Curs GARDARE PERSOANE si PROTECTIE VIP - 10.08.2013

1. ASOCIAŢIA PROFESIONALĂ A ANGAJAŢILOR DIN PAZĂ

2. ASOCIAŢIA PROFESIONALĂ A ANGAJAŢILOR DIN PAZĂ • CINE SUNTEM ? • Suntem o organizaţie neguvernamentală şi non-profit care activează în beneficiul membrilor ei, promovând incluziunea pe piaţa muncii şi combaterea oricărei forme de discriminare sau abuz la locul de muncă. • CE FACEM ? • Luptăm pentru o schimbare de percepţie a societăţii civile, pentru o recunoaştere a prestigiului oferit de această profesie, pentru ca sectorul securităţii private să nu mai fie unul subevaluat • SCOPUL PRIMORDIAL AL APAP-ului ? • Să promoveze și să protejeze interesele profesionale comune ale membrilor ei, să le asigure angajaților din pază, membri, un alt statut social și să îi ajute să devină mai profitabili și mai de succes

3. APAP în cifre • 473 membrii cu adeziune semnată • 1146 membrii simpatizanţi • 19 sucursale în ţară • 31 parteneriate încheiate cu organizaţii partenere • 17 evenimente naţionale organizate de APAP • 11 contracte de colaborare cu autorităţi ale statului • A înfiinţat : • o academie proprie • o revistă proprie • un centru de testări şi evaluări psihologice • un centru de evaluare de risc de efracţie • !!!! ATENŢIE !!!! • 21.02.2013s-a înfiinţat APAP

4. APAP în imagini • PROPRIA SALĂ DE SPORT • PROPRIUL POLIGON DE TRAGERE • SĂLI DE CURS • Facultatea de Teologie Ortodoxă • Sala de conferinţe Malaxa • Sălile de curs Şincai • ACADEMIA NAŢIONALĂ DE SECURITATE ŞI ORGANIZAREA APĂRĂRII • DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE APLICATĂ ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII PRIVATE • PARTENERI APAP • SUCURSALE APAP • REVISTA APAP • EVENIMENTE APAP • APAP ÎN PARLAMENTUL ROMÂNIEI • APAP ÎN MISIUNE • APAP PARTENER ITM • APAP ÎN STRĂINĂTATE

5. Vinovaţi de SUCCESUL APAP • ECHIPA APAP

6. Vă mulțumesc !

7. CURSURI DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII PRIVATE ORGANIZATE DE APAP • 2013 • august Gardare persoane şi însoţire VIP • septembrie Curs atestare Gardă de corp • DIN OCTOMBRIE 2013 • TOATE CURSURILE DE INIŢIERE FORMARE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SIGURANŢEI PRIVATE SE VOR DESFĂŞURA SUB EGIDA ACADEMIEI NAŢIONALE DE SECURITATE ŞI ORGANIZAREA APĂRĂRII (ANSOA) • noiembrie Curs organizat pentru agenţii de pază din APAP şi pentru agenţii de poliţie membrii ai Sindicatului Poliţiştilor din România Diamant

8. CURSURI GARDĂ DE CORP • Curs de atestare Gardă de corp - COR 541404 - • Realizarea informări privind persoana protejată • Primirea / predarea serviciului de protecţie • Monitorizarea mediului de muncă şi de viaţă a persoanei protejate • Prevenirea incidentelor de securitate pentru persoana protejată • Protejarea persoanei protejată în caz de urgenţă • Curs Gardare persoane şi protecţie VIP • Denumirea rolurile şi atribuțiile agenţilor de protecţie; • Calităţile principale ale unui agent de protecţie; • Analiza formaţiunilor de deplasare pe jos; • Formaţiile ce se deplasează; • Însoţirea VIP cu auto; • Posturi de siguranţă; Certificare APAP recunoaştere internaţională Aviz FOC Certificare Ministerul Educaţiei recunoaştere ANC Aviz IGPR

