Hârtia mototolită

1. Hârtia mototolită Istoricul comunităţii TRAIAN

2. Înfiinţare Hârtia mototolită Satul Traian a fost înfiinţat după războiul de independenţă, în anul 1879, când a primit numele împăratului Traian care a cucerit Dacia, nume care ne aminteşte de originea latină a neamului românesc. A luat fiinţă în baza legii pentru împroprietărirea însurăţeilor pe moşiile satului; cei care au fost împroprietăriţi în baza legii, au format satul Traian. Ei erau veniţi de prin satele vecine: Prăjeşti, Buhoci, Peletuci, Căţăleşti, Serbeşti, Bereşti-Bistriţa etc. În 1879, regăsim satul Traian în componenţa comunei Prăjeşti, alături de Prăjeşti Moldoveni şi Prăjeşti Catolici – reşedinţa comunei.

3. Vatra satului În partea de sud se află pădurea satului, despărţită de sat de Pârâul Morii. Partea de apus se numeşte Cot şi e despărţită de sat prin Pârâul Hertioanei. În vest a fost satul Ciumăleşti, distrus de boierul Radu Racoviţă, fost stăpân pe aceste locuri. La sud de şoseaua naţională, pe lângă Pârâul Morii, se presupune că ar fi fost şi satul Dumbrăviţa, care a dispărut în prima jumătate a secolului al XIX-lea. În partea de est "La beci", a fost un alt sat Lăzăni, dispărut cam în acelaşi timp cu satele Ciumăleşti şi Dumbrăviţa. Satele au fost distruse de acelaşi boier lacom, Radu Racoviţă şi de urmaşii săi. Deci vatra satului Traian cuprinde şi părţi din vetrele satelor dispărute, arătate mai sus.

4. Vatra satului Traian, cu o suprafaţă de 30 ha a fost parcelată în 199 silişti (loturi) de casă. De asemenea, o întindere de 49 ha indivizibilă, aflată în jurul satului a fost repartizată pentru păşunat, fiind folosită până în perioada celui de-al doilea război mondial ca izlaz pentru vite, când locuitorii s-au înţeles şi au împărţit acest pământ între ei transformându-l în teren arabil în cea mai mare parte, cu excepţia coastelor şi a luncii pârâului Herţioana. Astăzi pe acest teren s-au clădit case de locuit, întemeindu-se gospodării ţărăneşti. În 1940, o parte din acest teren a fost folosit un timp scurt ca aeroport pentru aviaţia militară.

5. Demografia şi instituţiile statului La început, satul a fost slab populat. Astfel, în 1895 acesta număra 52 de familii cu 171 de suflete. După doi ani populaţia satului creşte cu 378 de suflete, încât în 1906 satul Traian număra 549 de locuitori. O dată cu înfiinţarea satului, s-au limitat câteva parcele (loturi) pentru instituţiile de stat locale: 2.000 m2 pentru primărie, 2.000 m2 pentru postul de jandarmi, 5.000 m2 pentru şcoală, 2.500 m2 pentru biserică, 2.500 m2 pentru dispensarul medical uman, iar în afara satului 7.960 m2 pentru cimitir. De asemenea, în câmp s-au repartizat câte 5 ha teren agricol pentru şcoală şi pentru biserică.

6. Organizări şi reorganizări administrative În 1907, exista comuna Prăjeşti cu satele Traian şi Prăjeşti şi comuna Bogdăneşti, cu satele Bogdăneşti, Herţioana Răzeşi şi Herţioana Mânstirei. În acelaşi an, se desfiinţează comuna Bogdăneşti şi ia fiinţă comuna Traian, care cuprinde satele fostei comune Bogdăneşti şi satul Prăjeşti. Doi ani mai târziu, se reînfiinţează comuna Prăjeşti, luând în componenţa sa satul Bogdăneşti. În 1968, satele din comuna Prăjeşti trec din nou în componenţa comunei Traian.

7. Comunitatea de azi În anul 2005, prin Legea nr. 67 din 23 martie ia fiinţă din nou comuna Prăjeşti, satul desprinzându-se iarăşi de comuna Traian. În componenţa actuală a comunei Traian au rămas cinci sate: Traian, Bogdăneşti, Zapodia, Herţioana şi Herţioana Răzeşi, cuprinzând aproximativ 2856 de locuitori. Satul Traian este deci un sat tânăr, ce aniversează anul acesta 130 de ani de existenţă, un sat tânăr care a reuşit, prin gospodarii săi vrednici, să devină o comună prosperă şi înfloritoare.

8. Această prezentare a fost realizată de: Husariu Laurenţiu, clasa a VI-a & Bejan Cătălin, clasa a V-a, de la Şcoala cu clasele I-VIII Traian, Comuna Traian, judeţul Bacău