1 / 52

POTENTIALUL DE DEZVOLTARE A UNOR CLUSTERE TRANSFRONTALIERE ROMANIA - REPUBLICA MOLDOVA

POTENTIALUL DE DEZVOLTARE A UNOR CLUSTERE TRANSFRONTALIERE ROMANIA - REPUBLICA MOLDOVA. Cornelia Muraru-Ionel - Incubatorul tehnologic si de Afaceri INMA-ITA - Christiana Leucu ţ a - Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri Daniel Alexandru Coşniţă - SC Inno Consult SRL

jett
Télécharger la présentation

POTENTIALUL DE DEZVOLTARE A UNOR CLUSTERE TRANSFRONTALIERE ROMANIA - REPUBLICA MOLDOVA

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. POTENTIALUL DE DEZVOLTARE A UNOR CLUSTERE TRANSFRONTALIERE ROMANIA - REPUBLICA MOLDOVA Cornelia Muraru-Ionel - Incubatorul tehnologic si de Afaceri INMA-ITA - Christiana Leucuţa - Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri Daniel Alexandru Coşniţă - SC Inno Consult SRL Ghenadie Cernei - Agentia pentru Inovare si Transfer Tehnologic Republica Moldova

  2. Cuprins • Conceptul de cluster • Dimensiunile clusterului • Conditiipentrucreareaclusterului • Directii UE • Situatia in Romania • Situatia in Republica Moldova • Cadrul de colaborare RO - MD • Programe de finantare • ProgramulOperationalComun Romania – Ucraina -Republica Moldova • Programul Operaţional Comun pentru Bazinul Mării Negre • Programul de Cooperare TransnaţionalăSudEstulEuropei • Clusterepotentiale

  3. 1.Conceptul de cluster • Clusterele =concentrări geografice de instituţii şi companii interconectate, dintr-un anumit domeniu • Cuprind: • furnizori de input-uri specializate (componente, maşini şi servicii), furnizori de infrastructură specializată; • canale de distribuţie şi clienţi; • producători de produse complementare; • industrii înrudite prin calificări, tehnologii sau input-uri comune; • instituţii guvernamentale; • universităţi, entitati de C-D-I, agenţii de standardizare, furnizori de formare profesionala, firme de consultanta” Michael Porter

  4. Clustere inovative • O combinaţie fertila de dinamism antreprenorial, legaturi intense cu institutii ce detin cunostinte de top level si sinergii intre actorii principali ai inovarii • Mijloc eficient pentru consolidarea inovarii regionale prin interconectarea competentelor industriei, cercetarii si autoritatilor publice • Sunt polarizate in jurul companiilor inovative (inclusiv start-up-uri si spin-off-uri) şi a organizatiilor de C-D-I • Rolul organizatiilor de C-D-I = stimularea activitatii de inovare din cadrul companiilor prin: • promovarea rezultatelor cercetarii • schimburi de facilităţi, de cunoştinţe şi de experienţă • activitati concrete de transfer tehnologic • Dezvoltarea clusterelor inovative = o prioritate strategica pentru promovarea cu succes a inovării

  5. Modelul Triple Helix • Aplicat cu succes în Suedia: • Autorităţi • Cercetare-Dezvoltare • Intreprinderi

  6. Autorităţi Consiliul judeţean Covasna Modelul Four Clover - Pro Wood Educaţie şi cercetare Universitatea din Braşov Instituţii catalizator Industrie ASIMCOV

  7. Distanţă spaţială: proximitatea geografica • Distanţa tehnologică: nivel tehnologic comparativ/ complementar • Distanţa socială: liant social intre diferitii actori ai inovarii • Distanţa cu privire la forţa de muncă: crearea/ dezvoltarea de competente comparative/ complementare 2. Dimensiunile clusterului

  8. 3.Conditii pentru crearea clusterului • Încredere • Participare voluntară • Activităţi şi companii complementare • Interconectare printr-un interes comun • Competenţe existente, complementare şi demonstrate • Strategie de dezvoltare comună • Independenţa pentru fiecare membru • Cooperare dinamica şi deschisă • Participanţii rămân concurenţi • Management asigurat de structuri clar definite • Beneficii clare

