1 / 27

ANIMALE SALBATICE DIN ROMANIA

ANIMALE SALBATICE DIN ROMANIA. PROF. CRISTEA MARINELA SC. GEN. “DOMINIC STANCA” ORASTIE, JUD. HUNEDOARA.

kiona
Télécharger la présentation

ANIMALE SALBATICE DIN ROMANIA

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript

  1. ANIMALE SALBATICE DIN ROMANIA PROF. CRISTEA MARINELA SC. GEN. “DOMINIC STANCA” ORASTIE, JUD. HUNEDOARA

  2. România este o ţară cu o mare biodiversitate şi cu un procent ridicat de ecosisteme naturale intacte. Aici se găseşte cea mai mare suprafaţă de pădure naturală din Europa. Nivelul ridicat al diversităţii ecosistemelor şi localizarea geografică se reflectă în bogata diversitate floristică şi faunistică, reprezentată de peste 3500 specii de plante şi mai mult de 30.000 de specii de animale.

  3. Capriorul (Capreolus capreolus) • Longevitate: 16-17 ani, chiar 20 aniSimturile: Cel mai dezvoltat pare a fi mirosul, apoi auzul.Greutate: 22-31 kg.Lungime: 95-135cm;Inaltime la greaban: 65-75cm.Mediu de viata: Terenuri cu trupuri mici de padure, invecinate cu terenuri agricole. Este raspandit pe intreg teritoriul tarii.Dusmani: Rasul, lupul, vulpea, pisicile salbatice, mistretul, cainii hoinari.

  4. Cerbul (Cervus elaphus) • Longevitate: 20aniSimturile: Miros, auzGreutate: 170-315kgLungime: 240-250cm;Inaltime la greaban: 152-155cmMediu de viata: Padurile de mare intindere din CarpatiDusmani: Lupul, cainii ciobanesti.

  5. Capra Neagra (Rupicapra rupicapra) • Simturile: Miros, auzGreutate: 43-70kgMediu de viata: Goluri de munte, stancoase, greu accesibileDusmani: Iernile grele, bolile.

  6. Mistretul (Sus scrofa) • Longevitate: 20aniSimturile: Miros, auzGreutate: 250-300kgMediu de viata: Padurile de foioase, terenuri agricoleDusmani: Lupul, ursul, rasul, bolile.

  7. Iepurele (Lepus europaeus) • Longevitate: 8-12aniSimturile: Auz, mirosGreutate: 4-5kgMediu de viata: Altitudine 200-250m, pana la 300-400m, in zona dealurilor, dar se gasesc exemplare si in zona golurilor de munte, dar cu efective reduse.Dusmani: Cainii ciobanesti, braconajul, bolile.

  8. Ursul (Ursus arctos) • Simturile: Cel mai dezvoltat pare a fi mirosul, apoi auzul.Greutate: 268-440 kg.Mediu de viata: Paduri intinse si linistite, stancarii, arboreta.

  9. Lupul (Canis lupus) • Longevitate: 15-16aniSimturile: Miros, auz, vazGreutate: 80-90kgMediu de viata: Padurile de munte si de dealuriDusmani: Omul, bolile

  10. Vulpea (Vulpes vulpes) • Longevitate: 10-12aniSimturile: Miros, auzGreutate: 5-8kgMediu de viata: Intreg teritoriul tariiDusmani: Lupul, rasul, uliul porumbar pentru pui, bolile.

  11. Jderul In Romania se intalnesc doua specii de jder: jderul de copac (Martes martes) si jderul de piatra (Martes foina). In timp ce jderul de copac este un locuitor al padurilor de mare intindere, pana la limita superioara a vegetatiei forestiere, jderul de piatra s-a adaptat mai bine prezentei umane, fiind intalnit si in preajma localitatilor, unde isi imparte teritoriul cu dihorul (Putorius putorius). Jderul e zvelt, mladios, trupul subtiat e acoperit cu blana deasa matasoasa, pieirea lui. Are picioarele subtiri, dar vanjoase, cu gheare ascutite. Coada lunga, stufoasa, e o carma minunata in saltimbancele lui sarituri. In panda are rabdarea ursului, istetimea vulpii, agerimea vulturului si miscarile sarpelui. Sta tupilat ceasuri intregi pe o creanga, in asteptare. Cand socoate clipa prielnica, se repede ca o sageata asupra prazii care nici nu banuieste ca moartea e atat de aproape. Pe la mijlocul primaverii, cand fierbintelile il prind si pe el, se zbenguieste ca un nebun. Nu-si gaseste loc, luptandu-se barbatii intre ei. Femela naste cativa pui orbi, intr-un cuib facut de regula, in scorburi de copaci. Dusmanul lui neimpacat este omul. E vanat ori prins in capcana, caci blana deasa si moale, colorata iarna castaniu, vara mai deschis, are bun pret.

