1 / 26

Calculul Impactului Potential al Armelor Biologice (BW) si Bioterorismului (BT)

Calculul Impactului Potential al Armelor Biologice (BW) si Bioterorismului (BT). Prezentarea nr. 5. 1. Curicula. Caracteristicile militare ale agentilor BW Slide-uri 2 - 5 Arme de Distrugere in Masa (ADM/WMD) /Atacuri strategice cu arme biologice (BW) Slide-uri 6 - 12

libba
Télécharger la présentation

Calculul Impactului Potential al Armelor Biologice (BW) si Bioterorismului (BT)

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript

  1. Calculul Impactului Potential al Armelor Biologice (BW) si Bioterorismului (BT) Prezentarea nr. 5

  2. 1. Curicula • Caracteristicile militare ale agentilor BW • Slide-uri 2 - 5 • Arme de Distrugere in Masa (ADM/WMD) /Atacuri strategice cu arme biologice (BW) • Slide-uri 6 - 12 • Productia agentilor BW • Slide-uri 13 - 16 • Alte tipuri de atacuri cu arme biologice • Slide-uri 17 - 20

  3. 2. Caracteristici militare (i) • Diversitatea atacurilor potentiale cu arme biologice • Tinte diverse (oameni, animale si plante) • Agenti diferiti (bacterii, virusuri, fungi, toxine, bioregulatori) • Diferite magnitudini (asasinare, tactic militar, strategic militar, ADM) • Scopuri diferite (observabile sau inaparente, sau razboi/ terorism inaparent)

  4. 3. Caracteristici militare (ii) • Clasificarea militara a agentilor BW • Posibil infectios de la prima victima • Incapacitant (e.g virusul gripei) • Letal (e.g. Yersinia pestis - ciuma) • Ne-infectios de la prima victima • Incapacitant (e.g. Coxiella burnetii – Febra Q) • Letal (e.g. Bacillus anthracis - antrax)

  5. 4. Caracteristici militare (iii) • Caracteristicile militare-dorite ale agentilor BW • Un agent trebuie sa produca un anumit efect in mod consistent • Doza necesara pentru a produce efectul dorit trebuie sa fie mica • Trebuie sa aibe o perioada de incubatie scurta si predictibila • Populatia tinta trebuie sa aibe putina imunitate sau chiar deloc

  6. 5. Caracteristici militare (iv) • Caracteristicile militare-dorite ale agentilor BW (continuare) • Tratamentul pentru boala nu trebuie sa fie la indemana populatiei tinta • Cel care executa atacul trebuie sa aiba mijloace sa isi protejeze trupele si civilii • Trebuie sa existe o posibilitate pentru producerea in masa a agentului • Trebuie sa existe o posibilitate sa se disemineze agentul cu eficienta • Agentul trebuie sa fie stabil in stoc si in transport in munitii.

  7. 6. ADM /Atacuri Strategice (i) • Studiul Natiunilor Unite din 1969 • Un bombardier folosind 10 tone de agent BW • Zona afectata: 100 000 km2 • Morbiditatea: 50%; mortalitatea: 25% daca nu exista tratament • Zona afectata daca o bomba atomica de o megatona ar fi folosita • 300 km2 • Zona afectata daca 15 tone de agent chimic neurotoxic ar fi folosit • 60 km2

  8. 7. ADM / Atacuri Strategice (ii) • Studiul SIPRI din 1973 • Un bombardier cu incarcatura de 5-6 tone • Zona in km2 unde 50% victime ar fi posibile • Exploziv puternic 0.22 • Gaz neurotoxic VX 0.75 • Bomba atomica de 10 kt 30 • Agent biologic 0 -50 (depinde de conditiile meteorologice)

  9. 8. ADM / Atacuri Strategice (iii) • Studiul lui Fetter din anul 1991 publicat in jurnalul International Security • O racheta cu incarcatura de o tona lansata asupra unui oras mare avand o densitate de 30 oameni pe hectar • O bomba atomica de 20 kt ar ucide 40 000 • 300 kg de Sarin ar ucide 200 - 3000 • 30 kg antrax ar ucide 20 000 – 80 000

  10. 9. ADM / Atacuri Strategice (iv) • Raportul din 1993 al Biroului SUA de Evaluare a Tehnologiei: Scenariul I • Atac cu racheta lansata intr-o zi sau noapte innourata, cu vant moderat, peste un oras cu 3000-10 000 de oameni neprotejati pe km2 • O bomba atomica de 12.5 kt ar distruge 7.8km2 si ar ucide 23 000-80 000 oameni • 300 kg de Sarin ar ucide 60-200 de oameni intr-o zona de 0.22 km2 • 30 kg de antrax ar ucide intre 30 000 si 100 000 intr-o zona de 10 km2 in forma de trabuc pornind de la impactul rachetei

