Construcţia cogniţiei sociale

1. Construcţia cogniţiei sociale DEZVOLTAREA SOCIOCOGNITIVĂ ÎN PRIMUL AN DE VIAŢĂ

2. Cogniţia socială • Capacitatea de a-i înţelege pe ceilalţi indivizi umani Deci şi de a-i recunoaşte şi diferenţia de obiecte sau alte fiinţe non-umane

3. I. NAŞTERE • Preferinţa pentru feţe umane, voci umane/limbaj, stimuli în mişcare • Imitaţie neonatală • Capacitate de liniştire

4. Procesarea feţelor umane ABILITATE ÎNNĂSCUTĂ? Nou-născuţii preferă stimulii tip faţă umanăcomparativ cu alte tipuri de stimuli Stimulii tip faţă umană au proprietăţi specifice(Johnson & Morton, 1991): • Asimetrie sus-jos în distribuţia elementelor din interiorul conturului (mai multe elemente în jumătatea superioară • O relaţie de congurenţă spaţială între distribuţia elementelor interne şi forma conturului extern

5. Nu simpla sensibilitatea pentru feţe umane • Ci specific pentru PRIVIRE! SI CONTACT VIZUAL! (privire directă vs. privire laterală) Macchi Casia et al. (2001) Farroni et al. (2002)

6. Discriminarea feţelor individuale la nou-născuţi! • Faţa mamei Pascalis et al. (1995) • Habituare cu feţe necunoscute Pascalis & de Schonen (1994)

7. Recunoaşterea facială a unor stimuli de frecvenţă spaţială redusă – doar detalii grosiere, variaţii de luminozitate De Heering, Simion şi colab. (2008)

8. II. 2 LUNI • Sensibilitatea la interacţiune • Angajarea în protodialoguri • Detecţia şi preferinţa pentru contingenţă

9. Atenţia obligatorie - importantă pentru menţinerea contactului vizual • Începutul interacţiunilor diadice bazate pe reciprocitate şi alternarea rândului - protodialoguri

10. Protodialogurile facilitate de apariţia zâmbetului social

11. Detecţia contingenţei între comportamentul propriu şi răspunsul mediului Preferinţa pentru contingenţă!! Rovee-Collier (1997)

12. Bucurie, interes – dacă se produc rezultatele aşteptate • Furie, frustrare – dacă nu mai apare contingenţa Lewis, Alessandri & Sullivan, 1990; Sullivan, Lewis & Alessandri, 1992

13. Murray & Trevarthen (1985) • Experimentele de “still face” – contingenţa reacţiilor adultului Vezi şi Nadel et al. (1999) Legerstee, DiAdamo & Barna (2000) • Distincţia între feedback social direct, contingent vs. feedback social întarziat Nadel et al. (1999) Striano et al. (2005)

14. Copiii detectează chiar şi perturbări minore – întârzieri de 1 s – în fluxul comunicării sociale Keller et al. (1999) Striano et al. (2006) Importanţa pentru comportamentele parentale! (Posibil) Dezvoltare atipică la copiii cu mame depresive

15. III. 3-6 LUNI • Recunoaşterea feţelor individuale – abilităţi de categorizare • Discriminarea expresiilor emoţionale faciale • Preferinţa pentru contingenţa familiară • Preferinţa pentru mişcarea biologică • Persoană vs.obiect

16. 1. Recunoaşterea feţelor individuale Dar nu doar pentru feţe umane – efectele nu sunt specifice speciei Pascalis, de Haan & Nelson (2002)

17. 2. Discriminarea expresiilor faciale • Pozitive vs. negative • Depinde de calitatea interacţiunilor cu părintele Kuchuk, Vibbert & Bornstein (1986) – dacă interacţiuni pozitive, discriminarea diferitelor tipuri de zâmbet Striano, Brennan & Vanman (2003) – interacţiunea cu mame depresive asociată cu discriminarea doar a unor emoţii intense (pozitive vs.negative)

18. 3. Sensibilitatea la şi preferinţa pentru contingenţa familiară Nivel optim subiectiv de contingenţă • Bigelow (1998) – 4 luni: emoţii pozitive şi vocalizări în raport cu o persoană străină dacă aceasta are un stil de interacţiune similar cu cel al mamei • Striano (2001) – copiii devin sensibili la regularităţile şi structura protoconversaţiilor cu adulţii Important pentru DEZVOLTAREA ATAŞAMENTULUI!

19. Dependenţa de experienţă – nu pentru stimuli umani inversaţi sau stimuli animali (câine, pisică)

20. 5. Persoane versus obiecte Legerstee, Barna & DiAdamo (2000) • La 4-5 luni vocalizează când o persoană dispare după un paravan, dar întind mâna după un obiect care dispare similar • 6 luni – surpriză dacă un obiect începe să se deplaseze singur, nu însă şi dacă o persoană face acelaşi lucru • 6 luni – când o persoană vorbeşte, “ţinta” trebuie să fie o altă persoană, nu un obiect

21. IV. 6-12 LUNI • Percepţia feţelor – diminuarea capacităţii de recunoaştere a indivizilor din altă specie şi altă rasă • Iniţiative sociale • Percepţia intenţionalităţii • Interacţiuni triadice – joint-attention

22. Behne et al. (2005), Striano & Vaish (2007) • 7-9 luni – distincţia între acţiuni accidentale vs. intenţionate (un adult care scapă din mână jucăria vs. care nu doreşte să dea jucăria)

23. Csibra et al. (1999, 2003, 2007), Gergely et al. (1995) • Interpretarea unor display-uri abstracte în termeni de intenţii şi scopuri (o minge “sare” peste un obstacol pentru că doreşte să ajungă la o altă minge)

24. Interacţiuni triadice Comportamente de joint-attention (atenţie împărtăşită)

25. Sensibilitate la interacţiune – urmărire a joint-attention • Iniţiere a interacţiunii – direcţionare a joint-attention PROTODECLARATIV PROTOIMPERATIV

26. Relaţia iniţiere a JA-limbaj Colonnesi, Stams, Koster & Noom (2010) Metaanaliză a 25 studii cu 734 copii Există o relaţie între pointing protodeclarativ şi dezvoltarea limbajului