PROIECTAREA DIDACTICĂ DIN PERSPECTIVA UTILIZĂRII METODELOR INTERACTIVE

1. PROIECTAREA DIDACTICĂ DIN PERSPECTIVA UTILIZĂRII METODELOR INTERACTIVE “Cei mai buni discipoli ai unui învăţător nu sunt cei care repetă lecţiile după el, ci cei cărora le-a trezit entuziasmul, le-a dezvoltat forţele pentru a-i face să meargă singuri pe drumul lor.” Gaston Berger Prof. de geografie : Mihaela Oprea Unitatea de învăţământ : Grup Şcolar Industrial Luduş, jud. Mureş

2. METODE ACTIVE UTILIZATE ÎN PREDAREA GEOGRAFIEI

3. RELIEFULCLASA a IX-a

4. 1. METODA MOZAIC SCOP: asigură cooperarea în înţelegerea lecţiilor şi îi implică pe elevi în propria lor educaţie. ALCĂTUIREA SCOARŢEI TERESTE. MINERALE ŞI ROCI 1. Constituirea grupurilor cooperative:Veţi lucra în grupuri de câte patru. Număraţi până la patru. Fiecare elevprimeşte un număr de la unu la patru. Veţi primi un text despre Alcătirea scoarţei tereste şi până la sfârşitul oreifiecare dintre voi vatrebui să înţeleagă şi să cunoască acest conţinut. Toţi cei cu numărul 1 veţi primi primaparte(Mineralele), cei cunumărul 2 partea a doua (Rocile magmatice), cei cu numărul 3partea a treia (Rocile sedimentare),cei cu numărul 4 partea a patra (Rocilemetamorfice). 2. Activitatea în grupele de experţi: Toti elevii cu acelasi numar vor forma un grup nou in care vor studia impreuna textul, vor clarifica toate aspectele, vor extrage ideile esentiale, vor gandi modalitati eficiente de prezentare a continutului esential si modalitatile de a verifica intelegerea acestuia de catre colegii din grupul cooperativ. Fiecare elev va deveni expert in subiectul discutat in grupul de experti. Fiecare expert va fi responsabil de prezentarea continutului pregatit, celorlalti membri ai grupului cooperativ. Au la dispozitie cinci minute pentru activitatea in grupurile de experti. Daca grupurile de experti se impotmolesc, profesorul trebuie sa intervina pentru a asigura intelegerea corecta a subiectului.

5. 3. Activitatea în grupele cooperative: Fiecare elev revine in grupul cooperativ din care provine si prezinta celorlalti continutul studiat. Fiecare elev poate adresa intrebari expertului, iar acesta va clarifica aspectul abordat. Expertul adreseaza intrebari colegilor pentru a seasigura ca textul a fost inteles si invatat. 4. Evaluarea individuală a elevilor: Elevii pot fi evaluati prin teste, prin raspunsuri orale la intrebari, printr-o prezentare a materialului predat de catre colegi, prin desenarea individuala a unor scheme, harti etc Gips Rocă sedimentară Safir prelucrat mineral Marmura Rocă metamorfică Bazalt Rocă magmatică

6. 2. METODA CUBULUI SCOP: explorarea unui subiect nou sau îmbogăţirea unui subiect cunoscut, urmând algoritmul în şase paşi: descriere, comparare, analizare, asociere, aplicare, argumentare. VULCANII 1. Sarcina de lucru: Fiecare aveţi câte un cub. Timp de trei minute completaţi în caiete ceea ce se cere pe fiecare faţă a cubului. 2. Activitate în perechi: Citiţi partenerului ce aţi scris pe prima faţă, iar colegul vostru va specifica exact ce i-a plăcut şi de ce anume. Daca partenerul de discuţie nu a înţeles va adresa întrebări. Cel de-al doilea elev prezintă ce a scris, iar partenerul comentează. Timp de cinci minute discutaţi în acest mod ideile scrise pe cele şase feţe ale cubului. 3. Activitate frontală: Împărţiţi tabla în şase coloane, câte una pentru fiecare faţă a cubului. Câte un reprezentant din fiecare pereche va scrie într-una din coloane ceea ce a scris pe feţele cubului.

