1 / 20

Structura Centrului de Cercetări Ştiinţifice „Chimie Aplicată şi Ecologică”

A CADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA Facultatea de Chimie şi Tehnologie Chimică C entrul de Cercetări Ştiinţifice „Chimie Aplicată şi Ecologică” RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ ŞI INOVAŢIONALĂ în anul 20 12.

karli
Télécharger la présentation

Structura Centrului de Cercetări Ştiinţifice „Chimie Aplicată şi Ecologică”

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEIUNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAFacultatea de Chimie şi Tehnologie ChimicăCentrul de Cercetări Ştiinţifice „Chimie Aplicată şi Ecologică”RAPORTPRIVIND ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ ŞI INOVAŢIONALĂ în anul 2012 Director: M. Revenco, doctor habilitat în chimie, profesor universitar

  2. LCŞ „Redox procese şi tehnologii mai pure în produse alimentare şi în apă” Şef laborator – dr.hab. M. Gonţa • LCŞ • „Chimie ecologică a • apelor şi tehnologii nepoluante” • Şef laborator – dr. V. Gladchi LCŞ „Chimie generală şi analitică” Şef laborator – conf. P.Bulmaga LCŞ „Chimia coordinativă” Şef laborator – dr. hab. A.Gulea Structura Centrului de Cercetări Ştiinţifice „Chimie Aplicată şi Ecologică” PROFILUL „Chimia materialelor şi tehnologii nonpoluante” Centrul de Cercetări Ştiinţifice „Chimie aplicată şi ecologică”

  3. Resurse umane:

  4. Activitatea ştiinţifică şi inovaţională în cadrul CCŞ „Chimie Aplicată şi Ecologică”, a fost planificată pentru anul 2012 pentru realizarea: A - proiectelor finanţate din alocaţii de la Bugetul de Stat - 3 proiecte instituţionale, - 3 proiecte din cadrul Programelor de Stat, B-proiectelor internaţionale: - 2 proiecte internaţionale FInanţarea totală 2012 – 1mln 936mii lei

  5. LCŞ Chimie generală şi analiticăŞef laborator – conf. P.Bulmaga,cond.proiect. prof. M.Revenco, m.c. AŞM Mn10O6L2Y4(OC2H5)2·C2H5OH Cercetări fundamentale în domeniul proiectării şi asamblării template a reactivilor organici, combinaţiilorcoordinative şi a materialelor magnetice noi • Proiectarea şi stabilizarea sistemelor polinucleare cu Mn(III) prin asamblarea şi policoordinarea produselor de adiţie a tiosemicarbazonelor aldehidelor salicilice cu aldehidele piridinice H2L H3Y

  6. Structura compuşilor Mn10 şi Mn6 • Au fost găsite metodele de separare a produselor, stabilită structura şi arhitectura moleculară şi cristalină a compuşilor polinuclearui, şi stabilite proprietăţile magnetice. • În produşii asamblaţi au fost identificate interacţiuni de schimb de natură antiferomagnetică prin folosirea punţilor de oxigen din restul aldehidei salicilice şi din gruparea hemiaminalică.

  7. LCŞ „Chimia coordinativă”, şef lab. A.Gulea, dr.hab., prof.univ., acad. AŞM: Proiect instituţional 11.817.08.48A Design-ul şi sinteza dirijată a inhibitorilor moleculari de proliferarea celulelor de cancer cu aplicare ulterioară în oncologie. Direcţia strategică: 2.3. Biomedicina, farmaceutica, menţinerea şi fortificarea sănătăţii Conducător ştiinţific Acad. Aurelian Gulea Proiectului internaţional bilateral : 10.820.05.22/RoF Materiale catodice nanostructurate pentru pilel e de combustie cu electrolit oxid solid (SOFC)Programul de colaborare bilaterală între Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică din România (ANCS) Conducător ştiinţific Dr.Conf. Ion Bulimestru Proiectului internaţional bilateral: 10.820.09.10/RoADetecţie si inhibare a cancerului la nivel molecular Programul de colaborare bilaterală între Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică din România (ANCS) Proiectului dinProgramul de Stat : STUDIEREA MECANISMELOR DE REGRESIE A CIROZEI HEPATICE EXPERIMENTALE ŞI ELABORAREA PROCEDEELOR DE STIMULARE A REGENERĂRII POSTCIROTICE A FICATULUI SUB ACŢIUNEA UNOR COMPUŞI COORDINATIVI AI METALELOR DE TRANZIŢIE Direcţia strategică: 2.3. Biomedicina, farmaceutica, menţinerea şi fortificarea sănătăţii

  8. Cercetările au rezultat cu: • Elaborarea metodelor de sinteză dirijată a inhibitorilor de proliferare a celulelor de cancer şi a materialelor cu proprietăţi utile in electrofizică • sintetiza şi cercetarea proprietăţilor fizico-chimice şi activităţilor biologice a circa 60 substanţe noi • Cercetarea şi elabo-rarea unor mecanisme de interacţiune dintre inhibitor şi ADN M = Cu2+, Ni2+, Zn2+ X = Cl-, Br-, NO3-, CH3COO-

