1 / 86

Activitatea motorie a tubului digestiv

Activitatea motorie a tubului digestiv. MOTILITATE. Efectorii musculari ai TD: somatici: la intrarea la ieşirea din TD netezi de tip visceral. MOTILITATE. M. neted visceral: celulă mică, mononucleată

kerryn
Télécharger la présentation

Activitatea motorie a tubului digestiv

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Activitatea motorie a tubului digestiv

  2. MOTILITATE Efectorii musculari ai TD: • somatici: • la intrarea • la ieşirea din TD • netezi de tip visceral

  3. MOTILITATE M. neted visceral: • celulă mică, mononucleată • legături intercelulare de tip “gap” cu rezistenţă electrică foarte scăzută, ce permite trecerea rapidă a excitaţiei de la o celulă la alta, a.î. m. acţionează ca un sinciţiu • lipsa striaţiilor, deoarece materialul contractil nu e organizat în sarcomere

  4. MOTILITATE • lipsesc proteinele reglatoare de tip troponină C (= prot. specializată în captarea Ca2+ din citosol) • are calmoduline • bogat în actină şi miozină, dispuse haotic. Actina de 15 x mai multă ca miozina • actina se poate grupa, formând corpi denşi inseraţi pe membrana celulară

  5. MOTILITATE Aparent, m. neted visceral are o eficienţă mecanică f. proastă În realitate • forţa musculară specifică (30-40 N/cm2) e ≥ cu a m. striat (30 N/cm2) • randamentul termodinamic e mult mai bun (consumul de O2 e de10-15 x < ca la m. striat)

  6. MOTILITATE Explicaţia: • densitate mare a materialului contractil • cant. mare de actină • m. neted se contractă cu forţă crescută, dar cu viteză mică; viteza de scurtare depinde de frecvenţa de interacţiune a actinei cu miozina – mare la m. striat → consum ↑ de ATP • forţa rezultă din nr. de interacţiuni → consum ↓ de ATP

  7. MOTILITATE Proprietăţile fiziologice ale m. neted visceral • Contracţia • rar-secusă • M. neted: • activitate electrică de repaus – potenţial de tip oscilator lent • M. striat: • activitatea electrică – repaus = linie izoelectrică

  8. MOTILITATEA

  9. MOTILITATE • Contracţiile m. neted = contracţii tonice, nu secuse • În realitate şi în fibra m. netedă există o succesiune de stimuli care menţin contracţia, stimuli proveniţi din interiorul muşchiului • →apare un răspuns prin salvă de potenţiale prin stimul unic

  10. MOTILITATE • Automatismul • În TD există celule pace-maker care au oscilaţii mai mari ale potenţialului de repaus, care ating pragul de depolarizare • joncţiuni „gap” → tot muşchiul se contractă în ritmul comandat de celulele pace-maker (care scade dispre dd spre colon)

  11. MOTILITATE • Potenţialul de repaus – datorită variaţiei conductanţei ionice a canalelor membranare de calciu • Ca2+ intră progresiv în celule dat. „porţilor” ionice membranare pt. Ca2+ → depolarizare

  12. MOTILITATE • Plasticitatea • M. neted visceral poate suporta mari modificări geometrice (de lungime) fără a-şi modifica tensiunea prea mult • DAR! forţa de contracţie nu se modifică, ceea ce înseamnă conservarea contractilităţii la diferite lungimi ale fibrei musculare netede

  13. MOTILITATE • Inervaţia • prin fibre S şi PS • fără sinapsă • prin difuziunea mediatorului spre fibra musculară

  14. MOTILITATE • Cuplajul excitaţie – contracţie • este diferit faţă de m. striat • furnizarea Ca2+ către materialul contractil se face lent, astfel că între stimul şi răspuns există o latenţă mai mare decât în f. musculară striată • a. receptorul intracelular de Ca2+ = calmodulinele

  15. MOTILITATE • b. extragerea Ca2+ din citosol (relaxarea) se face lent prin: • pompă de Ca2+- ATP dependentă • schimbător Ca2+ – Na+ (iese 1 Ca2+ intră 3 Na+) • macroscopic: există 2 tipuri de contracţie: • tonice, prelungite, în special în regiunile sfincteriene • ritmice, intermitente → undele peristaltice

