1 / 40

ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE

ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE. Caria dentara Definitie: “proces distructiv cronic, care evoluează fără fenomene inflamatorii tipice, provocând necroza ţesuturilor dure dentare şi în final, infectarea pulpei.” ( Harndt ) Boala carioasa are o etiologie multifactoriala. Terenul

Télécharger la présentation

ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE

  2. Caria dentara Definitie: “proces distructiv cronic, care evoluează fără fenomene inflamatorii tipice, provocând necroza ţesuturilor dure dentare şi în final, infectarea pulpei.” ( Harndt ) Boala carioasa are o etiologie multifactoriala.

  3. Terenul 1.str. dentara 2.lichid bucal placa dentara diagrama lui Keyes alimentatie Un model ecologic simplificat, bazat pe triada etiologică indispensabilă producerii procesului carios a fost imaginat de Keyes CARIE + timp Koenig1987

  4. I. Terenul favorabil 1.Calitatea smaltului dentar Rezistenta smaltului: structura influente exogene endogene Factori care pot perturba structura smaltului:  alimentatia  disendocrinii structura deficitara a tesuturilor dentare dure  factori genetici distrofii dentare

  5. Gravitatea modificărilor depinde de:  momentul apariţiei tulburărilor  intensitate factorului perturbator  durata de actiune  cumularea factorilor  nr. de etape de dezvoltare afectate

  6. Factori care pot actiona perturbator asupra dezvoltarii tesuturilor dentare in diferitele etape de dezvoltare 1. Perturbarea formării matricei organice: a) carente vitaminice A C D b) principii nutritive: proteine acizi grasi esentiali glucide c) boli infecto-contagioase: rujeola – hipoplazia smaltului sifilisul

  7. 2. Perturbarea mineralizării matricei organice a) carenţa în calciu si fosfor Ca ==> scăderea ţesuturilor dentare P ==> scade conţinutul mineral şi afectează structura dentinei important raportul Ca/ P normal : 2/1 1/3 raportului ==> acumularea carbonaţilor in smalt b) Fluorul c) vitamina D d) dereglari endocrine: insuficienta paratiroidiana insuficienta tiroidiana

  8. 3. Perturbarea maturarii preeruptive a smaltului Matricea smaltuluimineralizarea - pina la 30% in perioada preeruptiva continuarea mineralizarii Important pentru o buna mineralizare: a) administrarea de fluor b) mentinerea raportului optim Ca / P Factori endocrini pot influenta mineralizarea:  nanismul hipofizar  hormonii sexuali

  9. După erupţia dentară :dintele = membrană semipermeabilă schimb ionic şi hidric între lichidul bucal şi pulpa dentară posibilitatea substituirii unor ioni din cristalele de HAmodifica rezistenta smaltuluipermeabilitatea  vârsta

  10. 2. Lichidul bucal A)Proprietati fizice:  Compozitie:  Volum: 0,5-1,5 l zilnic importanta cantitate mare autocuratarea dintilor actiune de protectie • Timpul de clearance:  Vascozitatea salivei - gld. Parotida = 1,5 - gld. Submand.= 3,4 - gld.Sublinguala=13,4

  11. B)Propietăţi chimice: lichidul bucal este compus din: substanţe organice anorganice  substanţe anorganice: Calciul salivar - regim alimentar sub formă  ionizată - echilibrul dintre fosfatii de calciu din smalt si lichidul bucal  neionizată (fosfati , carbonati) Fosfaţii salivari Fluorul - fluorura de calciu - protectie anticarie - fluorura de magneziu - perturba metabolismul florei bucale substanţe organice: proteine glucide lipide

  12. Sistemele tampon salivare menţin pH-ul bucal la un nivel neutral sau uşor alcalin protecţie anticarioasă variază în funcţie de: perioada de activitate repaos tipul de alimentaţie Sistemele tampon: bicarbonaţi fosfaţi proteine macromoleculare

  13. capacitatea de tamponare depinde de: • variaţiile pH-ului atins • ritmul secreţiei salivare • valoarea iniţială a pH-ului • mişcarea lichidului bucal Lichidul bucal remineralizează smalţul cariat precipitarea ionilor de calciu fosfat favorizat de F împiedecat de mucină