7. Descrie! - Cum arată?Compară! - Cu cine se aseamănă?Asociază! - Cu ce anume poate fi legat?Analizează! - Ce părţi are? Ce caracteristici au aceste părţi?Aplică! – La ce foloseşte?Argumentează! - De ce e bun? De ce nu e bun? Descrie! – o erupţie vulcanicăCompară! – erupţiile vulcanice cu alte procese/ fenomene din naturăAsociază! – componentele unui aparat vulcanic cu componentele unei sobeAnalizează! – repartiţia vulcanilor pe globAplică! – unele cunoştinţe referitoare la vulcani în explicarea unor elemente de geografie fizicăArgumentează! – afirmaţia “vulcanii sunt catastrofe naturale” Repartiţia vulcanilor pe glob Stromboli Formarea vulcanilor Fuji

8. 3. DIAGRAMA ISHIKAWA(OS DE PEŞTE) SCOP:Identificarea principalelor cauze care contribuie la existenţa unei probleme identificate. FORMAREA RELIEFULUI 1. Identificarea problemei (efectului) - trebuie formulată în termeni clari – Formarea reliefului - trebuie agreată de toţi membrii grupului 2. Problema devine “capul peştelui” - se desenează coloana vertebrală. 3. Stabilirea cauzelor principale ale problemei - prin brainstorming – agenţi interni, agenţi externi, forme rezultate 4. Conectarea cauzelor principale la coloana vertebrală a peştelui prin săgeţi. 5. Tot prin brainstorming se stabilesc cauzele secundare ale fiecărei cauze principale 6. Conectarea cauzelor secundare la cauzele principale prin săgeţi. 7. Se repetă paşii 5 & 6în funcţie de nivelul de aprofundare urmărit • de obicei pe 4 sau 5 niveluri. 8. Analizarea şi evaluarea cauzelor şi sub-cauzelor - poate face apel la instrumente statistice, analitice şi grafice. 9. Adoptarea de decizii

9. Vântul Vulcanism Relief carstic Vieţuitoare Seisme Apa Relief glaciar Agenţi interni Agenţi externi Formarea reliefului Relief eolian Forme rezultate Relief antropic Relief fluviatil Relief glaciar Relief carstic Relief fluviatil Relief eolian

10. 4. METODA “PĂLĂRIILOR GÂNDITOARE” SCOP: stimularea creativităţii prin interpretarea de roluri „dacă interpretezi rolul unui gânditor, chiar vei deveni unul...” (Eduard De Bono) ALUNECĂRILE DE TEREN Pălăria albă („computerul”) – exprimă obiectivitatea, neutralitatea şi claritatea.Formulări specifice: „Ce informaţii avem?”, „Ce informaţii lipsesc?”, „Cum le putem obţine?”. Pălăria roşie („empaticul”)– oferă libertate imaginaţiei şi descătuşare enunţurilor.Formulări specifice: „Asta mă face să simt o stare de...”, „Nu-mi place când se procedează in acest fel...”. Pălăria neagra („negativistul”) – este perspectiva gândirii pesimiste, centrată pe demolare prin judecăţi critice sau prudenţă exagerată. Formulări specifice: „Nu este corect!”, „Nu ne permite regulamentul!” .

11. Pălăria galbenă („optimistul”) – joacă rolul opus celei negre, oferind o perspecrtivă constructivă, pozitivă, optimistă, fundamentată logic. Formulări specifice:”Care sunt beneficiile?”, ”Care sunt punctele tari?” Pălăria verde (“creativul”)– aparţine celor productivi şi inovativi.Formulări specifice:”Există mai multe posibilităţi!”,”Soluţia poate fi găsită şi dacă…” Pălăria albastră (“managerul”)– exprimă controlul, organizarea, rigurozitatea.Formulări specifice:”Pe ce ne bazăm?”, ”Să ne concentrăm pe aspectele importante!”