9. Gardare persoane şi însoţire VIP

10. Cuprins • CURS DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII PRIVATE • Gardare persoane şi însoţire VIP • M 1 : Denumirea rolurile şi atribuțiile agenţilor de protecţie; • M 2 : Calităţile principale ale unui agent de protecţie; • M 3 : Analiza formaţiunilor de deplasare pe jos; • M 4 : Formaţiile ce se deplasează; • M 5 : Însoţirea VIP cu auto; • M 6 : Posturi de siguranţă; • Anexa 1 : Chestionar de securitate personală; • Anexa 2: Asistenţa medicală de urgenţă, paşi de urmat; • Anexa 3 : Arme de foc măsuri generale de siguranţă; • Anexa 4 : Model plan de protecţie. • CURS ORGANIZAT DE • ASOCIAŢIA PROFESIONALĂ A ANGAJAŢILOR DIN PAZĂ • exclusiv pentru membrii săi

11. Modulul 1 Denumirea rolurile şi atribuțiile agenţilor de protecţie

12. MISIUNEA dispozitivului de gardare şi protecţie • Constă în • apărarea persoanei protejate de primejdii şi situaţii care i-ar pune în pericol viaţa, integritatea sau libertatea (asasinat, omucidere, ameninţări deliberate cu moartea, şantaj, ultraj, răpire, etc.), • asigurarea protecţiei acesteia împotriva hărţuirii, a situaţiilor jenante sau a vătămării corporale şi • intervenţia energică, hotărâtă, pentru prevenirea oricărui eveniment care ar pune în pericol viaţa ori integritatea corporală a persoanei a cărei însoţire şi gardare o asigură, • în condiţiile prevăzute de lege, fără a încălca, prin acţiunile sale, drepturile şi libertăţile altor persoane Modulul 1

13. Denumirea agenţilor de protecție • Şeful dispozitivului. • Evacuatorul ( de obicei este şi şeful echipei). • Avangarda. • Ariergarda. • Conducătorul auto. Modulul 1

14. Rolul agenţilor de protecţie • Şeful dispozitivului. • Alege şi instruieşte personal agenţii de protecţie • Se documentează supra V.I.P.-lui şi a celorlalţi membri • Informează persoana protejată • Stabileşte maşinile care fac parte din coloană • Prin intermediul translatorului şi secretarei ia la cunoştinţă despre programul activităţilor • Dă dovadă de orientare, prestanţă şi tact pe tot parcursul executării misiunii • Manifestă vigilenţă faţă de orice persoană din afara delegaţiei care încearcă să ia legătura cu persoana protejată • Stabileşte cu antemergătorul, viteza de deplasare a coloanei Modulul 1

15. Rolul agenţilor de protecţie Evacuatorul ( de obicei este şi şeful echipei). Se plasează la dreapta şi uşor în spatele V.I.P.-ului iar la nevoie pliază (înconvoaie) V.I.P.-ul punând mâna dreaptă la nivelul abdomenului şi stânga pe ceafă, evacuându-l din zona de pericol, aruncându-se peste el în maşină, placând agresiunea împotriva acestuia în cazul unui atac. Supraveghează partea dreaptă , anturajul şi zona de contact a V.I.P.-ului. Modulul 1

16. Rolul agenţilor de protecţie Avangarda. Este omul de” vârf” sau de” cap”, în formaţie are obligaţia de a devansa V.I.P.-ul şi de a recunoaşte pe măsură ce se deplasează, punctele critice : intrări, ieşiri, culoare, pasaje, ascensoare, locuri publice, intersecţii. În caz de pericol sau nesiguranţă acest element avansat în formaţie va face ca distanţă să varieze în funcţie de situaţii. Are sector de observare înainte şi stânga. Modulul 1

17. Rolul agenţilor de protecţie Ariergarda. Se poziţionează în spate şi puţin stânga dispozitivului, acoperă partea stângă şi spatele de orice agresiune împotriva V.I.P.-ului . În timpul schimbării direcţiei de mers spre dreapta sau stânga, formaţia de bază rămâne neschimbată şi urmează mişcarea. Dacă schimbarea direcţiei este prea rapidă (180 grade) avangarda devine ariergardă şi invers. În acest caz avangarda trebuie să simtă manevra care se efectuează în spatele său. Dacă toţi agenţii dispun de aparate de comunicare, problema se poate rezolva mai uşor. Modulul 1