  9. Proiectul 10.820.05.22/RoFMateriale catodice nanostructurate pentru pilele de combustie cu electrolit oxid solid (SOFC) Obiectiv: MĂSURĂTORI ELECTRICE PRIN SPECTROSCOPIE DE IMPEDANTA Depunerea straturilor catodice şi evaluarea performanţelor materialelor nanostructurate în reactorul cu membrană electrolit solid Rezultate: • 4 complecşi în calitate de precursori pentru obţinerea oxidului mixt Bi4V2O11, • stabilite condiţiile optimale pentru sinteza electrolitului pur, • Studiul SEM a materialelor anorganice obţinute la calcinarea precursorilor a evidenţiat prezenţa unor aglomerate formate din granule sferice sau elipsoidale interpenetrate cu dimensiuni de la 300 nm pînă la 3 μm. • Precursorul care generează cea mai omogenă morfologie a reziduului şi cele mai mici granule este cel cu ligand cdta. Spectre de impedanta Dependența conductivității electrice de temperatură

  10. LCŞ „Chimie ecologică a apelor şi tehnologii nepoluante”, şef lab. dr. V. Gladchi Proiecte:Direcţia 2. Valorificarea resurselor umane, naturale şi informaţionale pentru dezvoltarea durabilă a economiei ţării: • Proiect instituţional 11.817.08.46A. Studiul proceselor ecochimice şi elaborarea tehnologiilor de tratare a mediului ambiant • Proiect din cadrul Programului de Stat Cercetări ştiinţifice şi de management ale calităţii apelor 11.832.08.08A Rolul afluenţilor in formarea compoziţiei chimice a apelor fluviului Nistru şi izvoarele din bazinul r.Nistru ca ecosisteme naturale şi surse de apa potabilă şi pentru irigare

  11. Rezultatele principale: • Prezenţa ureei în mediul acvatic reprezintă un factor pozitiv pentru autoepurarea radicalică ale acestuia; • În prezenţa ionilor de Cu(II) procesul de oxidare a substratului devine mai lent din cauza formării compusului complex; Substratul - colorantul Albastru aprins direct: - Se supune fotolizei directe conform schemei: R-N═N-R+hν → R-N═N-R* → produs incolor, τ= 28min.19sec. • Pentru sistemul AAD+H2O2: W= k*[AAD]*[H2O2]e(0,1),unde kmedie= 3,61*10-3 s(-1); τ=3min.25sec. • Prezența H2O2 și iradiereaUV: • Whv = k* [AAD]*[H2O2]0,3, unde k= 3,87*10-3 s-1; τ=3min.14sec. - AAD se supune fotolizei induse: • H2O2 HO2˙ , O2˙-, OH˙ • radicalii OH˙: • OH˙+AAD→a) ruperea legăturii N═N • b) oxidarea AAD prin scindarea atomului de H cu formarea apei etc. • radicalii O2˙- și HO2˙: • R- OH + O2˙- → R-O˙+ HOO-( reacția de dehidrogenizare) • RO˙+ RH → R˙+ R-OH • R˙ + HO2˙→ produse

  12. Elaborarea tehnologiilor de diminuare a cenuşii în gazele de eşapament şi pentru diminuarea zgomotului produs de motorul cu ardere internă, conftcţonarea şi testarea dispozitivului cu aceste funcţii • Au fost îndeplinite următoarele lucrări: • -Argumentarea alegerii tehnologiei de diminuare a conţinutului de cenuşă şi zgomotolui motorului. • - Elaborarea proiectelor: preliminare, tehnic şi de lucru la construcţia dispozitivului. • - Confecţionarea dispozitivului pilot. • - Testarea dispozitivului pe stand. Testarea dispozitivului pilot cu motorul Diesel D-240 pe stand a UASM a demonstrat că cantitatea de cenuşă în gazele de eşapament s-a redus mai mult decât de două ori. • Realizarea practică a construcţiei modernizate a dispozitivului va permite o asanare considerabilă a bazinului aerian, în special în oraşe, în cazul utilizarii pentru transportul urban.

  13. Studiul compoziţiei chimice ai afluenţilor din dreapta a Nistrului şi influenţei acestora asupra fluviului CCO(Cr) - apele Răutului se atribuie la clasa apelor foarte puternic poluate. CBO5 - apele sunt de clasa apelor puternic poluate cu substanţe organice biodegradabile - Se observă influenţa asupra Nistrului • Răut: • Ichel: • D(tot) – depăşirea CLA de 2 ori; • CCO -apele foarte puternic poluate cu substanţe organice. • CBO - apele din Ichel sunt foarte puternic poluate cu substanţe organice biodegradabile. • Nu se observă influenţa asupra Nistrului • Botna: • Regim hidrologic şi hidrochimic instabil; • Exclusiv: GS 72 - 77%. • Poluarea maximală cu substanţe organice greu degradabile. • Apele r. Botna influenţează negativ asupra Nistrului prin sporirea majorităţii parametrilor hidrochimici – Mineralizarea, oxigen dizolvat, CCO, CBO.