12. “Prin alunecare de teren se intelege deplasarea unei portiuni formata din roci pe osuprafata inclinata (versant). Alunecarile de teren se produc in zonele in care solul esteformat dindiferite tipuri de argila care au proprietatea de a se umfla atunci cand suntimbibate cu apa(dupa o perioada cu ploi multe). Multe din aceste alunecari se produc in zone nelocuite pentru ca pamantul argilos estemoale si oameii nu isi construiesc case in aceste zone, cateodata insa alunecarile pot afectasi zone populate, pentru a nu se intampla acest lucru se construiesc in aceste zone baraje(stavilare) care sa opreasca pamantul si acesta sa nu distruga gospodariile oamenilor. In cele mai multe cazuri, alunecarile sunt cauzate de existenta unor mase de argile sauroci argiloase, care au rolul de suprafete de alunecare, fie pentru ele insele fie pentru alteroci aflate pe suprafata lor . Pe langa panta versantului acesta este unul din factorii care potdeclansa alunecarile de teren. Factorii care cauzeaza aceste alunecari sunt : apa, defrisarile,cutremurele, eruptiile vulcanilor etc. Perioada de pregatire a alunecarilor de teren poate fiuneori foarte lunga alteori foarte scurta. Cele mai frecvente alunecari de teren sedecalnseaza primavara, cand cantitatea de precipitatii este mai mare si mai exista sifenomenul de topire a zapezilor ; si toamna este un anotimp in care se produc multealunecari de teren din cauza ploilor abundente.”

13. Pălăria albă Sarcina de lucru: Prezentaţi în mod obiectiv cauzele producerii alunecărilor de teren. Pălăria roşie Sarcina de lucru: Prezentaţi ce credeţi că simt locuitorii aşezărilor umane, supuse riscului producerii unei alunecări, atunci când aceasta se produce? Pălăria neagră Sarcina de lucru: Prezentaţi aspectele negative şi dezavantajele producerii alunecărilor de teren. Pălăria galbenă Sarcina de lucru: Prezentaţi aspectele pozitive şi avantajele împăduririlor împotriva stopării alunecărilor. Pălăria verde Sarcina de lucru: Propuneţi alternative de soluţionare a problemei producerii alunecărilor în zona noastră. Pălăria albastră Sarcina de lucru: Ce ar trebui să facă fiecare autorităţile pentru a evita efectele alunecărilor în zona noastră?

14. 5. ORGANIZATORUL GRAFIC SCOP: se utilizează pentru evidenţierea cauzelor şi efectelor unor procese sau fenomene. CUTREMURELE DE PĂMÂNT 1. Comunicarea sarcinii de lucru: Citiţi textul din manual şi organizaţi grafic timp de 5 minute efectele cutremurelor de pământ (seismelor), după modelul de pe tablă. 2. Activitate frontală:Voi scrie pe tablă câte o idee de la fiecare elev.

15. Efect 1 Cauza Efect 2 Efect 3 Distrugerea clădirilor Distrugerea drumurilor Cutremure Producereaalunecărilor Producerea valurilor tsunami

16. 6. TEHNICA BLAZONULUI SCOP: presupune completarea compartimentelor unei scheme cu desene, jetoane, cuvinte sau propozitii care prezinta sinteza unui aspect real. TIPURI DE ROCI 1. Comunicarea sarcinii de lucru - grupuri de 4-5 copii in 15 minute vor reliza blazonul cu una din subtemele date 2. Realizarea blazonului in grup – Elevii cooperează în interiorul grupului pentru realizarea blazonului. 3. Expunerea si evaluarea frontala a blazonului – Blazoanele sunt expuse într-o „galerie” care este vizitată de colegi. Aceştia scriu comentariile pe marginea blazoanelor. Dacă toţi elevii au avut de elaborat acelaşi blazon, atunci se fac comparaţii între conţinutul sectoarelor similare.

17. Comunicarea sarcinii de lucru:Veţi lucra în grupuri de câte 4. Timp de 5 minute veţi realiza blazoane pentru Tipurile de roci, după modelul de pe tablă. Fiecare grup va elabora un blazon cu una dintre temele: 1. Rocile vulcanice 2. Rocile magmatice 3. Rocile detritice 4. Rocile organogene 5. Rocile de precipitare 6. Rocile metamorfice Activitatea în grupuri pentru realizarea blazoanelor Tipul de roci Formare Exemple Răspândire Utilizări

18. TIPURI DE ROCI Rocile vulcanice Rocile detritice Provin din sfărâmarea altor roci de către ape, vânturi, gheaţă etc. Pietrişuri, nisipuri argile, gresii etc. Provin prin răcirea şi consolidarea lavei Bazaltul, andezitul, dacitul În regiunile vulcanice Construcţii, la drumuri În luncile râurilor Construcţii, industrie etc. Bazalt Nisip Pietriş Dacit Argila Andezit