  14. C)Proprietăţi antimicrobiene Factorii antimicrobieni acţionează prin: • inhibarea metabolismului aderenţei la ţesuturile dentare • distrugerea microorganismelor concentraţia- invers proportionala cu fluxul salivar sunt reprezentaţi de: • IgA, IgG ,IgM • lizozim(aderenta, perete celular) • peroxidaze : lactoperoxidaza prod de acid • aglutinine: glicoproteine cu G moleculară mare mucine • Proteine salivare

  15. II.Flora microbiana - Placa bacteriana Definiţie: este un sistem ecologic microbian -un agregat de microorganisme unite între ele şi suprafaţa dintelui sau cu alte structuri din cavitatea bucală,prin intermediul unei matrici organice biofilm - 400 specii bacteriene distincte - 1,7 x 1011 per g

  16. Placa bacteriană Localizare: placa supragingivală placa subgingivală placa coronară placa marginală

  17. Aspect clinic: Placa supragingivală detectare: detectabila: prin colorare cu ajutorul sondei dentare vizual de culoare alb gălbuie trebuie diferenţiată de materia albă Placa subgingivală detectabilă: prin colorare cu ajutorul sondei rata de formare şi localizare depinde de: regim alimentar  igienă bucală  salivă  gradul de aliniere al d.

  18. Compozitia placii dentare I. celule bacteriene =microorganisme II.celule epiteliale III.leucocite IV.macrofage. COMPONENTA ORGANICA: Celulele –intr-o matrice extracelularaprodusi bacterieni si saliva. Matricea extracelulara contine: proteine polizaharide lipide. Componenti anorganici : - calciu - fosfati derivati primar din saliva.

  19. Compoziţia plăcii dentare I. celule bacteriene =microorganisme 1.Coci Gram pozitivi • Streptococii- toate zonele cavitatii orale -28% din flora placii, 29% a santului gingival,45% din cea a limbii si 46% din a salivei. - S.mutans -S.sanguis- suprafete dentare -S.salivarius - suprafete epiteliale actionează prin: producere de acizi aciditatea pH <4,4 polizaharizi extracelulari intracelulari • stafilococi dextran levan amilopectină

  20. D Raoult : Dictionar de boli infectioase

  21. Flora bacteriana a placii dentare este similara celei salivare dar proportia relativa de germeni este diferita [C] S. mutans : saliva = 1% placa = 60%

  22. Mecanismul de formare al plăcii bacteriene pelicula La aproximativ 20 min.după periajul dinţilor formarea plăcii dentare primul strat: asigură vâscozitatea salivei stadiul I adsorbţia glicoproteinelor pe ionii de Cagrupările fosfat suprafaţa HA substanţă amorfă sub formă de mici cupole confluează acoperă întreaga suprafaţă Proteine Glicoproteine Anionice (f.aderente) Cationice (neaderente) Pelicula câştigată

  23. Stadiul II: colonizarea microbiană a peliculei primele bacterii: streptococii mutans un strat monocelular sanguis aderare,ataşare, implantare bacilii -lactobacilii apar celelalte bacterii între oorganisme matricea intermicrobiană materii organice materii anorganice dextran levan Ca,P,Mg,K,Na toxine microbiene galactoză

  24. Aderenţa microbiană glicocalix Suprafaţa bacteriană înconjurată de o matrice = heteropolizaharizi (dextran) străbătut de la capăt subst. lipicioasa proteină fibrilară=AgI/II recunoaşte terminaţiile glucidice din glicoproteinele salivare ale peliculei castigate Pili sau fibrili adezină 1 Adeziunea iniţială =independentă de zaharoză

  25. Stadiul III:Dezvoltarea plăcii dentare • 2 mecanisme: • a). Multiplicarea bacteriilor atașate anterior de suprafața dintelui • b). Atașarea și multiplicarea unor noi specii bacteriene la celulele bacteriene deja atașate →colonizatorii secundari specii Gram negativeFusobacterium nucleatum, Prevotella intermedia, and Capnocytophaga→ dețin abilitatea de a adera de specii Gram-pozitive deja prezente în placa dentară • Placa de 1-3 zile • -Faza dependentă de zaharoză

  26. Stadiul IVColonizarea terțiară a plăcii dentare • - Se produce la o săpămănă de la debutul formării plăcii dentarePorphyromonas gingivalis, Campylobacter rectus, Eikenella corrodens, Actinobacillus actinomycetemcomitans și spirochete orale (Treponema) • Adeziunea bacteriană duce la • apariția unor structuri specifice de • tipul ”știulete de porumb” sau ”perie” • - Apar asocieri metabolice complexe