  9. 4. Directii UE 15 iulie 2010 - intalnirea dintre ministrii cercetarii si ai industriei cu tema «Accelerarea transformarii Europei prin inovare »: 29 septembrie -1 octombrie 2010 – Conferinta europeana privind rolul clusterelor de talie internationala in relansarea industriei europene www.proinno-europe.eu/clusterconference2010/ Platforma de Colaborare a Clusterelor si Clubul Managerilor de Cluster sunt module in cadrul www.Cluster-Excellence.eu (proiect ce se desfasoara in perioada 1.09.2009-31.08. 2012) Alianta Europeana a Clusterelor ECA-platforma deschisa care stimuleaza cooperarea trans-nationala European Cluster Observatory www.clusterobservatory.eu European Cluster Policy Group –Final Recommendations-A Call for Policy Action

  10. 5. Situatia in Romania Politica nationala in domeniul clusterelor – parte a Politicii Industriale a Romaniei (2010 – 2013), aliniata la Europa 2020Obiectiv:- Stimularea crearii si dezvoltarii de clustere inovative cu potential de internationalizare cu scopul de a produce bunuri cu valoare adaugata cat mai mare, competitive pe piata nationala si internationalaOrientari strategice:- identificarea „campionilor” industriali existenti si potentiali- incurajarea dezvoltarii retelelor industriale in jurul unor clustere functionale - anticiparea siprevenirea declinului in sectoarele industriale care beneficiaza in prezentde avantaje competitive- încurajarea cooperării internaţionale

  11. Stimularea dezvoltării clusterelor în conformitate cu iniţiativele UE de politică industrială, prin programe specifice: • de identificare a zonelor cu potenţial de clusterizare şi de susţinere a dezvoltarii spre tehnologii şi produse inovative şi calitate înaltă • de susţinere a dezvoltării reţelelor între mediile universitare şi de cercetare şi operatorii economici dintr-o anumită zonă • de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii în conformitate cu principiul „Think Small First” • de marketing regional şi de promovare a structurilor inovative de succes

  12. Cluster mapping pentru Romania (GTZ, 02.2010)

  13. Clustere existente (1/2) - Date transmise de MECMA la CE -

  14. Clustere existente (2/2) Conform datelor furnizate de MECMA – DGPIC sunt in curs de creare alte 7 clustere in domeniul aviatiei(2), energii regenerabile, managementul deseurilor, logistica, mobila, naval.

  15. Ghidul pentru implementarea in România a conceptului de cluster inovativ Oferă o baza metodologica şi pragmatică pentru cei care doresc să transpună la scară industrială noile concepte de dezvoltare a clusterelor inovative În format electronic Ghidul este disponibil pe site-urile: www.inma-ita.ro/clustere si http://www.fabricadebani.ro/list.aspx?sid=168

  16. 6. Situaţiain Republica Moldova Institutii implicate in politica industriala cu componenta principala politica de cluster- Ministerul Economiei-Directia dezvoltare tehnologica si competitivitate-Organizatia pentru Dezvoltarea Sectorului IMM-ODIMM- Academia de Stiinte a Moldovei- Agentia pentru Inovare si Transfer TehnologicCADRUL DE COLABORARE- Comisia mixta interguvernamentala romano-moldava de colaborare economica si integrare europeana- Acordul de colaborare intre Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri din Romania si Ministerul Economiei al Republicii Moldova semnat la 27 septembrie 2010- Rapoarte ale expertilor TAIEXprivind fenomenul de clusterizare inRepublica Moldova(initiative de cluster in agro-food, textile, turism, ICT etc)

  17. POLITICA INDUSTRIALĂ A REPUBLICII MOLDOVA Strategia de dezvoltare a industriei pe perioada pînă în anul 2015 (HG1149/05.10.2006 //Monitorul Oficial 164-167/1243, 20.10.2006) INSTRUMENT - crearea şi dezvoltarea clusterelor, bazate pe utilizarea tehnologiilor moderne, scientointensive şi care să reprezinte centre de integrare industrială (de producere) a întreprinderilor mici şi mijlocii OBIECTIVUL - crearea unui sector industrial al economiei tehnologic avansat, scientointensiv, eficient şi competitiv, racordat la standardele europene

  18. SECTOARELE PRIORITARE ALE INDUSTRIEI Strategia de dezvoltare a industriei pe perioada pînă în anul 2015 (HG149/05.10.2006 //Monitorul Oficial 164-167/1243, 20.10.2006) 0,6% 36,9% Sectorul producerii materialelor de textile şi articolelor din acestea Sectorul producerii de piei, de articole de piei şi fabricării încălţămintei 16,1% 1,5% 2,1% 4,0% Ponderea în total industrie

  19. EXPERIENŢA RM IN DOMENIUImplementareaînRepublicaMoldovaaconceptuluide”clusterinovativ””Clusterele transfrontaliere – o cale spre europenizarea IMM-urilor”

