1 / 27

Economia în tranzitie dreapta - PSD - dreapta

Consiliul Na ţ ional Departamentul de politici economice si financiare martie 2010. Economia în tranzitie dreapta - PSD - dreapta. 1997 - 2009. Cre ş terea economică în România 1993-2000. Cre ş terea economică. Cre ş terea economică în România 2001-2008.

kiana
Télécharger la présentation

Economia în tranzitie dreapta - PSD - dreapta

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript

  1. Consiliul Naţional Departamentul de politici economice si financiare martie 2010 Economia în tranzitie dreapta - PSD - dreapta 1997 - 2009

  2. Creşterea economică în România 1993-2000 Creşterea economică Creşterea economică în România 2001-2008 Sursa: INS, BNR, Rapoarte anuale 1998-2009, www.bnro.ro

  3. Creşterea economică Sursa: BNR, Rapoarte anuale 1998-2008, www.bnro.ro si Comisia Europeană, 2009

  4. Rata inflaţiei (%, pe baza IPC decembrie/decembrie, modificare faţă de anul anterior) Rata inflaţiei Sursa INS, BNR, Raport anual 1998-2009, www.bnro.ro, 2010

  5. Rata inflaţiei Sursa: BNR, INSSE, 2009

  6. Deficitul bugetar (-) / Excedent bugetar (+), ca pondere în PIB Soldul bugetar (% din PIB) Sursa: Ministerul Finanţelor, Comisia Europeană (ptr anii 2003-2008), 2010

  7. Deficitul bugetar (-) / Excedent bugetar (+), ca pondere în PIB Soldul bugetar (% din PIB) Sursa: Ministerul Finanţelor, Comisia Europeană (ptr anii 2003-2008), 2010

  8. Ponderea veniturilor la buget în PIB în perioada 1997-2008 (în procente) Ponderea veniturilor bugetare în PIB Sursa: Ministerul Finanţelor, INSSE, 2007

  9. Ponderea veniturilor bugetare în PIB Sursa: Ministerul Finanţelor, INSSE, 2007

  10. Ponderea veniturilor la buget în PIB (în procente) Ponderea veniturilor bugetare în PIB – RO si UE Sursa: Comisia Europeană, baza de date EUROSTAT, băncile centrale, INSSE, 2008

  11. Ponderea cheltuielilor la buget în PIB în perioada 1997-2008 (în procente) Ponderea cheltuielilor bugetare în PIB Sursa: Ministerul Finanţelor, INSSE, 2008

  12. Ponderea cheltuielilor bugetare în PIB Sursa: Ministerul Finanţelor, INSSE, 2008

  13. Ponderea cheltuielilor la buget în PIB (în procente) Ponderea cheltuielilor bugetare în PIB – RO si UE Sursa: Comisia Europeană, baza de date EUROSTAT, INSSE, 2008

  14. Cheltuieli excesive de personal in sistemul public

  15. Datoria publică (pondere în PIB) (comparaţie România – Uniunea Europeană 27) Sursa: baza de date EUROSTAT, 2009

  16. Mărimea deficitului comercial al României 1997-2008 (export (FOB) – import (FOB), miliarde ecu/euro) Deficitul comercial Sursa: CNP, INSSE, 2010

  17. Mărimea deficitului comercial al României 1997-2008 (export (FOB) – import (FOB), miliarde ecu/euro) Deficitul comercial Sursa: CNP, INSSE, 2010

  18. România – pe penultimul loc în UE la salariul minim (în euro) şi pe ultimul loc în UE la puterea de cumpărare a salariului minim Sursa: Eurostat, 2009

  19. Viteza de convergenţă a preţurilor mult mai rapidă decât viteza de convergenţă a câştigurilor din muncă, faţă de media UE27 Sursa: baza de date EUROSTAT, 2009

  20. Lungimea retelei de autostrăzi Cu circa 15 km de autostradă construiţi pe an, România ocupă ultimul loc în Europa. Raportat la suprafaţa ţării, România are cei mai puţini km de autostradă din Europa. Astfel, din cei peste 198 de mii de km de drumuri, doar 290 km sunt de autostradă, de 36 de ori mai puţin ca în Germania, care are 9.000 de km de autostradă. Bulgaria are 320 de km de autostradă construiţi. Sursa: Eurostat, 2009