  12. Ariciul(Erinaceus europaeus). • Pe varful capului, pe spate, pe coaste si pana la coada e numai suliti, dese, alburii la mijloc, pe care le tine, cand merge, indreptate indarat.Are ochi mici, vioi si doua urechiuse taiate rotund. Botul, ascutit, e ca de purcelus. Pe fata, pe frunte, ca si pe piept si pantece, in loc de tepi, e acoperit cu par scurt, sur. • E atat de precaut incat simte orice miscare. Se opreste, isi ridica botisorul, priveste in dreapta, in stanga. Daca nu i se pare nimic suspect, isi cauta de drum. Daca vede ca e ceva neobisnuit la mijloc, daca il atingi, cu un sasait de manie se strange ghem. Sulitele sunt indreptate in toate partile si numai o dunga mai adanca arata locul unde e botisorul ascuns intre picioarele dindarat. Aceasta e singura lui arma de aparare. • Puisorii (3-8 la numar) la inceput golasi, albiciosi, sunt ingrijiti cum trebuie. Repede le ies tepii, iar ceva mai tarziu au scapat de grija putandu-se face ghem. • Insecte, soareci, rame si toata hrana lui obisnuita, catre toamna incepe sa se imputineze. Cu caderea omatului au disparut de tot. Dupa ce si-a adunat cat mai multe frunze, ariciul isi infunda nasul in blana moale de pe pantece si doarme dus toata iarna. • Are trei dusmani principali: vulpile, cainii si bufnitele.

  13. Bizamul (Ondatra zibethica) • Bizamul (Ondatra zibethica) este un animal de 30-35 cm lungime si poate ajunge la 1,5 kg. • Este cel mai mare sobolan de la noi, total dependent de apa. Are o blana cu puf des, cu fire de par rare. Degetele au gheare ascutite, cele din spate sunt unite printr-o pielita inotatoare redusa. • Scoate de 3-4 ori pe an cate 6-12 pui. Atinge maturitatea sexuala la 4 luni. Traieste 3-5 ani. • Se hraneste cu partile aeriene ale tuturor plantelor acvatice, cu muguri si lastari tineri, fructe, plante de cultura si legume, mai rar peste, raci, scoici. Iarna consuma radacini si rizomi. • Este activ noaptea. Are ca dusmani mamiferele si pasarile rapitoare mari. • Sta mai mult in apa. Sapa galerii in maluri, cu iesiri in apa si pe uscat (ultimele cu guri astupate), galerii care dauneaza grav constructiilor hidrotehnice.

  14. Cartita (Talpa europaea ) • Cartita (Talpa europaea) este un animal mic, avand doar 10-15 cm lungime si aproximativ 65 - 120 de grame. Este un insectivor subteran, adaptat la sapat si tarat prin galerii. • Coada scurta, labe cu degete lungi, ghiare lungi si latite.Picioarele anterioare au un os de consolidare suplimentar. Ochii sunt mici, cu pleoapele aproape lipite, Pavilioanele urechilor abia marcate, blana scurta si deasa. • Se imperecheaza primavara devreme. Dupa 4-6 saptamani naste 2-7 pui. • Consuma rame, larve de gandaci, coropisnite, omizi, furnici dar si alte animale mici care intra in galeriile sale. Permanent nesatula, mananca zilnic o cantitate egala cu greutatea proprie.

  15. Dihorul (Mustela putorius) • Dihorul (Mustela putorius), spaima gospodariilor, este un animal mai mic decat jderul. Se intalneste pretutindeni la noi in tara, de la munte pana in ses, mai rar in paduri sau in Baragan. • Cum se insereaza, se furiseaza ca un talhar. Nu e pretentios ca vulpea. Ajunge pana la gaini, si daca poate fura una, strangand-o de gat. De nu, se multumeste cu ce-i iese in cale: guzgan, soarece de camp ori chiar carabusi. Isi plateste astfel daunele provocate omorand gaini. • Cat e de mic, n-are nici 40 cm lungime, nu numai ca e neastamparat, dar e si indraznet fara pereche. Se incumeta sa sara si la om, cand e manios, iar de vulpe sau caini nu se lasa intimidat. • Blana lui e castanie pe spate, aproape neagra pe burta, iar pe gat si coaste are un abur mai deschis. • Dihorul se recunoaste lesne dupa niste pete albii indaratul ochilor. • Are corpul incovoiat, gatul gros, picioarele scurte. Sub coada are doua glande care au o secretie cu miros gretos. • Se imperecheaza prin martie - aprilie. Dupa 40 de zile femela naste 4-8 pui