  16. MOTILITATE CONTROLUL NERVOS • 1. Mecanism intrinsec • SNV central • SNV periferic • S • PS • SN autonom al TD, constituit din plexuri nervoase intrinseci • plex mienteric Auerbach – între straturile longitudinal şi circular muscular din peretele intestinal • plex submucos Meissner – între muscularis mucosae şi stratul muscular circular

  17. MOTILITATE Neuronii • senzitivi (S) • intercalari (I) • inhibitori • excitatori • motori (M)

  18. MOTILITATE În fcţ. de mediatorii chimici există ≈ 15 tipuri • Ach • Nor • adenozină • VIP • CCK • 5-HT • endorfine În total ≈ 1 miliard de neuroni (la fel ca în măduva spinării) → „CREIER INTESTINAL”

  19. MOTILITATE • La nivel intestinal există 2 sisteme motorii intrinseci ce pot coordona activitatea TD în absenţa controlului extrinsec, respectiv • excitator (motor) • inhibitor • Controlul extrinsec şi cel voluntar sunt importante la intrarea şi ieşirea din TD, şi până la nivelul stomacului (cel extrinsec)

  20. MOTILITATE

  21. MOTILITATE • Controlul intrinsec se realizează în dublu sens: • aferent • eferent • O parte din neuronii intercalari = neuroni postggl. PS • Conectarea cu SNV-S – prin nn. splanhnici (din măduva toraco-lombară)

  22. MOTILITATE Ff. postggl. S se distribuie direct: • mm. netedă din vasele intestinale şi organele anexe • mm. netedă a sfincterelor digestive • →controlul nervos stimulator (vasoconstricţie, contracţia sfincterelor) prin acţ. directă Celelalte ff. S fac sinapse • neuroni intercalari • neuroni postggl PS • neuroni motori din peretele intestinal, predominant cu linia motorie excitatorie • →efect inhibitor→relaxare prin acţ. indirectă

  23. MOTILITATE SNV-S are efect: • inhibitor • prin neuroni inhibitori • neuroni intercalari • inhibarea SN-PS (care e stimulator) • stimulator: pe musculatura circulară

  24. MOTILITATE 2. Controlul extrinsec al motilităţii TD • Somatic • voluntar • automat • Vegetativ • SNV extrinsec are rol modulator • SN-PS → efect inhibitor la niv. sfincterelor → relaxare

  25. MOTILITATE Fibrele PS • din n. vag (origine în bulb) • din nn. pelvici (S2–S4 medulare) • Ach din sinapsa de la niv. ggl. intramurali (PS) → receptori colinergici de tip nicotinic (N) - blocaţi de sărurile de suxametoniu • Ach din neuronii excitatori postggl. → receptorii de tip muscarinic (M) - blocaţi de atropină

  26. MOTILITATE Fibrele PS postggl. pot elibera şi alţi mediatori chimici: • adenozina, VIP - inhibitori→efectul inihibitor al stimulării vagului şi a nervilor pelvici Şi în sinapsele interggl. – şi alţi mediatori chimici: • metenkefaline • endorfine • bradikinina = polipeptid nehormonal ce prod. contr. mm. netezi • 5-HT stim ff. netede (contracţie)

  27. MOTILITATE M. neted se poate contracta şi fără potenţial de acţiune: • hormoni (gastrina) → conductanţa membranară pentru Ca2+ creşte progresiv → Ca2+ se acumulează în celulă → se declanşează contracţia fărăPA • mesager chimic acţionează asupra unui receptor membranar (adenilat ciclaza) → creşte cAMP care acţionează asupra unor depozite intracelulare de Ca2+ → eliberarea Ca2+ în citosol → contracţie fără PA

  28. MOTILITATE MOTILITATEA SPECIALĂ A SEGMENTELOR TD • Motilitatea la nivelul cavităţii bucale: • 1. Masticaţia • 2. Timpul bucal al deglutiţiei