  14. LCŞ Redox procese şi tehnologii mai pure în produse alimentare si apăşef lab. dr.hab. M. Gonţa Tema: Studierea procesului de diminuare a concentraţiei coloranţilor textili şi substanţelor auxiliare textile din soluţiile model şi apele reziduale textile prin tratarea lor fotocatalitică în prezenţa TiO2 Degradarea amestecului RAD+Egl cu utilizarea dioxidului de titan - S-au stabilit condiţiile optime de fotocataliză a diferitor coloranţi în amestec cu Etilenglicol în prezenţa TiO2 , ce permit mineralizarea în intervalul 70 – 98% - S-a găsit că la condiţiile optime fotocataliza cu TiO2 decurge cu un grad mai avansat de mineralizare decât oxidarea fotochimică şi oxidarea chimică Gradul de mineralizare funcţie de pH Influența concentrației catalizatorului asupra procesului de fotooxidare Gradul de mineralizare funcţie de concentraţia catalizatorului

  15. INFLUENŢA SURFACTANŢILOR ASUPRA PROCESELOR DE TRATARE A APELOR REZIDUALE DE COLORANŢI TEXTILI Rezultate: • la oxidarea fotocatalitică a amestecului de coloranţi direcţi şi activi şi a surfactantului amfoter gradul de oxidare şi de mineralizare este maxim şi concentraţia remanentă a compuşilor formaţi se încadrează în limitele admisibile. • la oxidarea fotocatalitica a amestecului de coloranti directi si activi si surfactanti anionici, cationici şi neionogeni, moleculele de surfactanti degradeaza mai greu decit moleculele de colorant, la oxidarea lor catalitica cu peroxidul de hidrogen, catalizat de Fe(II) şi la iradierea cu razele UV, concentratia remanenta a substantelor organice poate fi micsorata numai prin adsorbtie pe carbune activ. • S-a obtinut, ca la oxidarea catalitica cu peoxidul de hidrogen in prezenta ionilor de Fe(II) si la iradierea concomitenta cu razele UV, gradul de degradare si mineralizare a amestecului de coloranti si surfactanti se mareste, si ca urmare, se mareste si capacitatea de adsorbtie a carbunilor activ, fata de compusii remanenti. Aceasta permite de a epura si solutiile model concentrate, care contin 200 mg/l de coloranti si 60 mg/ surfactant.

  16. Conducătorul proiectelor Dr., Col.şt.coord. COVALIOV Victor Program de Stat11.832.08.11AEPURAREA COMPLEXĂ ANAEROBĂ A APELOR REZIDUALE PROVENITE DE LA INDUSTRIA DE PRODUCERE A ALCOOLULUI CU OBŢINEREA BIOGAZULUI ŞI SEDIMENTELOR” Proiect 11.820.08.93STCU.A/5393BIOREACTOR COMBINAT CU OBŢINEREA PRODUSELOR UTILE ŞI RANDAMENTUL ÎNALT DE BIOMETAN CA SURSĂ ENERGETICĂ ALTERNATIVĂ (140,2 mii lei)

  17. UTILIZAREA DEȘEURILOR PRODUCERII VINULUI FIEROCIANURICI CU OBȚINEREA PRODUCELOR NOISecția de producere • S-a majorat conținutul de metan în biogaz pînă la 85-92% • A fost elaborată și testată în condiții de laborator instalaţia pentru purificarea combinată a biometanului • A fost demonstrată eficacitatea proceslului de concentrare prin flotare a microalgae și au fost elaborate recomandări pentru utilizarea microalgae în calitate de aditivi furajeri pentru hrana animalelor. Chișunău, noiembrie 2012, uzina ALIMENTARMAȘ

  18. 2012 – rezultatele principale: 2 materiale didactice, 28 articole în reviste internaţionale şi naţionale. Dintre acestea: 6 articole au fost publicate în reviste cu factor de impact: inclusiv 3 articole- în reviste cu factor de impact între 1,0 şi 2,9 3 articole – în reviste cu factor de impact între 0,1 şi 0,9. În anul 2012 au fost publicate: - 7 articole în reviste naţionale de categoria B - 8 articole în reviste de categoria C

  19. 2012 – rezultatele principale: Rezultatele cercetărilor au fost expuse în: 75 de comunicări la Conferinţe ştiinţifice internaţionale; 14 de comunicări la Conferinţe ştiinţifice cu participare internaţională; 3 comunicări la Conferinţe ştiinţifice naţionale. Rezultatele invenţiilor au fost apreciate cu 25 medalii de aur şi 4 medalii de argint la diverse expoziţii şi saloane de invenţie. Pe parcursul anului 2012: - un academician AŞM - un membru-cor. AŞM au fost susţinute 4 teze de doctor; au lucrat asupra tezelor 9 doctoranzi

  20. Mulţumiri • Tuturor organismelor care au contribuit la finanţarea ştiinţei chimice universitare • Tuturor colegilor din alte instituţii, cu care am colaborat • Structurilor, care au coordonat activitatea noastră • Domniilor Voastre pentru atenţie

More Related