1 / 13

Pesteri din carpatii Occidentali

Pesteri din carpatii Occidentali. De Albu Bogdan. P.Comarnic.

garret
Télécharger la présentation

Pesteri din carpatii Occidentali

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Pesteridin carpatiiOccidentali De AlbuBogdan

  2. P.Comarnic • Pestera Comarnic a fost descoperita in 1856, autorul descoperiri fiind necunoscut. Intrarea Comarnic se afla la capatul nordic al pesterii, este de dimensiuni mici, insa cu poarta metalica si serveste de acces grupelor de turisti conduse de ghid.

  3. Cum sa format • Peretii si tavanul sunt in multe locuri ingrosati de scurgeri stalagmitice divers colorate, prezinta orgi, baldachine, valuri si draperii, lame transparente, cristale minuscule de calcita si felurite alte formatiuni care stralucesc feeric la lumina lampilor.

  4. Despre • Pestera Comarnic este una din cele mai mari si in acelasi timp una din cele mai frumoase pesteri din Banat, prin salile ei monumentale si grandoarea formatiunulor stalagmitice. • Este deschisa turismului larg, nefiind momentan amenajata si nici electrificata. Acest lucru insa nu ii stirbeste cu nimic frumusetea, din contra, confera vizitatorilor un aer de mister si aventura.

  5. TraseulTuristic • Traseul turistic strabatePestera Comarnic, parcurgand o mare parte din galeriile si salile bogat concretionate si spatioase ale etajului fosil, apoi pentru o scurta portiuneurmeaza firul apei pe galeria activa, pentru ca la final sa ne scoataiarasi la lumina printr-o succesiune de galerii de dimensiuni ceva mai mici, in locul in care apa parauluiPonicova intra in pestera.

  6. P.Ursilor • Peștera Urșilor a fost descoperită în 1975, cu ocazia unei dinamitări executate la cariera de marmură din zonă. Este unul dintre principalele obiective turistice ale Munților Apuseni, ea aflându-se în județul Bihor, în imediata apropiere a localității Chișcău, comuna Pietroasa, la o altitudine de 482 m.

  7. Despre • Cu o lungime de peste 1.500 m, peștera se compune din galerii aflate pe două nivele: prima galerie, cea superioară, în lungime de 488 de metri poate fi vizitată de turiști, iar cea de-a doua, lungă de 521 m este rezervată cercetărilor științifice.

  8. Turism • In PesteraUrsilor, se afla o multitudine de sculpturi libere ale naturii ce lasafrau liber imaginatieifiecarui vizitator, si astfel au luat nastere an de an: “Mastodontul”, “Draperiile din Galeria Ursilor”, “Lacul cu nuferi”, “Casuta Piticilor” si “Sfatul Batranilor”. Pestera este iluminata in permanenta cu lumanari.

  9. Descoperirii • Stalactitele si stalagmiteleimpresioneaza prin numarul mare si formatiunile care au luat nastere in timp. Pe langa acestea, in pestera se gasesc fosile, urme ale ursului de caverna – animal care a disparut in urma cu peste 15.000 ani; intr-o cantitate mai mica se gasesc si oase ale caprei negre, ibexului, leului, si hienei de pestera.

  10. P.Buhui • Pentru a ajunge la Pestera Buhui pornim din centrul Aninei cu unul din autobuzele locale si coboram la statia de la cimitirul orasului. De aici urcam pe drumul modernizat de langa cimitir pana pe platoul impadurit la cabana Maial (l km, 1 ora cu piciorul). Lasand pe stanga drumul ce duce la Saua Cuptoare, coboram pana la stavilarul Lacului Buhui (640 m altitudine) printr-o padure deasa de fag, pe alocuri amestecata cu conifere (circa 3 km pe drum forestier, 1/2 ora cu piciorul).

  11. Descriere • Lungimea totala : 3 217 m. Galeria principala masoara 2100 m si e parcursa in intregime de paraul Buhui. Pestera s-a format prin pierderea apei acestui parau prin ponoarele de pe albia sa. Au existat trei captari succesive: prima la Pestera Cuptoare; a doua la Intrarea Certej; a treia prin ponoarele din aval de barajul Lacului Buhui, etape strans legate de variatiile climatice ale cuaternarului.

  12. InformatiiDesprePestera • Pestera se prezinta ca o galerie de dimensiuni variabile, cu multe cotituri si cu catevasali mari pe parcurs. Atat din galeria principala cat si din sali pornesc galerii laterale scurte, infundate la capat fie cu concretiuni, fie cu material aluvionar. Paraul Buhui apare in capatul din amont al galeriei principale ; primeste ca afluent paraulCertej in dreptul intrarii cu acelasi nume ; pierde partial o parte de apa prin ponoare si fisuri ; dispare complet in dreptul Intrarii prin Dolina ; reapare si formeaza cascade si dome adinci pana la barajul de la Intrarea Grota Buhui.

  13. Conditii de vizitare • Pestera Buhui este una din cele mai mari pesteribanatene si din tara, impresionanta nu numai prin dimensiuni, ci si prin marea varietate a aspectelor pe care le prezinta galeriile si salile fosile incarcate cu concretiuni. Ea are si o importanta stiintifica datorita problemelor de hidrologie carstica si de biospeologie. De aceea a fost propusa in anul 1969 ca rezervatie speologica.

More Related