu din Weimer

  26. Casa din Gunsbach transformată în muzeu şi arhivă

  27. Lucrând în Lambarene, Africa

  28. Militantul negru Marcus Garvey s-a născut în Jamaica. În 1914, a înfiinţat Asociaţia Mondială pentru Îmbunătăţirea Situaţiei Negrilor iar în 1916 s-a stabilit la New York. Acolo a fondat mişcarea “Înapoi la Africa”, pentru a-i încuraja pe americanii de culoare să înfiinţeze în Africa un stat guvernat de negri. Ideile sale au inspirat grupările “Mândrie neagră” din anii 1960. Marcus Garvey (1887-1940)

  29. A pus bazele Asociaţiei Mondiale pentru Îmbunătăţirea Situaţiei Negrilor

  30. Pe numele ei adevărat Agnes Bojaxhiu, Maica Teresa s-a născut la Skopje,Macedonia. La 17 ani, s-a alăturat unui ordin irlandez al călugăriţelor romano-catolice şi a fost trimisă în India. Timp de 20 de ani, a predat într-o şcoală de maici. În 1950, a înfiinţat Ordinul Misionarilor Carităţii, pentru a asigura adăpost bolnavilor care altfel ar fi murit pe străzi. A primit Premiul Nobel pentru Pace în anul 1979. A fost beatificată de Biserica Catolică în 2003. Maica Teresa (1910-1997)

  31. Împreună cu Papa Ioan Paul al II-lea şi Prinţesa Diana

  32. Rosa Lee Parks (1913-2005) Născută în Alabama, SUA, Rosa Lee Parks a fost un personaj de culoare proeminent în mişcarea modernă pentru drepturile civile din SUA. În 1955, în aşezarea ei natală, Montgomery, a refuzat să-şi cedeze locul din autobuz unui alb fiind arestată. Evenimentul a determinat boicotarea companiei de autobuze, acţiune condusă de Martin Luther King. O acţiune judecătorească federală, atacând legile segregaţiei rasiale, a fost înaintată la Tribunalul Suprem al SUA. În anul următor, tribunalul a declarat legile segregaţioniste din Montgomery ca fiind neconstituţionale. În 1999, Rosa Parks a fost distinsă cu medalia de aur a Congresului.

  33. A refuzat să-şi cedeze locul din autobuz unui alb fiind…

  34. …arestată

  35. În 1999, Rosa Parks a fost distinsă cu medalia de aur a Congresului SUA

  36. De origine poloneză, pe numele său adevărat Karol Josef Wojtyla, este hirotonisit preot în 1946 şi numit cardinal de Papa Paul al VI-lea în 1967. A predat teologia şi filosofia la Universitatea din Cracovia înainte de a urca pe tronul potifical în 1978. În 1981, la 13 mai, este victima unui atentat în Piaţa San Pietro. Enciclicele sale sunt pietre de hotar ale celor peste 25 de ani de pontificat. Papa Ioan Paul al II-lea (1920-2005)

  37. În grota de la Lourdes

  38. În vizită în România

  39. Împreună cu George Buch şi Mihail Gorbaciov

  40. Funeraliile sale

  41. Înainte de anii 1950, negrii din sudul SUA trebuiau să frecvente- ze alte magazine,şcoli şi mijloace de transport decât albii.Pentru a lupta împotriva acestei inegalităţi, în 1951 a început mişcarea pentru drepturi civile al cărei lider a fost Martin Luther King. Martin Luther King (1929-1968)

  42. Născut în Atlanta, Georgia, King a devenit pastor baptist. Influenţat de Mahatma Gandhi, el a încurajat protestul non-violent, prin boicoturi, demonstraţii şi marşuri. Din 1957, a început să coordoneze campaniile pentru egalitate rasială. În 1963, a organizat un marş în Washington, unde, în faţa a 200 000 de oameni, negri şi albi, a ţinut un discurs care a schiţat ţelurile sale pentru integrarea negrilor şi albilor americani. În 1964, Legea drepturilorcivile a pus capăt segregaţiei în locuri publice. Peste un an, King a organizat un marş în Selma, Alabama, pentru a cere dreptul la vot. Guvernatorul statului, George Wallace, a trimis garda naţională pentru a opri marşul, ceea ce a scandalizat pe mulţi americani. Drept urmare, guvernul a promulgat Legea dreptului la vot. King a fost asasinat de James Earl Ray în 1968.

  43. Marş în Washington

  44. Funeraliile sale

  45. Desmond Tutu (n.1931) Desmond Tutu s-a născut în Transvaal, Africa de Sud, şi a studiat pentru a deveni învăţător, deşi familia sa era săracă. În 1960, a fost uns pastor anglican şi a plecat în Anglia pentru a urma teologia.Revenit în Africa de Sud în 1967, a devenit un lider important al luptei non-violente împotriva apartheidului. În anul 1978, a devenit primul secretar general negru al Consiliului Bisericilor Sud-Africane iar în 1984, primul arhiepiscop de culoare din Cape Town.Între 1995-1997 a fost preşedinte al Comisiei pentru Reconciliere şi Adevăr Sud-African.Este laureat al Premiului Nobel pentru Pace.

  46. Împreună cu Dalai Lama

  47. Miting împotriva apartheidului

More Related