  21. Tabel PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare (în procente faţă de UE 27 = 100) Guvernul PSD 2001-2004: creştere de 8,2 puncte procentuale (de la 25,9% în 2000 la 34,1% în 2004, faţă de media UE) Guvernul DA 2005-2008: creştere de 8,4 puncte procentuale (de la 34,1% în 2004 la 42,5% în 2008) !A se tine cont că în UE au intrat tari din ce in ce mai sarace dupa 2004 PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare Sursa: baza de date EUROSTAT, 2008 În România, PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare faţă de media UE-27 se află la nivelul de 42,5% în 2008. Mai redus decât cel al Cehiei (82%), Poloniei (56%), Ungariei (63%), Sloveniei (88%), dar mai ridicat decât cel al Bulgariei (39%)

  22. Productivitatea muncii / persoană angajată (PIB la paritatea puterii de cumpărare/persoană angajată, raportată la UE 27=100) Guvernul PSD 2001-2004: creştere de 13,2 puncte procentuale (de la 21,2% în 2000 la 34,4% în 2004, faţă de media UE) Guvernul DA 2005-2008: creştere de 8,2 puncte procentuale (de la 34,4% în 2004 la 42,6% în 2008) Productivitatea muncii /persoană angajată Sursa: baza de date EUROSTAT, 2008 În 2008, productivitatea muncii pe persoană angajată se va situa la 43% din media europeană, pe penultimul loc între ţările membre UE27.

  23. Polarizare socială în creştere În perioada guvernării DA, inegalitatea veniturilor a crescut, de la 30,7% la 32,6% Sursa: raportul Tendinţe Sociale, Institutul naţional de Statistică, Bucureşti, 2007, ISSN 1454-4466, pagina 182, tabel 6.1

  24. 140.000 români au îngroşat rândul săracilor în perioada 2005-2007 Sursa: raportul Tendinţe Sociale, Institutul naţional de Statistică, Bucureşti, 2007, ISSN 1454-4466, pagina 184, tabel 6.4

  25. Critică politica fiscal bugetară 2005-2008 • Deficit bugetar dublu faţă de cel anunţat 5,5% din PIB în 2008 faţă de prognoza de 2,5% • În loc ca în perioada în care am avut creştere economică să fi avut un deficit bugetar de maxim 1% din PIB si să fi avut acum în perioadă de criză resurse de finantare de până la 3% din PIB, noi am intrat în criză cu 5,5% din PIB la inceputul lui 2009.

  26. Critică politica fiscal bugetară 2005-2008 • Risipa banului public • Practica unor cheltuieli bugetare masive făcute pe ultima sută de metri (aproximativ 3 miliarde euro cheltuiţi în fiecare an în luna decembrie 2005, 2006 si 2007). • 3-4 rectificări bugetare pe an reflectă incompetenţă în alcătuirea proiecţiei bugetare. • Fundamentarea bugetelor publice pe date reale nu a existat in perioada 2005-2008. Veniturile si cheltuielile bugetare au fost supraestimate anual cu 3-4% din PIB • România a avut o politică fiscală prociclică, bazată pe estimări nerealiste ale veniturilor şi pe creşteri de cheltuieli publice care au condus deficit de cont curent şi o rată a inflaţiei ridicate. • In 2008, veniturile bugetare au fost supraestimate la nivelul de 37,2% din PIB, faţă de o execuţie de doar 32% din PIB.

  27. Critică politica fiscal bugetară 2005-2008 • Economia subterana a crescut • Ponderea economiei neobservate în PIB s-a majorat de la 14,5% în anul 2004 la peste 21% în anul 2008. • Valoarea adăugată brută în termeni nominali din economia neobservată s-a triplat în perioada 2005-2008. • Munca la negru constituie cea mai importantă parte a economiei neobservate. În primele 9 luni din 2008 munca la negru reprezenta 50,8% din economia neobservată. • Evaziunea fiscală la plata TVA a ajuns în anul 2008 la aproape 24 miliarde lei faţă de 7,4 miliarde lei în anul 2004. • Veniturile bugetare potenţiale rezultate din fiscalizarea economiei neobservate reprezintă circa 11% din PIB (impozit pe venit, contribuţii de asigurări sociale şi TVA). • Veniturile potenţiale corespunzătore economiei neobservate estimate pentru anul 2008 ar fi fost de aproximativ 58 miliarde lei, din care 29 miliarde lei din impozitarea muncii la negru. • Numai evaziunea fiscală la plata TVA a reprezentat în 2008 aproape 5% din PIB. • Sursa Raportul de fundamentare a bugetului pe 2009, www.mfinante.ro

More Related