1 / 42

ORGANIZAREA SISTEMULUI IMUN

ORGANIZAREA SISTEMULUI IMUN. Definitie: Imunologia = stiinta care studiaza funcţia de apãrare a organismului Sistemul imunitar - esenţial pentru supravieţuirea organismelor, datoritã agresiunii permanente a agenţilor infecţioşi (microorganisme şi virusuri).

Télécharger la présentation

ORGANIZAREA SISTEMULUI IMUN

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. ORGANIZAREA SISTEMULUI IMUN

  2. Definitie: Imunologia = stiinta care studiaza funcţia de apãrare a organismului • Sistemul imunitar - esenţial pentru supravieţuirea organismelor, datoritã agresiunii permanente a agenţilor infecţioşi (microorganisme şi virusuri). • Disfuncţia severa congenitalã sau dobanditã a funcţiei imunitare - incompatibilã cu viaţa. • Termenul de imunitate - provenienţã socialã: în Roma anticã, persoanele scutite de impozite cãtre stat, erau considerate imune. Sensul termenului s-a extins - persoanele scutite de a suferi efectele infecţiei cu agenţi patogeni.

  3. ISTORIC • Daca se face abstractie de primele descoperiri asupra vaccinarii impotriva variolei, imunologia nu are decat 100 de ani; • Intre 1880-1910, principalele lucrari au descris cele mai importante vaccinuri, diferitii componenti ai imunitatii umorale si tipurile de hipersensibilitate; • Dupa 1956 a avut loc o explozie de descoperiri fundamentale: rolul timusului si al bursei lui Fabricius, toleranta, rolul MHC, productia de anticorpi monoclonali, citokinele, genele imunoglobulinelor si receptorii limfocitelor T; • Studiile actuale exploreaza caracterele polifactoriale ale imunitatii si ale alergiei.

  4. ISTORIC • -300: vaccinarea prin cruste de variola (China) • 1798: vaccinarea prin vaccin antivariolica (Jener) • 1884: fagocitoza (Metchnikoff – premiul Nobel in 1908) • 1885: vaccinarea antirabica (Pasteur) • 1890: hipersensibilitatea intarziata (Koch – premiul Nobel in 1905) • 1890: imunitatea antitoxica (Erlich - 1908) • 1890: imunitatea umorala (Von Behrling - 1901) • 1895: complementul (Bordet - 1919) • 1900: grupele sanguine ABO (Landsteiner - 1930) • 1902: hipersensibilitatea imediata sau anafilaxia (Richet – 1913 si Portier) • 1936: MHC la soarece (Gorer si Snell - 1980)

  5. ISTORIC • 1939: incompatibilitatea feto-materna (Levine) • 1956: auto-anticorpii anti-tiroglobulina (Roitt si Doniach) • 1958: teoria selectiei clonale (Burnet – 1960 si Jerne - 1984) • 1958: MHC la om, HLA (Dausset - 1980) • 1958: toleranta (Medawar - 1960) • 1958: structura anticorpilor (Perter si Edelman -1972) • 1960: radioimunologia (Yalow – 1977 si Berson) • 1962: rolul timusului (Miller)

  6. ISTORIC • 1963: genele raspunsului imediat (Benacerraf – 1980 si McDewitt) • 1974: restrictia allogenica (Doherty si Zinkernagel - 1996) • 1975: hibridoamele si anticorpii monoclonali (Tonegawa – 1987 si Leder) • 1984: genele TCR (Davis) • 1995: genele susceptibilitatii la diabetul autoimun (Todd si colab.) • …

  7. DE CE STUDIEM IMUNOLOGIA? • Boli produse prin dereglarea sistemului imun • ALERGIA:Răspuns imun faţă de materiale inofensive, ex:ASTM • AUTOIMUNITATEA:Răspuns anti-self, ex:SCLEROZA MULTIPLĂ • REJETUL GREFEI:Răspuns imun faţă de ţesutul transplantat • IMUNODEFICIENŢA:Răspuns imun deficitar • Manevrarea imunităţii în scop terapeutic • IMUNOSUPRESIA: Tratment al bolilor autoimune • IMUNOREGLAREA:Intervenţii imunoterapeutice (vaccinuri…)

  8. ORGANIZAREA SISTEMULUI IMUN • Celulele sistemului imun: • Celulele efectoare ale imunitatii specifice (limfocitele B si limfocitele T) • Celulele efectoare ale imunitatii nespecifice (celulele natural ucigase, celulele mononucleare fagocitare – monocite/macrofage, celulele granulocitare) • Celulele prezentatoare de antigen