18. Rolul agenţilor de protecţie Conducătorul auto. Conducătorul auto face parte din echipa de securitate. Vehiculele trebuie verificate şi supravegheate în permanenţă: - controlează starea tehnică; - control pirotehnic; - curăţenia autovehiculelor; - rezervorul nu scade sub jumătate. Conducătorul auto trebuie să cunoască conducerea ofensivă şi defensivă, care este locul şi rolul lui în cadrul coloanei auto. Ţine în permanenţă legătura cu şeful dispozitivului, dispeceratul unităţii şi cu celelalte maşini, prin staţia radio. Trebuie să cunoască în permanenţă traseele de deplasare (traseul 1, 2 şi de rezervă). Modulul 1

19. Rolul agenţilor de protecţie Conducătorul auto. Nu părăseşte nici un moment autovehiculul. Maşina în care călătoreşte V.I.P.-ul trebuie să aibă în permanenţă geamurile închise, să circule cât mai aproape de axul drumului , ca în cazul blocajelor de circulaţie, ambuteiajelor, semafor, să nu rămână blocat în trafic, iar în caz de atac să facă tot posibilul să întoarcă , vireze la stânga sau la dreapta, sau să forţeze pentru a scăpa din ambuscadă. Conducătorul auto de pe maşina V.I.P.-ului şi de pe celelalte maşini din coloană , când ajunge la destinaţie pe timpul îmbarcării şi debarcării V.I.P.-ului păstrează motorul pornit , în treapta 1 de viteză şi cu motorul puţin turat , până la intrarea V.I.P.-ului în clădire. Acelaşi lucru trebuie făcut şi la îmbarcare. Modulul 1

20. REȚINEȚI EV Se plasează la dreapta şi uşor în spatele V.I.P.-ului Supraveghează partea dreaptă , anturajul şi zona de contact a V.I.P.-ului. AV Are sector de observare înainte şi stânga AR Se poziţionează în spate şi puţin stânga dispozitivului, acoperă partea stângă şi spatele de orice agresiune împotriva V.I.P.-ului . Modulul 1

21. REȚINEȚI EV Se plasează la dreapta şi uşor în spatele V.I.P.-ului Supraveghează partea dreaptă , anturajul şi zona de contact a V.I.P.-ului. AV Are sector de observare înainte şi stânga AR Se poziţionează în spate şi puţin stânga dispozitivului, acoperă partea stângă şi spatele de orice agresiune împotriva V.I.P.-ului . Modulul 1

22. REȚINEȚI EV Se plasează la dreapta şi uşor în spatele V.I.P.-ului Supraveghează partea dreaptă , anturajul şi zona de contact a V.I.P.-ului. AV Are sector de observare înainte şi stânga AR Se poziţionează în spate şi puţin stânga dispozitivului, acoperă partea stângă şi spatele de orice agresiune împotriva V.I.P.-ului . Modulul 1

23. Tehnici de protecţie. • Agentul Gardă de corp care execută protecţie apropiată trebuie să se antreneze şi să stăpânească foarte bine tehnicile de protecţie şi apărare. Aceste antrenamente au scopul de a-l determina pe agent să reacţioneze cu eficienţă în orice situaţie, atât în plan individual cât şi în echipă. • Antrenamentele trebuie să simuleze cât mai mult posibil situaţiile reale cu care se confruntă pe teren agentul din protecţia apropiată : • diferitele metode de acţiune pe jos , • în autoturism, • coloană oficială, • în clădiri sau • reuniuni publice. Modulul 1

24. Tehnici de protecţie. Garda de corp împreună cu alte persoane desemnate va prelua V.I.P.-ul în momentul sosirii în ţară (aeroport, gară, frontieră) conducându-l direct la locul de cazare, urmând ca pe baza programului stabilit sau a celui solicitat , să-l preia direct de la uşa camerei hotelului, urmând ca la terminarea programului să-l conducă în acelaşi loc. În cazul opririi de scurtă durată a coloanei, conducătorii auto nu coboară din maşini, menţinând motorul în funcţiune. În cazul staţionării la semafor, blocaj, ambuteiaj, garda de corp va deschide uşa autovehiculului (dacă nu se află în maşina V.I.P.-ului ) coborând din maşină dar menţinând un picior pe podea , ţinând mâna pe armamentul din dotare, asigurând în permanenţă autovehiculul în care se află V.I.P.-ul precum şi zona din apropiere (clădiri, mijloace de transport, persoane care coboară din alte autovehicule, pietoni) astfel încât să poată reacţiona în timp util, în cazul apariţiei oricăror situaţii de natură a periclita siguranţa persoanei protejate. Modulul 1 Studiu de caz