  29. MOTILITATE 1. Masticaţia = act motor somatic (efectorul este m. somatic) • (act reflex vegetativ – efectorul = m. neted sau epit. secretor) • reflex • voluntar • poate fi trecută sub control automat Scopul: • aducerea în contact a suprafeţelor ocluzale ale dinţilor

  30. MOTILITATE Organele masticaţiei: • Organe active: muşchii: • masticatori propriu-zişi (inseraţi pe mandibulă) • submandibulari (hioidieni) • limba • pieloşi ai feţei (orofaciali)

  31. MOTILITATE • Organe pasive: • mandibula (are f. multe grade de libertate dat. formei artic. temporo-mandibulare) • maxilarul • artic. temporo-mandibulară • dinţii

  32. MOTILITATE Ridicarea mandibulei: • maseter • fasc. ant. şi mijl. ale m. temporal • mm. pterigoidieni interni Coborârea mandibulei • mm. submandibulari (hioidieni) • mm. pterigoidieni externi La om – forţa mm. ridicători este de 100x > ca forţa mm. coborâtori ≈ 700 kg

  33. MOTILITATE • Mişcări de forfecare (diducţie, lateralitate) – prin contr. alternative ale mm. pterigoidieni ext. • Propulsia mandibulei – contr. simultană a tuturor pterigoidienilor • Retropulsia mandibulei – contr. fasc. post. şi mijl. ale mm. temporali

  34. MOTILITATE Centru masticator – în punte: • = ansamblul central al tuturor structurilor implicate în actul masticator – implică zone senzitive, de asociaţie, motorii • Reflexe de masticaţie: • reflexul de ridicare a mandibulei • reflexul de coborâre a mandibulei • Coordonare voluntară a masticaţiei, realizată de cortexul motor

  35. MOTILITATE Reflexul de ridicare a mandibulei: • monosinaptic, reflex miotatic • receptori: fusuri neuromusculare din maseter (= m. cu cele mai multe fusuri → răspunsul cel mai puternic → participă la termoreglare prin frison – „clănţănitul dinţilor”) • importanţă – reflex biologic → muşcare • cale aferentă – neuron proprioceptiv localizat în mezencefal

  36. MOTILITATE • centru – motoneuron α din nc. masticator pontin • cale eferentă – axonul motoneuronului α • efector– fibra musculară • Excitant = coborârea mandibulei, prin întinderea zonei ecuatoriale a fusului neuromuscular → tonus al ridicătorilor prin această activitate reflexă inconştientă • spasmofilie, tetanos → trismus (creşte tonusul)

  37. MOTILITATE Control: • 1. Bucla γ = motoneuroni de dimensiuni mai mici care trimit axoni spre porţiunea contractilă a fusurilor • stimuli cu frecvenţă mare det. un tonus crescut al musc. • inhibiţia motoneuronului γ → căderea mandibulei • 2. Sistemul reticulat ( căilor extrapiramidale) • activator • inhibitor

  38. MOTILITATE • 3. Nc. roşu - inhibitor • 4. Zona supratrigeminală (pontomezencefalică) menţine echilibrul între stimulare şi inihibţie – este conectată cu căile descendente piramidale şi extrapiramidale (corticomedulare) – asigură controlul cortical • 5. Cerebelul – prin calea cerebelo-dento-rubro-talamo-corticală • Dizartrii (episodice, în intoxicaţia cu alcool) – în tulb. ale neocerebelului

  39. MOTILITATE Reflexul de coborâre a mandibulei: • reflex multisinaptic, dar poate fi simplificat la bisinaptic • receptori – presoceptori, baroreceptori – situaţi în gingii, la rădăcina dinţilor, în ligg. periodontale • care aferentă – protoneuronul senzitiv exteroceptiv din ggl. Gasser ( trigemenului) • centru- neuron intercalar (unul sau mai mulţi), a.î. excitaţia merge spre neuronii α ai mm. coborâtori (neuroni excitatori) sau spre motoneuronii α ai mm. ridicători (neuroni inhibitori)