  27. bacterii glucan binding protein adezine bacteriene dextran, mutan enzime extracelulare receptori salivari adeziune initiala Pelicula agregare interbacteriana Suprafata smaltului H+ aderenta dependenta de zaharoza H+

  28. pH 7 6 5 minute 40 30 10 20 Formare si eliminarea de acizi dintr-o placa bacteriana supusa unui adaos de zaharoza (curba lui Stephan, J Am Dent Assoc 1940)

  29. Capacitatea patogenica a placii bacteriene 1. concentrarii unui numar mare de microorganisme pe o suprafata mica 2. capacitatea microorganismelor de a metaboliza o varietate mare de hidrocarbonati 3. scaderea constanta a ph-ului sub cel critic 4. posibilitatea acestor microorganisme de a produce acizi si in lipsa hidrocarbonatelor din alimentatie 5. placa bacteriana este impermeabila sistemelor tampon

  30. Streptococcus mutans S.mutans - prima dată descoperit în leziunile carioase în 1924. • Necesită suprafeţe nedescuamative pentru colonizare şi de aceea este găsit în mod primar în placă. • Reprezintă  10% din bacteriile placii dentare la indivizii cario-activi  mai putin de 1% la indivizii cario- indemni. • Rezistă bine încercării de îndepărtare din cavitatea orală de catre majoritatea mijloacelor de igienizare • Rezistă la pH acid

  31. Transmiterea infecţiei cu S.mutans 1. La o vârstă tânără, numai odată cu erupţia dinţilor şi este permanentă 2. În majoritatea cazurilor se pare că este vorba despre un transfer matern. 3. Achiziţia de streptococ la adulti este mai dificil de realizat şi de experimentat, având în vedere flora relativ stabilă.

  32. Localizarea în cavitatea bucala • La om, S.mutans este izolat cu o frecventa maxima din fisurile si fosetele ocluzale, zonele aproximale si din apropierea marginii gingivale. • Caracteristicile anatomice ale primilor dinti erupti favorizeaza implantarea si colonizarea S.mutans

  33. S. mutanscauzează caria dentară Produce cantități crescute de acid lactic Toleranță la concentrații crescute de zahăr și pH • adezine (antigen I/II) răspunzătoare de adeziunea primară • sintetizaGTFazei glucani extracelulari din zaharoză •GBPacumularea de placă •Mutacin: proteina atb- Bactericidă pentru alte bacterii Mutans streptococcus GTF Adezine GBP

  34. Extracelulare solubile(dextran, levan) și insolubile (mutan) polimeriai sucrozei Rol: permit aderarea inițială la placă datorită GBP Intracelulare =amilopectina Rezultă din degradarea carbohidraților cu greutate moleculară mică (maltoză, glucoză) Rol: servesc bacteriilor drept rezervă energetică Multe bacterii care colonizează dintele au capacitatea de a sintetizadin carbohidrații proveniți din alimentație polizaharideintra-șiextracelularedatorită echipamentului lor enzimatic (GTF) Ambele pot fi metabolizate în acizi organici în lipsa substratului din mediu

  35. LDH glicoliză CH3-CO-COOH ac. piruvic glucoza Peretele bacterian CH3- CHOH -COOH acid lactic

  36. Fiziopatologia cariei dentare Demineralizare Remineralizare

  37. Placa bogata in SM zaharoza Acid lactic ( alti acizi organici) pH –nivel critic 4,5 - 5,5 Demineralizare even.singular mai des Remineralizare Leziune carioasa

  38. Mecanisme de protectie impotriva celulelor bacteriene Teren Factori - specifici - nespecifici Factori nespecifici: • lizozim • lactoferina • lactoperoxidaza • glicoproteine cu greutate moleculara mare => produc aglutinarea celulelor bacteriene

  39. Factori specifici anticorpi IgASIMC mucoasa bucala IgG glande mucozale limfonoduli Ig serice = transudate din s. gingival(IgA, IgM, IgG ) lichidul santului gingival uda dintele actioneaza asupra placii bacteriene Ig pot fi incorporate in placa dentara fagocitarea bacteriilor

More Related