25. Tehnici de protecţie. În situaţii cu totul limită, când în coloana oficială există antemergător şi premergător, garda din paza apropiată nu se va angaja în lupta corp la corp ori folosirea armelor de foc împotriva infractorilor (atentatorilor) ci se va deplasa împreună cu persoana protejată într-o zonă de maximă siguranţă. În situaţii deosebite când viaţa sau integritatea corporală a persoanei protejate este pusă în pericol iminent, acţionează gradual în funcţie de situaţii,folosind armamentul din dotare ca măsură extremă dacă celelalte metode şi mijloace folosite au fost ineficiente şi nu au putut contracara acţiunea deosebit de agresivă a potenţialilor atacatori. În astfel de situaţii rolul gărzii de corp (evacuatorul) este ca prin acţiunea sa să protejeze V.I.P.-ul prin scoaterea sa în cel mai scurt timp din zona de pericol şi în nici un caz nu se va angaja în lupta corp la corp cu potenţialii atacatori, fiind sprijinit în acţiunea sa de celelalte gărzi de corp şi conducători auto. Modulul 1 Studiu de caz

26. Tehnici de protecţie. Gărzile de corp, de regulă acţionează în ţinută civilă, iar pentru situaţii deosebite se va constitui o rezervă de intervenţie compusă din persoane instruite, dotate şi echipate, apte să intervină cu maximum de operativitate în situaţia producerii unor evenimente. Agentului de protecţie îi este interzis pe timpul misiunii: să consume alcool; să fumeze; să mănânce; să aibă un comportament necivilizat (gesturi necontrolate); să care bagaje; să angajeze discuţii cu alte persoane în prezenţa V.I.P.-ului cu excepţia translatorului sau a persoanei de legătură; să expună la vedere armamentul din dotare cu excepţia cazurilor deosebite când viaţa persoanei protejate este pusă în pericol. Modulul 1 Studiu de caz

27. Atribuţiile agentului de protecţie • Conform art. 50, Capitolul VI, Secţiunea a-II-a dinLegea 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, în timpul serviciului, agentul de însoţire şi gardare persoane, este obligat: • să respecte cu stricteţe prevederile art. 47-48, Cap. VI, Secţiunea I din Legea nr. 333/2003; • - să reprezinte cu demnitate, fermitate şi eleganţă societatea şi interesele acesteia şi pe cele ale beneficiarilor serviciilor de protecţie; • - să se încadreze riguros în graficul, disciplina şi ritmul programului de lucru şi de pregătire care i-au fost fixate, la specificul activităţii prestate; • să manifeste consideraţie, disponibilitate şi, în situaţii limită, spirit de sacrificiu faţă de persoana a cărei protecţie o asigură; • - să nu admită compromisuri şi să fie apt să prevină comiterea oricărui act infracţional; • să apere persoana a cărei protecţie o asigura împotriva unor atacuri care pun in pericol viaţa, integritatea corporala, sănătatea sau bunurile acesteia; Modulul 1

28. Atribuţiile agentului de protecţie • - să ia primele măsuri pentru salvarea persoanei beneficiare, când aceasta a fost rănită; • - să nu execute, chiar şi la cererea beneficiarului serviciului de însoţire si gardare, activităţi care exced atribuţiilor sale legale; • - să anunţe unitatea de Politie cea mai apropiată, de îndată ce intră in posesia unor date sau informaţii despre iminenta pregătire sau săvârşire a unor infracţiuni; • - să oprească si să imobilizeze, în funcţie de posibilităţi, persoanele care au săvârşit fapte de natură a pune in pericol viaţa, integritatea corporala, sănătatea sau bunurile persoanei căreia îi asigură protecţia şi să le predea, de îndată, la cea mai apropiată unitate de Poliţie, fără a-şi abandona atribuţiile specifice de protecţie a persoanei; • - să participe, la cererea autorităţilor statului care au atribuţii in domeniul apărării ordinii publice, la îndeplinirea misiunilor ce revin acestora pentru prinderea infractorilor, fără a încalcă obligaţiile faţă de persoana a cărei protecţie o asigură; Modulul 1