  40. MOTILITATE • Se prod. astfel • stim. mm. coborâtori • inhib. mm. ridicători • Consecinţele masticaţiei - alimentele sunt: • tăiate – de incisivi • sfâşiate – de canini • triturate – de premolari şi molari • îmbibate cu salivă, apoi transformate în bol alimentar prin mişcări coordonate ale mm. obrajilor, limbii şi buzelor

  41. MOTILITATE • Amasticaţia → iritaţie gastrică, gastrită ulceroasă, UG • Hipermasticaţia → prelucrare f. avansată a alim. → nu mai stau în stomac → dumping de alimente • Reflexul de căscat = reflex respirator = coborârea la maxim a mandibulei • presupune o inhibiţie a mm. ridicători

  42. MOTILITATE • 2. Timpul bucal al deglutiţiei • 1840 Magendie – deglutiţia are trei timpi: • bucal • faringian • esofagian • act • voluntar • reflex • Timpul bucal – alim. sunt împinse spre baza limbii dat. contr. • mm. planşeului bucal – ridică limba • mm. limbii – împinge posterior • durata <1s • Proiectarea bolului alim. spre faringe declanşează timpul 2 al deglutiţiei

  43. MOTILITATE B. Timpul faringian 0,5-1 s • contracţia ridicătorilor vălului palatin det. orizontalizarea acestuia între oro- şi rinofaringe • contr. mm. hioidieni – ridică laringele (plasat sub epiglotă) – se închide calea aeriană • contr. violentă a planşeului bucal şi proiectarea limbii spre post. • relax. sf. esof. sup. • relax. sf. esof. inf. (esofagul nu ştie ce fel de bol alimentar va primi şi va trebui să permită trecerea bolusului, inclusiv cel lichid, care trece în prima secundă) • nn. glosofaringian şi hipoglos • control neuromusc. complex (în toată FR a bulbului)

  44. MOTILITATE C. Timpul esofagian al deglutiţiei Esofagul: • 25 cm la un adult standard • musc. striată în 1/3 sup. • musc. striată + netedă – 1/3 mijl. • musc. netedă – 1/3 inf.

  45. MOTILITATE Mişcările propagate sunt mişcări peristaltice. La niv. esofag: • unde peristaltice primare: • încep de la niv. gurii esof (sf. esof. sup.) • declanşate de o deglutiţie • coordonate extrinsec de n. X • succesiunea lor e programată în nc. ambiguu O undă peristaltică= tandem de undă de relaxare în faţa bolului şi o undă de contracţie în spatele bolului

  46. MOTILITATE • unde peristaltice secundare: • pot începe la niv. inf. (pe traiectul esof.) • coordonate de plexurile nerv. intrinseci • nu necesită deglutiţie • excitantul: stimularea tactilă a mucoasei esofagiene (distensia locală) • se declanşează când un bolus alim. se opreşte în esofag din diferite cauze

  47. MOTILITATE Dacă bolusul nu se deplasează, se produc alte unde periastaltice (după 2-3-4 unde perist. sec. apare senzaţia de DISFAGIE) • pumn în spate • provocare de o nouă undă primară (deglutiţie, preferabil semisolide/lichide) • unde peristaltice terţiare = contracţii inelare (segmentare), în 1/3 inf. a esof. • de fapt nu sunt unde peristaltice, pt. că nu se propagă Coordonarea undelor II şi III – plexuri nerv. intrinseci

  48. MOTILITATE • Tulburările deglutiţiei = DISFAGIE • Achalazia ≠ cardiospasm (spasm cardial prelungit) • achalazia = creşterea puternică a contracţiei sf. esof. inf. (>200 mmHg) şi a duratei contracţiei dat. distrugerii plexurilor mienterice Auerbach din esof. inf. • Cardiospasmul • prin procese iritative, sclerotice • poate fi rezolvat prin blocanţi de Ca2+

  49. MOTILITATE D. Mişcările stomacului 1. Mişcări pe stomac gol = mişcări peristaltice de foame(= mişcări peristaltice periodice) • activitate periodică (≈90min), când stomacul e gol • apariţia senzaţiei de foame urmată de apariţia acestor contracţii • stim. de X • inh. de S

  50. MOTILITATE

More Related