  16. Harciogul(Cricetus cricetus) • E ca un guzgan, mai scund ceva, mai plin la trup, cu botul mai scurt si mai gros, cu coada subtire si scurta. Cand merge isi taraie burta pe pamant. Are blana schimbatoare. De regula e roscat-suriu pe spate, cu dungi de-a curmezisul, alburii sau negrii, ridicandu-se dinspre pantece, care e mai inchis, aproape negru. Pe obraji are cate o pata galbuie. In totul e culoarea stepei uscate, nu e usor de zarit cand se furiseaza prin iarba. Femela naste 8-12 pui golasi, cu dintii iesiti din gingii, de doua ori pe an, in aprilie si in iunie

  17. Nurca (Mustela Lutreola) • Nurca (Mustela Lutreola) e mai mare decat jderul (35 cm), avand o coada lunga de 15 cm si botul ascutit. E imbracata cu o blana deasa, neteda, cu par scurt, de culoare castanie inchisa, aproape peste tot corpul. Picioarele, ca ale dihorului, au degetele unite ca la vidta. • Pe uscat e tot asa de stapana pe miscari ca si in apa. Se hraneste si cu guzgani, dar ii plac mai mult broastele, pestii si culbecii. Nu se prea indeparteaza de apa, alegandu-si locuinta in mal, furand-o de la vreun rozator. Sunt mai multe in Muntenia ori Dobrogea decat in Ardeal. • Nurca e mai putin inteligenta decat neamurile ei, desi nu e lipsita nici de simturi agere, nici de curaj la atac. • E urmarita si vanata pentru blana ei scumpa.

  18. Nevastuica (Mustela nivalis). • Mica si dragalasa, daca se poate spune asa dar o mica si cruda fiara, dusmanca de temut a cotetelor de pasari, este nevastuica (Mustela nivalis). Seamana cu jderul, dar e mai mica, mai subtirica, cu picioarele scurte si botul ascutit. Blana ei moale e mai deschisa la culoare, dar tot castanie-cenusie, mai inchisa pe picioare. Sub gat are o pata albicioasa, care se prelungeste pe piept cam pana in dreptul picioarelor dinainte. • O asemenea dihanie usoara, mladioasa, iute, inarmata cu gheare ascutite, cu colti si mai ascutiti, este un dusman neimpacat pentru toate animalele mici. Cand intra in cotetele cu pui, omoara mai mult decat poate dovedi cu mancarea, iar soarecii, guzganii nu scapa de ea. Nici chiar cartita ori harciogul nu sunt

  19. Parsul cenusiu (Glis glis) • Ai crede, cand il vezi, ca e un pui de veverita, caci cat e trupul de lung, atat e si coada stufoasa, numai culoarea blanii e cenusie cu ape negre, iar pe burta albie. E imbracat in haina amurgului, caci ziua doarme intr-o scorbura de copac, unde isi asterne cateva pai pri frunze si numai seara iese pentru hrana. Noaptea nu face decat isi ia cateva alune ori ghinda si apoi se intoarce la cuib sa le manance. Se hraneste cu ghinda, jir, alune, muguri de fag, insecte sau oua de pasari. • Era vestit pe vremea romanilor. Era crescut, anume ingrasat cu ghinda si alune. Fript, era socotit ca o mancare aleasa. • Naste de doua ori pe an cate 3-9 pui.

  20. Pisica Salbatica (Felis Silvestris) • Este un tigru in miniatura, cu toate caracteristicile crudului carnivor. Chiar cand pare ca doarme simte fosnetul imprudentului soricel. • De aceea reprezentantul tigrului, al leului, al panterei si al celorlalte carnivore agere, la noi, nu este nici ursul, nici lupul, ci pisica salbatica, raspandita in toate padurile din tara, de la munte si pana’n Delta Dunarii. • E un animal destul de mare, caci masoara cu coada cu tot chiar si peste 1,20 metri. La infatisare nu se prea deosebeste de un motan, cu blana moale, deasa, cenusie. La fata e ceva mai roscat, ca si pe dosul urechilor. Aduce insa aminte, pe restul trupului si ceva de tigru, prin niste dungi mai negre in lungul sirei spinarii, din care se lasa spre pantece altele mai sterse. Se mai deosebeste de pisica domestica prin coada stufoasa, ca retezata la varf. • Cat e ziua, sta ascunsa in scorbura unui copac, sub o stanca, in vreun desis.