29. Atribuţiile agentului de protecţie • - să păstreze secretul de stat sau de serviciu, dacă prin natura atribuţiilor are acces la asemenea informaţii; • - să poarte uniforma şi însemnele distinctive numai în timpul serviciului, cu excepţia locurilor unde se impune o altă ţinută; • - sa poarte numai in timpul serviciului mijloacele de autoapărare, de protecţie si armamentul din dotare si să facă uz de armă numai în condiţiile prevăzute delege; • - să nu recurgă la acţiuni în forţă, decât atunci când toate celelalte metode şi procedee de constrângere nu au dat rezultate sau atunci când se săvârşesc acţiuni prin surprindere care pot pune în pericol grav viaţa, integritatea sau securitatea proprie sau a persoanei a cărei protecţie o asigură. • - să execute întocmai dispoziţiile şefilor ierarhici şi ale beneficiarului, cu excepţia celor vădit nelegale si să fie respectuos în raporturile de serviciu; Modulul 1

30. Atribuţiile agentului de protecţie • - să coopereze cu autorităţile statului care au atribuţii in domeniul apărării, ordinii publice si siguranţei naţionale; • - să oprească şi să legitimeze persoanele despre care există date sau indicii că au săvârşit infracţiuni sau alte fapte ilicite, precum şi pe cele care încalcă normele interne, stabilite prin regulamente proprii; • - în cazul infracţiunilor flagrante, să acţioneze cu mijloacele de autoapărare din dotare, pentru prinderea făptuitorilor, să oprească şi să predea organelor de poliţie bunurile sau valorile care fac obiectul infracţiunii, luând măsuri pentru conservarea şi paza lor, întocmind proces-verbal de eveniment; • - să menţină permanent legătura cu dispecerul de serviciu prin mijloacele de legătură avute la dispoziţie şi să raporteze orice situaţie observată în teren şi acţiunile întreprinse pentru soluţionarea acesteia; • - să încunoştinţeze de îndată conducerea unităţii şi pe şeful său ierarhic despre producerea oricărui eveniment în timpul serviciului si măsurile luate; Modulul 1

31. ÎNTREBĂRI ?

32. ℗ SOCETETEA CIVILĂ PROFESIONALĂ DE PSIHOLOGIE PsihoTeam Enache Evaluare psihologică pentru angajare/periodice | aviz port-armă Evaluare / consiliere : atacuri de panică /depresii /fobii Programări tel. : 0760 669 033 Modulul 2 Calități principale ale unui agent de protecție și pază

33. Calităţile principale ale unui agent de protecţie Vigilenţa.Este o calitate foarte greu de dezvoltat. Agentul trebuie să demonstreze maximum de vigilenţă în timpul unor momente extrem de importante (intrarea – ieşirea dintr-o clădire, urcarea – coborârea în sau dintr-o maşină). Hotărâre. Agentul trebuie să reacţioneze fără nici o ezitare. El va decide, în permanenţă care sunt metodele pe care le va aplica pentru a face faţă potenţialului pericol. Discreţie. Agentul care asigură protecţie apropiată trebuie să pătrundă în anturajul persoanei protejate, dar fără a perturba activităţile pe care acesta la desfăşoară . De altfel, şi în afara programului său de muncă, trebuie să fie discret în ceea ce priveşte natura profesiei sale. Răbdare.Agentul care asigură protecţia apropiată trebuie să reziste în timpul unor ore întregi de aşteptare, sau să asiste la derularea unor evenimente sociale, fără însă a se implica activ ori afectiv. Abnegaţie. Agentul din paza apropiată trebuie să fie pregătit în orice moment să se interpună între un pericol iminent şi persoana pe care o apără, sacrificându-şi chiar viaţa, dacă este necesar. Modulul 2

34. Pregătirea psihologică pentru intrarea în misiune În cazul comiterii unui atentat asupra V.I.P.-lui cei care primesc primul şoc şi care trebuie să reacţioneze sunt membrii grupului de protecţie apropiată. Aceştia au misiunea de a elimina toate potenţialele de ameninţare la adresa persoanei sau obiectivului protejat , acţionând în aşa fel încât viaţa VIP-ului să rămână în afara pericolului. După consumarea fazei de debut a unui atentat , echipa de protecţie are misiunea de a scoate rapid VIP-ul din zona de pericol conform variantei optime ante-stabilite şi de a lua toate măsurile necesare preîntâmpinării unui alt atac – spasm, atacatorii mizând pe o a doua lovitură, facilitată de stresul şi dezorganizarea forţelor de protecţie apropiată. În urma unor astfel de incidente grave se va analiza informaţiile operative ( limitele acceptabilităţii pericolului ), activitatea trebuind reprogramată, schimbate detaliile generale de desfăşurare, traseele, timingul, locurile de staţionare, valoarea numerică, calitativă şi dotarea efectivelor de protecţie şi dacă este posibil, însăşi concepţia de asigurare a securităţii generale a întregii misiuni. Modulul 2

35. ÎNTREBĂRI ?

