Grupele de s ânge

1. Realizat Alexe Georgian, clasa a IXa A Grupele de sânge

2. Pentru o săptămână sunt cercetător. Am primit ca temă de cercetare să analizez frecvenţa grupelor de sânge şi a genotipurilor pe clasa.

3. Pentru a realiza acestă temă, a trebuit să îmi conving colegii să meargă la spital, pentru determinarea grupei sangvine. • Cum i-am convins?

4. La ora de biologie, doamna profesoară ne-a explicat că sângele fiecarui om aparţine unei anumite grupe sanguine. La baza diferenţelor dintre grupele sanguine stau substanţele chimice ale membranei hematiilor. Au fost descrise mai multe sisteme de grupe sanguine, dar cel mai important este sistemul AB0, descoperit de Karl Landsteiner, în Viena, în 1900. Conform acestui sistem, exista 4 grupe sanguine: A, B, AB si 0.

6. Cunoaşterea grupelor sanguine este foarte importantă, mai ales când,după accidente,sau în timpul operaţiilor este nevoie de transfuzie de sânge,pentru că, în cazul în care grupa donatorului de sânge diferă de cea a primitorului, atunci transfuzia este mai mult dăunătoare decât folositoare. • Te-ai gandit macar o dată cât de important ar putea fi sângele tău pentru o persoană aflată într-o stare critică?

7. Te-ai gândit că şi viaţa ta ar putea depinde de o transfuzie de sânge?

8. Colegii mei au fost foarte receptivi. Ne-am îndreptat spre spital. Ce s-a întâmplat acolo? • Medicul a pus pe o lamă de sticlă , folosind pipete diferite, câte o picătură mare de ser hemotest, în ordinea următoare, de la stânga la dreapta, OI, A II, B III. • A dezinfectat cu alcool degetul fiecărei persoane, a înţepat cu acul steril şi a luat în trei colţuri diferite ale unei lame de sticlă câte o picătură de sânge pe care a pus-o lângă picătura din serul hemotest. A amestecat uşor cele două picaturi (sânge- ser) cu colţul respectiv al lamei. Ne-a explicat că observarea aglutinării hematiilor se face după 2-3 minute.

9. Sunt posibile patru situaţii: • Dacă în toate cele trei picături de ser hemotest nu se produce nici o aglutinare, amestecurile rămân uniform colorate în roz, sângele cercetat aparţine grupei O I • Dacă se produce aglutinarea în serurile O I şi B III şi nu se produce în serul A II, sângele cercetat aparţine grupei A II • Dacă se produce aglutinare în serurile O I şi A II şi nu se produce în serul B III, sângele cercetat aparţine grupei B III • Dacă se produce aglutinare în toate serurile, atunci sângele cercetat aparţine grupei ABIV.

10. Fiecare coleg a aflat grupa lui sangvină. Aceasta reprezintă fenotipul. Dar ce genotipuri avem? • Fiecare coleg a primit sarcina să vină a doua zi cu informaţii legate de grupele sangvine ale părinţilor. Informaţiile le-am adunat într-un tabel.tabel rezultate clasa a IXa A.doc

11. Am calculat genotipurile noastre posibile în funcţie de cele ale părinţilor. Fiecare calcul a însemnatrezolvarea unei probleme. tabel cu genotipuri posibile.doc Am interpretat rezultatele, astfel repartiţia genotipurilor posibile pe clasă este:

12. Frecvenţa genotipurilor calculate este:

13. Am calculat apoi şi frecvenţa grupelor sangvine pe clasă. Iată ce am obţinut!

14. M-am documentat şi am aflat că la români frecvenţa grupelor sangvine este:

15. În populaţia globului, frecvenţa grupelor sangvine este:

16. Am realizat o situaţie privind frecvenţa grupelor pe clasă, comparativ cu frecvenţa grupelor sangvine în populaţia României şi pe glob.

17. Nu m-am oprit aici cu cercetarea. Am mai căutat pe internet şi iată ce am aflat: • Leone Bourdel a clasificat deţinătorii fiecărei grupe sangvine: • -subiecţii cu sânge A sunt numiţi Armonici • -subiecţii cu sânge B sunt numiţi Ritmici • -subiecţii cu sânge O sunt numiţi Melodici • -subiecţii cu sânge AB sunt numiţi Complecşi • În mod general el a constatat că în comportamentul lor cotidian: - subiecţii din grupa A manifestă o cautare permanentă a armoniei cu anturajul lor şi nu se dezvoltă decât în această condiţie. Dintre persoanele aparţinând celor 4 grupe sanguine, sunt fiinţele cele mai sensibile la mediul exterior, cele mai influenţabile ; - subiecţii din grupa 0 sunt în mod natural "în fază" cu mediul exterior, ei se adaptează fară dificulte ; • - subiecţii din grupa B, din contră, sunt puţin sensibili la mediu. Ei trăiesc şi se exprimă urmând ritmul lor propriu, destul de indiferenţi la variaţiile mediului înconjurător ; - subiecţii din grupa AB reunesc trăsăturile contradictorii ale celorlalte 3 temperamente; ei au deci dificultăţi în găsirea unui echilibru satisfăcător.