Download
1 / 31
350 likes | 535 Vues
Copilul abuzat, neglijat şi exploatat. Abuzul/maltreatment. Abuz fizic – rănire fizică sau epuizare Abuz sexual – expunere la sau implicare în acte sexuale Abuz emoţional – atitudini dispreţuitoare, jigniri
E N D
Abuzul/maltreatment • Abuz fizic – rănire fizică sau epuizare • Abuz sexual – expunere la sau implicare în acte sexuale • Abuz emoţional – atitudini dispreţuitoare, jigniri • Neglijare – forma cea mai comună de abuz dar care rezultă cel mai des în risc vital (lipsa unui adăpost, lipsa de supraveghere, de îngrijire medicală, hrană) • Exploatare– prin muncă, cerşit, exploatare sexuală Abuzul apare în toate păturile sociale Abuzul sexual relativ constant indiferent de statut socio-economic, abuzul fizic şi neglijarea – cresc în frecvenţă odată cu sărăcia De obicei apar mai multe forme de abuz în aceeaşi familie şi se asociază cu alte forme de violenţă, ca violenţa domestică sau violenţa între fraţi
Consecinţele abuzului • Risc vital! • Cele mai frecvente consecinţe: • Abuzul fizic asociat cu agresivitate, dificultăţi interpersonale, simptome depresive, risc pentru tulburări afective • Abuzul sexual asociat cu agresivitate, simptome depresive, tulburări de anxietate, tulburări sexuale • Copii abuzaţi au de 2-3 ori mai multe şanse să dezvolte abuz de substanţe iar ~o treime dintre ei devin abuzatori la rândul lor
Date pe România Studiul cu reprezentativitate naţională „Copilul neglijat şi abuzat în România”, Agenţia Naţională pentru Protecţia Copilului, 2000
Incidenţa abuzului (Sondaj Organizaţia Salvaţi Copiii) Dar, 62% din copii declară că li s-au aplicat pedepse fizice, de la uşoare la severe!
Abuzul fizic • Cum este definit abuzul fizic? • Criteriul rănirii – răni observabile care durează cel puţin 48 de ore • Criteriul pericolului – recunoaşterea faptului că acel copil abuzat este supus constant riscului de a fi rănit Semne fizice – răni în diferite stadii de vindecare: fracturi, urme de lovituri, vânătăi, arsuri, tăieturi Dificultăţi în a distinge abuzul de pedeapsa corporală obişnuită Prevalenţă – 4/5 copii la 1000, dar este subraportat
Efecte şi moderatori • Comportament violent (influnţat şi genetic), abuz de subtanţe, risc crescut pentru boli cardio-vasculare, performanţe scăzute, risc crescut pentru: • Caz particular – shaken baby syndrome – răni cerebrale datorate scuturării – risc vital, pe termen lung afectarea nivelul de inteligenţă • Caz rar – sindromul Munchausen by proxy
Mediatori şi moderatori ai efectelor abuzului fizic • Frecvenţa, severitatea, durata • Coapariţia mai multor forme de abuz (ex. Fizic, sexual, neglijare) • Atribuirile – efecte negative pentru copiii care se învinovăţesc pe ei • Stresul în familie şi prezenţa unor boli psihice severe (schizofrenie, depresie severă) • Factori protectori: nivel intelectual ridicat, prezenţa unui părinte suportiv • Temperamentul copilului, simptomele de trauma, relaţia cu părintele abuzator
Particularităţi ale copiilor abuzaţi – vârsta şi SSE • Incidenţa abuzului fizic rămâne constantă sau creşte odată cu vârsta
Particularităţile copiilor abuzaţi • Genul – risc mai crescut pentru băieţi (54%) • Copii cu dizabilităţi au un risc de 2 ori mai ridicat de a fi abuzaţi • Agresivitate, opoziţionism, răzbunare • Copiii cu diagnostice psihiatrice (ex.ADHD) sunt mai des abuzaţi
Caracteristicile abuzatorului • Părinţii mai tineri – majoritatea sub 40 de ani • Mai degrabă bărbaţii decât femeile (64%), dar pot fi ambii părinţi abuzatori • Risc de 10 ori mai ridicat în familii formate din părinte singur + partener decât în familiile cu ambii părinţi biologici • Caracteristici psihologice: dificultăţi în managementul furiei, LFT, ostilitate, depresie, lipsă de empatie, abuz de substanţe, abilităţi parentale deficitare, interpretarea comportamentului copilului în termeni negativi • Deşi mulţi prezintă probleme emoţionale, doar 10% din părinţii abuzatori au patologie psihiatrică severă (psihoze, depresie post-partum)
Evaluarea abuzului fizic • Chestionar Conflict Tactics Scale (CTS; Straus, 1979, 1990) – poate fi aplicat copilului, părintelui, fraţilor (forme diferite) • Evaluează: practici disciplinare normale (ex. Time-out), violenţă fizică (uşoară, moderată, severă), violenţă/agresivitate psihologică (ex. ameninţări, jigniri)
Abuzul sexual • Implicarea unui copil sau unui adolescent minor dependent în activităţi sexuale pentru care nu este în măsura de a-şi da consimţământul • Constrâns prin ameninţare, seducţie, şantaj, forţă, mită • Măsura în care copilul consideră sau nu traumatică experienţa nu este un criteriu pentru definirea abuzului! • Forme:
Abuzul sexual • Tipuri: incest, abuz extrafamilal (molestare), viol, exploatare (ex. pornografie), expunere la materiale inadecvate vârstei • 16 % din adulţii tineri raportează că au suferit de o formă de abuz sexual în copilărie • în 90-95% din cazuri – cineva pe care copilul îl cunoaşte • Părinte – 16%, membru al familiei -50% • 90% dintre abuzatori sunt bărbaţi; 40% sunt adolescenţi • Risc mai ridicat pentru fete • Subraportat şi greu de dovedit pentru că nu prezintă semne specifice!