36. Modulul 3 Analiza formaţiilor de deplasare pe jos

37. Analiza formaţiilor de deplasare pe jos Formaţiile pot fi evaluate pe baza următorilor patru factori: 1. Distanţa de vizibilitate– capacitatea formaţiei de a observa zona care o înconjoară. 2. Tranziţia– capacitatea formaţiei de a se adapta şi de a proteja personalitatea principală atunci când aceasta urcă şi coboară din maşină, trece dintr-o clădire în alta , urcă scările, ia ascensorul, trece printr-o intersecţie , intră într-un imobil etc. 3. Mulţimea– acea capacitate a formaţiei de a se strecura printr-o masă mare de oameni, fie că aceştia sunt ostili sau nu. 4. Acoperirea şi evacuarea– capacitatea formaţiei de a neutraliza, acoperi şi evacua. Modulul 3

38. Consideraţii privind planificarea deplasărilor pe jos. • Care este formaţia cea mai potrivită pentru această deplasare ? • Trebuie folosite baricade pentru a ţine mulţimea în loc? • Ce ajutor ar putea acorda alte servicii de securitate ? • Câte posturi de siguranţă există, de ce tip şi unde sunt dislocate ? • Există o legătură directă între postul de comandă şi agenţii de pe teren ? • Vor fi necesare materiale speciale, ca de exemplu : arme automate, veste antiglonţ, lămpi electrice, lanterne etc.? • Au fost informaţi însoţitorii despre tipul de formaţii ce se vor adopta, mijloacele de legătură ce se vor folosi, căile de evacuare destinate şi dispunerea locurilor de adăpost ? • Cine este agentul care răspunde de siguranţa locală ? • Câţi oameni vor însoţi personalitatea principală pe timpul acestei deplasări ? Modulul 3

39. Consideraţii privind planificarea deplasărilor pe jos. • Deplasarea respectivă este organizată sau nu ? • Se poate şti din timp ora şi traseul? • Traseul este pe cât posibil cel mai scurt ? • Itinerariul trece prin locuri descoperite ? • Mai există şi un alt traseu ? • Unde se găsesc locurile periculoase ? • Care este cea mai bună cale de urmat în caz de pericol ? • Este prin împrejurimi un loc sigur ? • Maşina oficială poate să vină în urmă spre a servi de adăpost în caz de pericol ? • Unde se află cel mai apropiat punct medical şi care este cel mai bun mijloc de a ajunge acolo ? • Există pe traseu anumite riscuri , ca de exemplu şantiere în lucru, câini răi, balcoane suspendate etc ? Modulul 3

40. ÎNTREBĂRI ?

41. Modulul 4 Formaţiile ce se deplasează pe jos

42. Protecţia asigurată de un singur agent de protecţie La această formaţie, şeful grupei trebuie să treacă tot timpul dintr-o parte în cealaltă a personalităţii cu scopul de a încerca să blocheze tirul unui atacator . Cum şeful de grupă nu se poate afla în acelaşi timp peste tot, el trebuie să-şi dea silinţa ca să anticipeze direcţia de unde ar putea să apară pericolul. Modulul 4

43. Analiza protecţia asigurată de un singur agent de protecţie - distanţa de vizibilitate: insuficientă ; - tranziţia: ineficace; - mulţimea: acţiunea unui singur om de protecţie este ineficace indiferent dacă mulţimea este sau nu ostilă; - acoperirea şi evacuarea: un singur om poate reuşi să-i neutralizeze pe atacatori însă în acest caz , capacitatea sa de acoperire şi evacuare este foarte redusă. Tot aşa , dacă el se va hotărî să acopere, atunci capacitatea de neutralizare şi evacuare va fi foarte limitată. Modulul 4