19. 7. DIAGRAMA VENN SCOP: conştientizarea eficinentă a elementelor comparative; asemanări şi deosebiri între concepte, fenomene, evenimente etc UNITĂŢILE MAJORE DE RELIEF 1. Sarcina de lucru: Fiecare elev completează cercurile cu informaţiile referitoare la problemele decomparat; în zona suprapusă notează asemănările ( în clasă - activitatea de învăţare; acasă activitatea de fixare). 2. Activitatea individuală 3. Activitatea în perechi: În perechi - fiecare elev completaeză un cerc, cu câte una din problemele de comparat; apoi le « suprapun » şi realizează « diagrame perechii », completând asemănările. 4. Activitate frontală: Se perzintă mai multe produse - se afişează - se analizează (se apreciază, se completează, se corectează). Profesorul poate realiza o « diagramă a clasei » pe tablă.

20. Sarcina de lucru:Desenaţi fiecare în caiet două cercuri parţial suprapuse. Între dealuri şi câmpii există asemănări şi deosebiri. Într-un cerc scrieţi elementele esenţiale prin care se caracterizează dealurile, iar în celălalt elementele caracteristice câmpiilor. În spaţiul în care se suprapun cele două cercuri scrieţi asemănările dintre cele două unităţi majore de relief. Aveţi la dispoziţie un minut. Activitate individuală Activitate în perechi:Prezentaţi colegului de bancă ce aţi completat. Completaţi diagrama Venn cu informaţiile obţinute de la colegul vostru. Aveţi la dispoziţie două minute. Activitate frontală:Voi lua de la fiecare pereche câte un element scris în diagrama proprie. Dealurile Câmpiile S-au format prin fragmentarea unor podişuri Au altitudini de 300-700 m Sunt alcătuie din roci sedimentare S-au format prin acumularea sedimentelor Au altitudini de 10-300 m

21. 8. CIORCHINELE SCOP: exersarea gândirii libere şi structurarea informaţiilor într-o formă de organizare grafică accesibilă FORMELE RELIEFULUI PLANETAR 1. Comunicarea sarcinii de lucru: Profesorul comunică sarcina de lucru, elevii trebuin să scrie toate informaţiile legate de cuvântul-cheie, ales de către profesor. 2. Activitate individuală. 3. Activitate în perechi: Prezentaţi colegului de bancă ciorchinele realizat, competaţi-l cu informaţiile primite de la el. 4. Activitate în grupuri: Prezentaţi ciorchinele elaborat de perechea voastră unei alte perechi, completaţi-l cu informaţiile primite de la colegi. 5. Activitate frontală: Vom completa ciorchinele pe tablă.

22. 1. Comunicarea sarcinii de lucru: Lucraţi individual timp de trei minute. Scrieţi cuvântul continente în mijlocul unei foi goale şi încercuiţi-l. Profesorul scrie cuvântul cheie ( sau o propoziţie cheie) în centrul tablei – continente. Scrieţi toate cuvintele care vă vin în minte despre continente. Încercuiţi-le şi legaţi-le prin linii de cuvântul-cheie. 2. Activitate individuală. 3. Activitate în perechi: Prezentaţi colegului de bancă ciorchinele realizat, competaţi-l cu informaţiile primite de la el. 4. Activitate în grupuri: Prezentaţi ciorchinele elaborat de perechea voastră unei alte perechi, completaţi-l cu informaţiile primite de la colegi. 5. Activitate frontală: Vom completa ciorchinele pe tablă.Fiecare pereche /grup va oferi câte o singură informaţie,care nu a fost prezentată anterior. Africa Europa America de Nord Australia şi Oceania Asia America de Sud

23. 4810 m alt. max. 10,5 mil. kmp Europa America de Sud 44,5 mil. kmp Asia Antarctica Continente 8848 m alt. max. Australia şi Oceania Africa M-ţii Himalaia America de Nord