  9. ORGANIZAREA SISTEMULUI IMUN • Organele limfoide: • Organele limfoide primare (maduva osoasa hematogena, timusul) • Organe limfoide secundare (ganglioni limfatici, splina, tesutul limfoid asociat mucoaselor, sistemul imun al pielii)

  10. CELULELE SISTEMULUI IMUN • Raspunsul imun antigen specific implica, in cadrul variantelor sale, participarea preponderenta a LB, LT si a celulelor prezentatoare de antigen. • In cadrul raspunsului imun antigen nespecific, participa in general celulele fagocitare si limfocitele NK.

  11. Componentele sistemului imun complement, interferon, TNF, etc. macrofage, neutrofile anticorpi Celule T; alte celule efectoare

  12. Efectele sistemului imun • Pozitive: • Protecţie anti non-self • Eliminarea selfului alterat • Negative: • Discomfort (inflamaţie) • Afectarea selfului (autoimunitate)

  13. Nu apare memorie imunologică IMUNITATEA Înnăscută - NESPECIFICĂ Dobândită - SPECIFICĂ Antigen dependentă Antigen independentă Fără timp de latenţă Cu timp de latenţă Nu este antigen specifică Antigen specifică • Apare memorie imunologică

  14. IMUNITATEA Dobândită Înnăscută Bariere fizice Pilele, mucoasa intestinală, mucoasa respiratorie Nu există Factori solubili Imunoglobuline (anticorpi) Secreţii proteice şi neproteice celule fagocite, celule NK, eozinofile Limfocite T şi B

  15. piele Celule scuamoase transpiraţie Descuamare, spălare tract digestiv Epiteliu columnar Peristaltică, scadere pH, săruri biliare, acizi graşi plămân Deplasare surfactant mucociliar Cili traheali Imunitatea înnăscută -1 Sediu Componente Funcţii

  16. Nazofaringe ochi mucus, saliva, lacrimi spălare, lizozim Sânge şi organe limfoide fagocite, Celule NK, K Fagocitoză Degradare intracelulară Citoliză directă şi mediată de anticorpi Imunitatea înnăscută -2 Sediu Componente Funcţii

  17. interferon,TNF- proteineantivirale activare fagocite lizozim Hidroliza peptidoglicanilor opsonizare, accentuare fagocitoză, inflamaţie fibronectina complement Imunitatea înnăscută -3 Sediu Componente Funcţii Plasma şi alte secreţii seroase

  18. FAGOCITE:Neutrofilele • fagocitoză, • moarte intracelulară, • inflamaţie, • distrucţii tisulare • Nucleu şi citoplasmă caracteristice • Granulaţii • Marker membranar CD67

  19. Markeri pentru neutrofile CD13 -aminopeptidaza N metabolism al peptidelor reglatoare CD33 -acid sialic, moleculă de adeziune MPO –mieloperoxidaza Proteină bactericidă

  20. Granulaţiile neutrofilelor primare secundare azurofile; caracteristicepentru neutrofilele tinere specificeneutrofilelor mature Conţin proteine cationice, lizozim, defensine, proteaze şi mieloperoxidază Conţin lizozim, NADPH oxidaza, lactoferinaşi proteina de legare a B12

  21. FAGOCITE:Macrofagele -fagocitoză, -moarte intra şi extracelulară, -reparaţie tisulară, -prezentarea antigenului în cadrul răspunsului imun specific • Nucleu caracteristic • Marker membranar: CD14 • Aderă la plastic şi sticlă

  22. Răspunsul fagocitelor în infecţii • Semnale trigger • N-formil metionina • Factorii coagulării • Produşii complementului • Răspuns fagocite • Aderare vasculară • Diapedeză • Chemotaxie • Activare • Fagocitoză şi moarte

  23. Căile de degradare intracelulară

  24. Mediatori ai degradării oxigen independente în fagolizozom Molecule efectoare Funcţie Proteine cationice (catepsina) Alterarea membranei microbiene Lizozim Hidroliza mucopeptidelor din peretele bacterian Lactoferina Extrage fierul bacterian Enzime hidrolitice (proteaze) Digeră organismele distruse

  25. Celule NK şi LAK (LAK=NK activate de IL-2, lymphokine activated killer) Celule K Macrofage activate Eozinofile Toate “ucid” organisme străine (nonself) şi self alterat Celule killer nespecifice