  20. DOMENII PRIORITARE CONFORM EXPERTIZEI EXTERNE Industria Vinicolă Îmbrăcăminte şi textile Agricultura şi producţia alimentară Tehnologia informaţieişi comunicării Turism

  21. CONCLUZII Punerea bazelor unui cadru legal si normativ pentru sustinerea si facilitarea proceselor de clusterizare si de functionare a clusterelor obtinerea si utilizarea cunostintelor necesare vis-a-vis de dezvoltare abilitatilor antreprenoriale, promovarea afacerilor si colaborarea dintre parteneri. analiza relatiilor existente intre diferiti actori din anumite ramuri economiceşi crearea de parteneriate intre mediul academic, privat si public (exemplele Germaniei si ale Slovenie) schimbul de bune practici prin colaborarea în cadrul unor proiecte şi iniţiative europene

  22. 8. Programe de finantare I. Programul Operational Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013 http://www.ro-ua-md.net PRIORITATI Catre o economie mai competitiva a zonei de frontiera Mediusipregatireapentrusituatii de urgenta Promovareaactivitatilor people to people AsistentaTehnica

  23. ARIA ELIGIBILA Aria principala de cooperare • in Romania, judetele: Suceava, Botosani, Iasi, Vaslui, Galati si Tulcea • in Ucraina, oblasturile: Odessa si Chernivetska • in Republica Moldova, intreg teritoriul. Regiuni adiacente • in Romania, judetul Braila • in Ucraina, oblasturile Ivano-Frankivska si Vinniytska, 10 raioane ale oblastului Khmelnyitska si 12 raioane ale oblastului Ternopilska

  24. PRIORITATI, MASURI, SOLICITANTI SI ACTIVITATI Prioritatea 1: Catre o economie mai competitiva a zonei de frontiera Masura 1.1: Imbunatatirea productivitatii si competitivitatii in zonele urbane si rurale • Solicitanti: • camere de comert • autoritati locale si regionale • universitati • alte institutii de educatie precum colegii de afaceri • institutii publice care sprijina forta de munca (centre de creare a locurilor de munca, servicii de schimburi de locuri de munca etc.) • organizatii neguvernamentale si asociatii profesionale si de afaceri legal constituite • institutii publice cu atributii in promovarea turismului • asociatii ale municipalitatilor locale si administratiilor urbane

  25. Activitati (ex.): • Crearea de reţele de afaceri transfrontaliere în vederea promovării comerţului, vizitelor şi misiunilor, iniţiativelor de marketing şi promovarea în comun a unui produs, crearea în comun de mărci pentru bunuri/servicii • Dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere de afaceri ca de exemplu, incubatoare de afaceri, centre de afaceri, centre de expoziţii şi dezvoltare instituţională în vederea sprijinirii proiectelor • Dezvoltarea reţelelor transfrontaliere la nivelul sectorului public între autorităţi locale şi regionale, universităţi şi afaceri, pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea inovării şi cercetării; • Promovarea abordărilor transfrontaliere ale cooperării în producerea şi comercializarea produselor agricole inclusiv produse organice şi tehnici şi tehnologii agricole moderne PRIORITATI, MASURI, SOLICITANTI SI ACTIVITATI

  26. Obiectivglobal: sprijinirea dezvoltarii economice şi sociale susţinuteîn regiunile din bazinul Mării Negre, bazată pe parteneriate regionale solide şi strânsă cooperare II. Programul Operaţional Comun pentru Bazinul Mării Negre

  27. ARIA ELIGIBILA, BENEFICIARI ELIGIBILI Regiuni din: a. România: Regiunea Sud-Est b. Bulgaria: Severoiztochen, Yugoiztochen c. Grecia: Kentriki Makedonia, Anatoliki Makedonia Thraki d. Turcia:Istanbul, Tekirda, Kocaeli, Zonguldak, Kastamonu, Samsun, Trabzon e. Rusia:Rostov Oblast, Krasnodar Krai, Republica Adygea f. Ucraina:Odesa, Mykolaiv, Kherson, Sevastopol, Zaporoshye si Donetsk Oblast, Republica Crimeea, Sevastopol g. Moldova, Georgia, Armenia, Azerbaijan: întreg teritoriul Beneficiari eligibili: Autorităţi publice locale si regionale, agenţii de dezvoltare, mediu si turism, camere de comerţ, ONG-uri, instituţii de învăţământ si culturale