24. 9. “TURUL GALERIEI” SCOP:stimularea învăţării şi interaprecierii TIPURI DE RELIEF 1. Comunicarea sarcinii de lucru:Veţi lucra în grupuri de câte patru, timp de 10 minute. Fiecare grup va elabora un desen, o schemă despre Tipurile de relief. 2. Activitate în grupuri:Elevii lucrează în grupuri, ducând la îndeplinire sarcina de lucru. 3. Expunerea produselor: Fiecare grup expune pe pereţii clasei produsul realizat. 4. Turul galeriei: La semnalul dat de profesor prin diferite procedee, grupurile de elevi trec pe la fiecare exponat pentru a examina solutiile, ideile propuse de colegi şi le înscriu pe poster într-un loc stabilit anterior, comentariile critice, întrebările, observaţiile - cu ajutorul unor simboluri. După ce se termină turul galeriei, grupurile revin la locul iniţial şi citesc comentariile, observaţiile de pe lucrarea lor, reexaminandu-şi produsul. 5. Activitate în grupuri:Timp de 5 minute fiecare grup reexaminează produsul propriu, comparativ cu ale celorlalte grupuri.

25. Relieful glaciar Relieful eolian Relieful litoral Relieful structural

26. 10. TEHNICA 6-3-5 SCOP: stimularea creativităţii şi productivităţii gândirii prin intermediul grupului. RELIEFUL ORIZONTULUI LOCAL Comunicarea sarcinii de lucru: Formaţi grupuri de câte 6 şi în fiecare grup alegeţi un moderator sau coordonator. Timp de 5 minute discutaţi în fiecare grup despre caracteristicile reliefului local, apoi propuneţi trei idei. Scrieţi cele trei idei în trei coloane ale unui tabel. 2. Discuţii în interiorul subgrupurilor: Fiecare grup discută timp de 5 minute. 3. Activitate frontală: Citiţi ce au scris participanţii pe foi şi discutaţi cu elevii pentru a decide împreună care dintre idei să fie însuşită.

27. Câmpia Transilvaniei Podişul Târnavelor Podişul Someşan

28. 11. TEHNICA LOTUS (NUFĂRUL) SCOP: stabilirea de relaţii între noţiuni, pornind de la o tema principală. Dezvoltarea potenţialului creativ, a inteligenţelormultiple în activităţi individuale şi de grup pe teme din domenii diferite. TIPURI GENETICE DE RELIEF 1. Comunicarea temei centrale: Vom studia astăzi Tipurile genetice de relief. 2. Scrierea temei centrale în centrul diagramei: Scrieţi Tipuri genetice de relief în centrul diagramei. 3. Identificarea celor 8 teme secundare de către elevi: Reflectaţi fiecare timp de un minut la 8 teme principale pe care aţi dori să le studiem referitoare la Tipurile genetice de relief. 4. Scrierea celor 8 teme secundare pe diagramă: Scrieţi cele 8 teme secundare pe diagramă, în sensul acelor de ceasornic: procesele geomorfologice, acţiunea apei, acţiunea apelor curgătoare, acţiunea gheţarilor, acţiunea apelor marine, acţiunea vântului, structura geologică, rocile.

29. 5. Scrierea celor 8 teme secundare, ca noi teme centrale:Scrieţi cele 8 teme secundare pe diagramă, în sensul acelor de ceasornic, ca noi teme centrale pentru celelalte 8 cadrane. 6. Identificarea de noi informaţii pornind de la cele 8 noi teme centrale:Formaţi 8 grupuri. Elevii din fiecare grup vor ocupa locuri la câte o masă din clasă şi vor studia în grup câte o temă din cele 8 propuse. Grupul A va căuta informaţii pentru tema A –procesele geomorfologice, grupul B pentru tema B – acţiunea apei etc. 7. Prezentarea şi evaluarea informaţiilor:Câte un reprezentant din fiecare grup prezintă rezultatele frupului său. Se analizează informaţiile, se fac corecturi, completări, se restructurează într-o formă concisă. Fiecare elev din clasă completează diagrama sa. 8. Evaluarea muncii în grupuri.Fiecare grup analizează cum au lucrat, rapiditatea cu care au lucrat, identifică dificultăţile pe care le-au avut, stabilesc ce au realizat bine etc. Carpaţii Delta Dunării