Semne fizice ale abuzului sexual • În majoritatea cazurilor, rezultatele examenului medical nu relevă semne clare – raportarea nu se face imediat în timp • Cele mai frecvente semne: răni la nivelul organelor genitale şi/sau rect, prezenţa unui boli cu transmitere sexuală, pete de sânge sau spermă pe corp sau pe haine, infecţii ale sistemului urinar, sarcină neexplicată prin contactul sexual cu covârstnicii
Abuz sexual – indicii comportamentale • Anxietate • Reactivitate fiziologică (Hipervigilenţă, simptome de panică, hipersenzitivitate) • Comportamente regresive • Lipsă de interes pentru activităţi plăcute • Povestirea unor scene sexuale sau imitarea lor prin joc – semne particulare/red flags – nu indică automat abuz totuşi • Gânduri şi imagini intruzive • Dificultăţi de somn • Simptome somatice • Nechibuinţă/impulsivitate şi schimbări în comportament
Cum vorbesc copiii despre asta? • Relatările , copiilor sunt rareori directe şi complete, de cele mai multe ori spun indirect că ceva nu este în regulă • Sorenson and Snow - “How Children Tell” • Doar 26% au mărturisit direct, 74% au mărturisit accidental • 75% au negat iniţial abuzul • 22% s-au răzgândit pe parcurs dar 96% au mărturisit în final • Orice mărturisire trebuie luată în serios, indiferent cât pare de bizară sau implauzibilă – e mult mai probabil ca un copil să ascundă un abuz decât să facă acuzaţii false!
Factori care afectează măsura în care un eveniment este raportat • Vârsta – dezvăluiri mai rare la copiii preşcolari decât la cei mai mari sau adolescenţi: dezvoltarea memoriei, limbaj insuficient pentru a descrie experienţa, lipsa de înţelegere asupra a ceea ce s-a întâmplat Pe de altă parte, raportează mai frecvent pt că nu au percepţia că este un tabu Genul – fetele raportează mai des decât băieţii DeVoe & Faller, 1999; Gries et al., 1996 Incest versus abuz extrafamilial – cu cât relaţia este mai apropiată, cu atât scade probabilitatea de raportare (89% au amânat dezvăluirea sau nu au făcut-o; Sas, 1993)
Factori care afectează măsura în care un eveniment este raportat • Responsabilitate şi ruşine – de mullte ori copiii se consideră responsabili (că au declanşat sau nu au prevenit abuzul) • Frica de consecinţe negative – a nu fi crezut, a nu fi pedepsit, a nu despărţi familia, a nu pierde dragostea părinţilor • Lipsa de înţelegere asupra a ceea ce înseamnă abuz • Tipul de abuz – cazurile de abuz sever şi repetat sunt reportate mai rar de copii (Hershkowitz, Lanes et al.,2007)! • Disociere şi evitare? • Tehnicile de interviu – mai puţine detalii când se folosesc întrebări închise
Memoria copiilor despre evenimente stresante • Copiii între 3 şi 7 ani îşi amintesc destul acurat evenimentele stresante, cu detalii, în succesiune şi fără adăugiri dar există diferenţe între memorie şi raportare • Ex. Goodman et al al., 1991 – copiii fac mai puţine erori de omisiune sau comisiune şi devin mai puţin influenţati de întrebări sugestive atunci când • au loc mai multe interviuri • copiilor li se explică anumite lucruri legate de întrebări (ex. că repetarea întrebării nu înseamnă că răspunsul dinainte a fost greşit, că nu trebuie neapărat ca dintr-un şir de fotografii să indice un vinovat) • Primesc întăriri şi au o relaţie pozitivă cu intervievatorul *represia amintirilor traumatice?
Dezvoltarea relaţiei de abuz Comportamente externalizate Comportamente internalizate Confuzia între complianţă şi consimţământ Crearea unei “legături speciale” Pretenţia că este un comportament normal Interpretarea comportamentelor copilului într-un fel care îl responsabilizează • Căutarea situaţiilor în care este aproape de copil • Crearea de teamă pentru siguranţă (forţă, teroare, intimidare) • Oferirea şi retragerea unor privilegii (inclusiv dragoste) • Responsabilizarea copilului
Mituri despre abuzatori • Există un profil tipic • Abuzatorii pedofili au un pattern (ex. doar fete tinere) şi nu prezintă pericol pentru cei care nu se încadrează • Cei care comit incest nu reprezintă pericol înafara familiei • Majoritatea repetă ce li s-a întâmplat lor în copilărie • Ce declară cei condamnaţi? – 533 de persoane (Abel,, 1970) • 62% dintre cei care au molestat un băiat au molestat de asemenea şi o fată • 23% dintre cei care au molestat o fată au molestat de asemenea şi un băiat • 65% dintre cei care au comis incest au molestat şi pe cineva din afara familiei • Dintre cei care au fost condamnaţi pentru că au molestat copii, 43% au recunoscut că au molestat adolescenţi şi 34% că au violat persoane adulte • Dintre cei care au fost condamnaţi pentru viol (aduţi), 49% au recunoscut că au molestat şi copii, 39% şi adolescenţi • Doar 20-30% au suferit de abuz sexual în copilărie, dar rămâne un predictor important, mai ales pentru bărbaţi (cel mai ridicat risc, pedofilie plus incest; Glasser et al., 2001)
Factori importanţi în riscul de recidivă (Gordon & Grubin, 2004)
Factori importanţi în riscul de recidivă (Gordon & Grubin, 2004)