  21. Rasul (Felis Lynx) • Trup indesat, picioare lungi, foarte musculoase, labe mari (cele anterioare cu 5 degete, cele posterioare cu 4), ghiare retractile, ascutite, lungi de aproape 4 cm. Fiara. Odata raspandit din Muntii Banatului pana in Rodnei, azi este mult imputinat. • Are coada scurta si groasa, pe varful urechilor cu un smoc de peri si favoriti pe maxilarul superior. • Se imperecheaza prin februarie - aprilie, femela naste 2-4 pui in locuri ascunse, sub colturi de stanca, arbori cazuti. • Vaneaza aproape tot, de la cerbi si caprioare la pasari si rozatoare. Manaca preferential organele bogate in sange. • Extrem de agil, are vazul foarte bine dezvoltat. Este un solitar.

  22. Soarecii de camp (Microtus arvalis) • Nu e cu mult mai mare la trup ca un soarece de casa. Si culoarea este aproape la fel. E doar ceva mai cenusiu pe spate si mai alb pe burta. Botul e mai scurt, ca si coada. • Traieste in tuneluri sapate sub pamant, iar cand sunt multi vezi gauri langa gauri. • E nesatios la culme. Mai ales daca primavara e secetoasa, mananca toate semintele azvarlite inbrazda. Mai apoi se hraneste cu ce poate, cu ce are: frunze de grau, de lucerna. Cand cerealele incep a da in spic, taie paiul de jos si duce spicul intreg, de umple camarile cu provizii. • Se inmulteste cu o iuteala uimitoare. Fe vara femela poate fata de cel putin 5 - 6 ori, masar cate 5 -6 pui odata. La o luna jumatate, cel mult doua, soricioaica din primavara devine la randul ei mama. Dintr-o singura pereche, ia acest fel, pot sa iasa la sfarsitul anului peste 500 de indivizi, in masura de a se inmulti si ei. Asa se explica invaziile in unii ani favorabili. • Un singur animal intr-un an mananca sau distruge cam 11 kilograme de substante vegetale.

  23. Soarecele de zapada (Microtus nivalis) • Soarecele de zapada (Microtus nivalis) are o lungime de 12-14 centimetri si o greutate de doar 40-50 de grame. Are o blana deasa si lunga, coada alba. Ochii si urechile sunt mari, perii senzitivi de pe cap lungi. • Naste de 2-3 ori pe an cate 3-7 pui in cuiburi captusite cu plante uscate tocate marunt. Traieste pana la 3-4 ani. • Consuma ziua graminee aspre, fructe de merisor, radacini. • Foloseste ca adapost crapaturile din stanci, golurile dintre pietre. Face rezerve mici de hrana pentru iarna, caci umbla de obicei pe sub stratul de zapada dupa lujeri si radacini. • Il gasim in munti la altitudini de 600-2000 de metri, in locuri insorite.

  24. Veverita(Sciurus Vulgaris) • Nu e placere mai mare, in padurile noastre de brazi, mohorate si tacute, decat cand privesti nebunatecele miscari ale unei veverite (Sciurus Vulgaris). Cu cat bradul e mai inalt, mai gros, mai pletos, cu atat sprintara fiinta pare o jucarie, alergand usoara ca un fluture, din creanga in creanga, sarind din arbore in arbore. Acum e jos pe pamant, acum e in varf, acum e in al zecelea copac. • Cat un pumn de mare, cu o coada stufoasa, cat trupul de lunga, cu doi ochi “ca de veverita” vioi, inteligenti, cu moturi in varful urechilor. Vara e ruginie pe spate, alba pe pantece. Iarna isi schimba mantaua batand mai in cenusiu. Cat tine vremea buna, se zbantuie numai pe copaci. La amiaza, cand arsita e mai mare, sau in zilele ploioase, sta acasa, facuta colac, cu botul ascutit ascuns in blana.

  25. Zimbrul • animal rar, ocrotit de lege - care a dispărut din pădurile ţării noastre de mai bine de un secol, trăieşte astăzi numai în rezervaţii. Cea mai mare rezervaţie de zimbrii din România este Rezervaţia Neagră din cadrul Ocolului Silvic Bucşani, judeţul Dâmboviţa unde se găseşte un efectiv de 33 exemplare. O parte dintre zimbrii aflaţi aici vor părăsi rezervaţia, fiind în curs de derulare în România, Programul privind reintroducerea, în cadrul arealului lor natural, a speciilor de vânat care au dispărut din fauna cinegetică în decursul timpului, printre care şi zimbrul. Se încearcă astfel repopularea unor păduri din masivele muntoase ale ţării noastre cu acest animal, deosebit de preţios.

  26. Bibliografie • doru.wordpress.com • blackcatculcea.wetpaint.com • www.natgeo.ro • free-wallpapers.110mb.com • www.mondofun.ro • www.zooland.ro • alpinet.org • www.ghidbrasov.ro

More Related