  28. PRIORITATI, MASURI, ACTIVITATI Prioritatea 1:Sprijinirea parteneriatelor transfrontaliere pentru dezvoltarea economică şi socială bazate pe resurse combinate Măsura 1.1: Consolidarea accesibilităţii şi conectivităţii pentru noi legături intra-regionale de informare, transport,comunicare şi legături comerciale Activităţi care pot fi finanţate : • Stabilirea unor reţele de centre de cercetare şi inovare care vor facilita identificarea de proiecte de infrastructură care pot fi apoi sprijinite de programele UE şi alte iniţiative sau alte instituţii naţionale şi internaţionale • Iniţiative comune pentru promovarea strategiilor urbane integrate-port din bazinul Mării Negre, de pre-fezabilitate si studii preliminare pentru reintegrarea a porturilor vechi în cetate

  29. PRIORITATI, MASURI, ACTIVITATI Prioritatea 1: Sprijinirea parteneriatelor transfrontaliere pentru dezvoltarea economică şi socială bazate pe resursele combinate Măsura 1.2 Crearea capacităţii administrative pentru elaborarea şi punerea în aplicare a politicilor de dezvoltare locală şi regională Activităţi care pot fi finanţate : • Stabilirea unei reţele in bazinul Mării Negre pentru consolidarea capacităţilor pentru administratii locale şi regionale prin schimbul de bune practici şi inovaţii pentru dezvoltare locală • Reţele inovativepentru promovarea planificării urbane şi rurale şi metodologii de management pentru dezvoltarea urbană şi de reabilitare • Parteneriate între agenţiile de dezvoltare pentru schimbul de expertiză, competenţe şi inovare în politicile de dezvoltare de exemplu, de formare a agenţilor,dezvoltarea şi aplicarea de metodologii comune pentru dezvoltarea IMM-urilor

  30. PRIORITATI, MASURI, ACTIVITATI Prioritatea 2: Schimbul de resurse şi competenţe pentru protecţia şi conservarea mediului Măsura 2.1: Consolidarea bazei comune de cunoştinţe şi informaţii necesare pentru a aborda provocări comune în domeniul protecţiei mediului sistemelor fluviale şi maritime Activităţile care pot fi finanţate : • Sprijin pentru crearea de planuri de acţiune comune şi/sau realizarea studiilor de fezabilitate a instituţiilor de cercetare şi/sau organizaţiilor regionale în domeniile legate de sistemele marine naturale • Schimb de experienţe şi bune practici prin stabilirea de parteneriate de cooperare între ONG-uri de mediu şi instituţii de învăţământ • Stabilirea sau consolidarea unor reţele pentru dezvoltarea în parteneriat de metodologii şi a capacităţilor autorităţilor responsabile de salvare, având în vedere răspunsul la deversările de petrol pe zona de coastă şi de atenuare a poluării marine • Sprijin pentru dezvoltarea în parteneriat a planurilor de urgenţă în scopul de a asigura capacitatea autorităţilor de coastă ale Mării Negre pentru a răspunde la poluare • Dezvoltarea comuna privind amenajarea spaţiului maritim şi/sau pentru Strategia regionala pentru Zonele de Management Integrat Costal

  31. PRIORITATI, MASURI, ACTIVITATI Prioritatea 3: Sprijinirea iniţiativelor culturale şi educaţionale pentru crearea unui mediu cultural comun în bazinul Mării Negre Măsura 3.1: Promovarea reţelelor culturale şi a schimburilor educaţionale în comunităţile din bazinul Mării Negre Activităţi care pot fi finanţate : • Parteneriate între universităţi, licee şi centre de cercetare care vizează proiectarea şi dezvoltarea de programe educaţionale speciale bazate pe teme de interes comun în bazinul Mării Negre • Consolidarea identităţii regionale prin crearea de reţele de instituţii culturale şi operatori în bazinul Mării Negre

  32. http://www.southeast-europe.net Aria eligibilă: - 8 state membre:Austria, Grecia şi Italia (Regiunile: Lombardia, Bolzano / Bozen, Trento, Veneto, Friuli-Venezia-Giulia, Emilia Romagna, Umbria, Marche, Abruzzo, Molise, Puglia, Basilicata), Bulgaria, Ungaria, România, Slovenia, Slovacia; - 6 state candidate/potenţial candidate:Croaţia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Albania, Bosnia, Muntenegru şi Serbia; - 2 state terţe: Moldova şi Ucraina (Oblasturile: Cjermovestka, Ivano-Frankiviska, Zakarpat-ska, Odessa) III. Programul de Cooperare TransnaţionalăSud Estul Europei