44. Protecţia asigurată de doi agenţi de protecţie La acest tip de protecţie, formaţia cea mai obişnuită este în linie, astfel încât cei doi agenţi să poată rămâne în contact vizual unul cu celălalt. Ei trebuie să fie gata a se interpune între un atacator şi persoana apărată. Ei trebuie totodată să fie pregătiţi să o evacueze în caz de nevoie. Este foarte greu pentru doi oameni să acopere toate direcţiile. Sunt posibile două abordări: fiecare agent să acopere zona de 180 grade din partea sa , sau , agentul a cărui parte prezintă mai puţin pericol (de exemplu, când nu este nimeni pe trotuarul respectiv) să acopere spatele. Modulul 4

45. Analiza protecţia asigurată de doi agenţi de protecţie - distanţa de vizibilitate: insuficientă ; - tranziţia: ineficace; - mulţimea: protecţia este ineficace, indiferent dacă mulţimea este sau nu ostilă; - acoperirea şi evacuarea: o asemenea formaţie nu poate realiza o acoperire eficace, însă poate asigura evacuarea şi să-i neutralizeze pe atacatori; Modulul 4

46. Protecţia asigurată de trei agenţi de protecţie Când protecţia este asigurată de trei agenţi , formaţia obişnuită este un triunghi cu vârful înainte. Acest gen de formaţie are dezavantajul de a nu proteja eficace spatele. Dacă în sectorul respectiv nu se află un grup mai mare de oameni , atunci poate fi folosită o formaţie în triunghi cu vârful înapoi . Pentru tranziţie, este preferabil să se utilizeze o formaţie în linie. Acest tip de formaţie este foarte eficace într-un sector întins în lungul zidurilor sau într-un sector gol. Dacă linia nu este strânsă, agenţii pot să scape privirilor iar acţiunea de protecţie are şanse să se desfăşoare foarte discret. Modulul 4

47. Analiza protecţia asigurată de trei agenţi de protecţie - distanţa de vizibilitate: corespunzătoare pe direcţia de înaintare şi pe flancuri , însă direcţia opusă nu poate fi acoperită; - tranziţia: acceptabilă; - mulţimea: dacă mulţimea este ostilă, protecţia este ineficientă, însă în caz contrar poate fi considerată eficientă; - acoperirea şi evacuarea: o asemenea formaţie poate neutraliza cu succes şi trece la evacuare, însă nu este în măsură să execute o acoperire adecvată. Modulul 4

48. Protecţia asigurată de patru agenţi de protecţie La acest gen de protecţie se poate folosi formaţiile în triunghi, în pătrat, în romb. Formaţia de bază seamănă cu un romb sau diamant de formă neregulată. Deşi acest gen de formaţie permite să se afle o protecţie de 360 grade, trebuie ţinut seama că şeful grupei nu poate observa din plin sectorul său. Formaţia în triunghi se foloseşte de preferinţă în mijlocul unei mulţimi sau în situaţii similare. Formaţia în pătrat se întrebuinţează cu precădere la coborârea dintr-un vehicul sau la intrarea într-un imobil. Modulul 4

49. Analiza protecţia asigurată de patru agenţi de protecţie - distanţa de vizibilitate: acceptabilă; - tranziţia: bună; - mulţimea: oferă o protecţie minimă în mijlocul unei mulţimi ostile şi o protecţie acceptabilă în caz contrar; - acoperirea şi evacuarea: pot fi executate în mod eficace. Modulul 4

50. Protecţia asigurată de cinci agenţi de protecţie Este important de reţinut că la formaţiile compuse din, doi sau trei agenţi, principala slăbiciune provine din faptul că şeful echipei nu poate ca în acelaşi timp să protejeze persoana pe lângă care este repartizat, să supravegheze sectorul său şi să mai dea şi ordine membrilor echipei. Această scurtă analiză a diferitelor tipuri de formaţii , nu are decât o valoare foarte generală. Ea nu poate fi aplicată în toate cazurile. Mai mult, numărul de agenţi aflaţi în preajmă şi volumul de informaţii culese joacă un rol mare când e vorba să se determine tipul de formaţie care să fie utilizat. O formaţie de cinci agenţi, este foarte uşor de manevrat şi oferă o protecţie de 360 de grade. În acest caz şeful de grupă se poate ocupa în întregime de echipa sa fără să trebuiască să aibă grijă de sectorul propriu. Formaţia tradiţională seamănă cu un romb. Modulul 4