  26. Limfocite cu granulaţii mari (LGL) Omoară celule infectate şi celule maligne Markeri membranari: CD56şiCD16+ absent CD3 Activate de IL2 şi IFN-g  celule LAK omoară celule transformate şi maligne Celulele natural ucigaşe (NK)

  27. kills malignant cells Celule “ucigaşe” activate de limfokine (LAK) IFN IFN Omoară celule transformate şi maligne IL2 IL2

  28. Celulele K • Nedefinite morfologic • Au receptor de IgG tip Fc • Recunosc ţinte “împachetate” în anticorpi • Pot fi celule NK (IgG), macrofage (IgG), eozinofile (IgE) sau alte tipuri celulare (IgG)

  29. Hematopoieza

  30. Factori de creştere cu rol în hematopoieză • IL-3 • Factorul de stimulare al coloniilor granulo-monocitare (GM-CSF) • Factorul de stimulare al coloniilor macrofagice (M-CSF) • Factorul de stimulare al coloniilor granulocitare(G-CSF) • Eritropoietina, trombopoietina • Citokine: IL-4, IL-5, IL-6, IL-7, IL-8

  31. Organele sistemului imun • Organe limfoide primare: 1. măduva osoasă hematogenă, 2. timus • Organe limfoide secundare: 1. ganglioni limfatici, 2. splina, 3. ţesutul limfoid asociat mucoaselor (MALT) • Sistemul imun asociat tegumentelor

  32. Organe limfoide primare1. Măduva osoasă hematogenă: = sediul principal al hematopoiezei • Generează toţi progenitorii celulelor sanguine • Organizare tisulară: • Fibre reticulare • Celule stromale (endoteliale, fibroblaste, adipocite), • Matrice extracelulară

  33. 2. Timusul: = sediul formării celulelor T mature • Organ mediastinal bilobular organizat în lobuli, cu zone corticale şi medulare • Organ limfoepitelial • În cortex, celule stromale, implicate în maturarea timocitelor (progenitori al celulelor T) • Celulele epiteliale secretă factori timici timozina, timopoietina, etc., implicaţi în maturarea limfocitelor T • Corpii Hassal: structuri epiteliale în medulară

  34. Organe limfoide secundare1.Ganglionii limfatici: structuri localizate de-a lungul vaselor limfatice • Filtrează antigenele (>90% eficienţă) • Încapsulate, cu trei zone: • corticală, • paracorticală, • medulară Centrii germinali Macrofage Limfocite

  35. Ganglionii limfatici • Corticala: • foliculi primari cu limfocite B, celule dendritice, macrofage • foliculi secundari centre germinative, sediul principal al maturării limfocitelor B • Paracorticala: Limfocite T şi celule dendritice • Medulara: sediul plasmocitelor

  36. 4. Centru germinativ 5. Medulara 3. Folicul limfoid secundar 6. Vas limfatic eferent 2. Folicul limfoid primar (limf B) Artera Paracortical (limf T) Vena 1. Vas limfatic aferent Sinus medular

  37. 2. Splina • Organ încapsulat cu pulpă albă şi pulpă roşie • Pulpa roşie: eritrocite şi macrofage (“cimitirul eritrocitelor”) • Functie - sinteza de atc fata de atg circulante • Pulpa albă: foliculi limfoizi  • celule T, • zona manta (zona marginală a celulelor B)

  38. Pulpa albă Pulpa roşie Centru germinativ

  39. 3.Ţesutul limfoid asociat mucoaselor (MALT) • Mucoasa digestivă, respioratorie, urogenitală • Ţesut limfoid asociat mucoasei intestinale = GALTGut Associated Lymphoid Tissue (Plăcile Peyer  mai ales celule B) • Ţesut limfoid asociat mucoasei nazale = NALTNasal Associated Lymphoid Tissue (inel Waldeyer, tonsile  celule B) • Ţesut limfoid asociat mucoasei respiratorii = BALTBronchus Associated Lymphoid Tissue

  40. Ţesutul limfoid asociat mucoaselor (MALT)

  41. Pielea • Compartiment epidermal • keratinocite, • melanocite, • Celule Merkel, • Celule Langerhans, • Limfocite T • granulocite • Compartiment dermal • Celule endoteliale, • fibroblaşti, • Celule dendritice, • macrofage, • Limfocite T

More Related