  33. Obiectiv: • Crearea de parteneriate transnaţionale, în domenii de importanţă strategică, în scopul îmbunătăţirii procesului de integrare teritorială, economică şi socială şi al sprijinirii coeziunii, stabilităţii şi competitivităţii Număr parteneri (minim-maxim): • Parteneri provenind din minim 3 state partenere, dintre care minim unul este dintr-un Stat Membru UE • Nu există număr maxim de parteneri • Finanţare nerambursabilă: 85% FEDR • Cofinanţarea naţională:15% pentru fiecare stat membru • Beneficiarii din România: • Autorităţi publice şi persoane juridice de drept public • => 13% de la bugetul statului => 2% contribuţia proprie apartenerului • Persoane juridice de drept privat => 15% de la bugetul statului OBIECTIV, CONDITII, FINANTARE

  34. APLICANTI Eligibilitate aplicant: • Autorităţi publice şi persoane juridice de drept public, • Persoane juridice de drept privat (ex: ONG-uri, Camere de Comerţ) • Persoana juridica de drept public, conf. Directivei CE 18/2004 este o organizaţie care: • este de interes public, nu are un caracter comercial sau industrial; • are personalitate juridică; • îndeplineste minim una din condiţiile: • este finanţatăîn cea mai mare parte de autorităţi publice naţionale, regionale sau locale sau de către alte organisme de drept public; • este subiectul controlului unuia dintre cei de mai sus; • mai mult de jumătate dintre membrii comitetului de conducere sunt numiţi de autorităţi publice naţionale, regionale sau locale sau de către alte organisme de drept public.

  35. TIPURI PARTENERI Parteneri care primesc finanţare: sunt finanţaţi direct de program (FEDR sau IPA) şi sunt responsabili pentru cheltuielile efectuate. Partener Strategic Asociat (PSA): nu sunt finanţaţi direct de program ci sunt “sponzorizaţi” de un partener FEDR care are responsabilitatea pentru participarea acestora în proiect. PSA este o organizaţie a cărei participare este considerată esenţială în raport cu valoarea adăugată pe care o aduce parteneriatului. (de ex. PSA poate fi un Minister care nu participă în proiect cu buget propriu, dar este interesat să asigure sustenabilitatea politică a output-urilor şi rezultatelor proiectului)

  36. Prioritatea1: Sprijinirea inovării şi antreprenoriatului • Dezvoltarea reţelelor tehnologice şi de inovare în domenii specifice • Dezvoltarea unui mediu propice antreprenoriatului inovativ • Îmbunătăţirea condiţiilor cadru şi deschiderea drumului către inovare PRIORITATI, MASURI

  37. ELIGIBILITATEA ACTIVITATILOR Pentru a putea fi eligibile activităţile unui proiect trebuie săîndeplinească următoarele criterii: • să contribuie la creşterea economică şi la crearea de locuri de muncă • să contribuie la dezvoltarea teritorială sustenabilă • să aducă valoare adăugată • să faciliteaze inovarea, antreprenoriatul, economia cunoaşterii şi societatea informaţională prin intermediul unor acţiuni concrete de cooperare şi rezultate vizibile (ex: crearea de produse noi, servicii, dezvoltarea de pieţe noi, îmbunătăţirea managementului resurselor umane bazat pe principiile sustenabile)

  38. 9. CLUSTERE TRANSFRONTALIERE POTENTIALE

  39. 9. CLUSTERE TRANSFRONTALIERE POTENTIALE

  40. 9. CLUSTERE TRANSFRONTALIERE POTENTIALE

  41. 9. CLUSTERE TRANSFRONTALIERE POTENTIALE

  42. 9. CLUSTERE TRANSFRONTALIERE POTENTIALE

  43. 9. CLUSTERE TRANSFRONTALIERE POTENTIALE

  44. 9. CLUSTERE TRANSFRONTALIERE POTENTIALE

  45. 9. CLUSTERE TRANSFRONTALIERE POTENTIALE

  46. 9. CLUSTERE TRANSFRONTALIERE POTENTIALE

  47. 9. CLUSTERE TRANSFRONTALIERE POTENTIALE

  48. 9. CLUSTERE TRANSFRONTALIERE POTENTIALE

  49. 9. CLUSTERE TRANSFRONTALIERE POTENTIALE

  50. 9. CLUSTERE TRANSFRONTALIERE POTENTIALE

More Related