30. Ţărm Peşteră Dune “Babele” Acţiunea apelor curgătoare Acţiunea vântului Structura geologică Tipurile genetice de relief Acţiunea apei Acţiunea gheţarilor Acţiunea apelor marine Procesele geomorfologice Rocile

31. 12. COAPCUL IDEILOR SCOP: propune elevilor o nouă formă de organizare a cunoştinţelor evocate sau a informaţiilor noi FORMAREA RELIEFULUI Copacul ideilor (Dulamă,2002) este un organizator grafic în care cuvântul cheie este înscris într-un dreptunghi situat la baza foii, în partea centrală. De la acest dreptunghi se ramifică spre partea superioară, asemeni crengilor unui copac, toate cunoştinţele evocate. Copacul ideilor poate fi completat individual, în perechi, în grupe sau frontal.Dacă este completat de către membrii unui grup, foaia pe care este desenat copacul trece de la un membru la altul şi fiecare elev are posibilitatea să citească ce au scris colegii lui. Sarcina de lucru: Realizaţi un “copac al ideilor” pentru “Formarea reliefului”

32. Apa Vânt Orogenetice Epirogenetice Interni Externi Plăci tectonice Agenţi Degradare Interne Mişcările Pământului Acţiunea omului Procese Dinamică Formarea reliefului

33. 13. HEXAGONUL SCOP: acestei tehnici este ca elevii să înveţe să abordeze un proces din mai multe perspective şi efectuând o analiză după criterii ştiinţifice. RELIEFUL CARSTIC 1. Comunicarea sarcinii de lucru: Profesorul comunică elevilor sarcina de lucru. Le cere elevilor să deseneze hexagonul şi să completeze triunghiurile conform cerinţelor specificate. Răspundeţi la întrebări completând fiecare triunghi. • Cum se numeşte relieful carstic dezvoltat la suprafaţa masei calcaroase? • Când se formează stalactitele şi stalagmitele? • Unde se formează relieful carstic? • Care sunt componentele unei peşteri? • De ce relieful carstic este mai puţin dezvoltat în regiunile polare şi subpolare? • Ce tip de rocă sta la baza dezvoltării reliefului carstic? 2. Activitate individuală: Fiecare elev rezolvă sarcina de lucru. 3. Activitate în perechi: Fiecare elev discută cu elevul de bancă cum anume a completat fiecare triunghi. Dacă elevii au întrebări asupra aspectelor neclare, pot solicita colegul de bancă pentru lămuriri. Fiecare dintre elevi vor trebui să explice răspunsul la fiecare dintre cele şase întrebări. 4. Activitate frontală: Profesorul ia de la fiecare pereche câte un răspuns la una din întrebări şi va completa răspunsul pe tablă.

34. 1. Cum se numeşte relieful carstic dezvoltat la suprafaţa masei calcaroase? 2. Când se formează stalactitele şi stalagmitele? 3. Unde se formează relieful carstic? 5. De ce relieful carstic este mai puţin dezvoltat în regiunile polare şi subpolare? 4. Care sunt componentele unei peşteri? 6. Ce tip de rocă sta la baza dezvoltării reliefului carstic?

35. 14. EXPLOZIA STELARĂ SCOP: de a obţine cât mai multe întrebări şi astfel cât mai multe conexiuni între concepte. FORMAREA MUNŢILOR 1. Sarcina de lucru: Citiţi în perechi, timp de 5 minute textul din manual, cu referire la formarea munţilor. 2. Activitate în perechi 3. Activitate frontală de prezentare a produsului perechilor - Cum s-au format munţii? - Unde se formează munţii? - Când s-au format munţii? - Care sunt factorii care au dus la formarea şi definitivarea reliefului montan? - De ce munţii au cele mai mari altitudini? 4. Activitate frontală de formulare a răspunsurilor la întrebări

36. Formarea munţilor Cum s-au format munţii? De ce munţii au cele mai mari altitudini? Unde se formează munţii? Care sunt factorii care au dus la formarea şi definitivarea reliefului montan? Când s-au format munţii?

37. „Metodele active nu conduc în nici un caz la un individualism anarhic, ci, mai ales când are loc o îmbinare a activităţii individuale cu cea în echipe, ele au drept rezultat educarea autodisciplinei şi a efortului voluntar” Jean Piaget Vă mulţumesc! prof. Mihaela Oprea