  11. 10. ADM / Atacuri Strategice (v) • Raportul din 1993 al Biroului SUA de Evaluare a Tehnologiei: Scenariul II • Atac cu antrax (10 kg diseminate de un avion zburand in linie in directia vantului deasupra unui oras ca si Washington DC • Intr-o zi cu soare si cu briza usoara, o zona de a 46 km2 ar fi afectata si 130 000- 460 000 oameni ar muri

  12. 11. ADM / Atacuri Strategice (vi) • Raportul din 1993 al Biroului SUA de Evaluare a Tehnologiei: Scenariul II (continuare) • Intr-o zi sau noapte innourata cu vant moderat, o zona de 140 km2 ar fi afectata si 420 000-1 400 000 ar muri • Intr-o noapte linistita si calma, o zona de 300 km2 ar fi afectata si 1- 3 milioane de oameni ar putea muri • In mod clar, folosirea unui agent diseminat “in linie” in conditii “ideale” (e.g. in absenta radiatiilor ultraviolete care distrug sporii in mod rapid) ar putea avea efecte devastatoare pentru ca ar fi foarte dificil sa se ajute asa multi oameni in acelasi timp

  13. 12. ADM / Atacuri Strategice (vii) • Unele munitii produse in fostul Program American • Focoase pentru rachete ghidate M210 cu bombe (M143) in focos erau in dezvoltare in 1967 • Rezervoare pentru spray-uri (agentul lichid A/B45Y-1 raspandit de avion tactic de mare viteza) erau in dezvoltare in 1965)

  14. 13. Productia de agenti pentru arme biologice (BW) (i) • Cultivarea unui agent bacteriologic prin fermentatie necesita: • Un inoculum de patogen virulent • Cultivare (multiplicare) initiala in fermentoare mici • Multiplicare in fermentor de productie • Recoltarea agentului din fermentor • Prelucrarea finala a agentului, de exemplu liofilizarea produsului prin inghetare-uscare (freeze drying)

  15. Q.b h.ū D= 14 Productia de agenti pentru arme biologice (BW) (ii) • Estimarea cantitatii necesare de agent pentru a fi diseminat “In linie” • Considera mai intai sursa de origine punct (point source) din care doza (D) primita de victima este • Q concentratia sursei (unitati/m) inmultita cu b rata respiratiei (volum/minut) impartita la h grosimea stratului de aer inmultit cu ū media vitezei vantului la suprafata solului • Astfel,

  16. 15. Productia de agenti pentru arme biologice (BW) (iii) • Consideratia sursei de origine punct (continuare) • Concentratia sursei de care este nevoie, este in mod clar: • Q= D.h.ū b • Folosind valori tipice pentru aceste cantitati: • b=20 litri/min (2.10-2 m3min-1); h=1 km (103 m); ū= 5 m/s (3.102 mmin-1) • Astfel, daca D is de 10 ori Doza Infectioasa (ID50) • Q=10.ID50.103.3.102 2.10-2 • Faptasul ar avea nevoie de aproximativ 108 ID50/m = 1.5.108.ID50

  17. 16. Productia de agenti pentru arme biologice (BW) (iv) • Pentru o sursa de origine in linie (de 10 km lungime), faptasul are nevoie de: • 108 ID50 inmultit cu 104 =1012ID50 • Presupunand o concentratie de 108 celule bacteriene pe mililitru (ml) in fermentor, faptasul trebuie sa produca: • 1012 inmultit cu (Nr. de celule care este echivalent cu 1 ID50)/108 inmultit cu 1000) litri de cultura • Considerand ca antraxul are un ID50 de aproximativ 104 , faptasul ar avea nevoie de aproximativ 100 000 litri (un asemenea volum de cultura ar putea fi produs in 10 sarje de catre 10 fermentoare cu o capacitate individuala de 100 litri)

  18. 17. Alte Tipuri de Atac Biologic (i) • Arme Biologice Anti-Agricultura • Tehnologie redusa, terorism biologic cu consecinte mari • E nevoie numai de cunostinte reduse de specialitate, patogeni foarte contagiosi (dar nu pentru fiinte umane), rezultand in costuri uriase pentru agricultura • De exemplu, un studiu a aratat ca: • “Patogenii care cauzeaza boli ca de exemplu, febra aftoasa (boala picior si gura, Foot-and-Mouth Disease, FMD), pesta bovina (rinderpest), febra porcina africana (African swine fever), rugina grauntelor de soia (soybean rust), putregaiul uscat de Filipine al stiuletilor (Philippine downy mildew of maize), negii cartofului (potato wart), si inverzirea citricelor (citrus greening), ar putea, daca sunt introduse in teritoriul continental al Statelor Unite, sa aibe consecinte serioase asupra economiei Statelor Unite.”

  19. 18. Alte Tipuri de Atac Biologic (ii) • Atacuri teroriste asupra oamenilor • Raportul din 2004 al Serviciului de Cercetare al Congresului SUA a avertizat prudenta cu privire la analogii directe in legatura cu fostele programe ofensive nationale: • “Agentii C/B care au fost considerati o amenintare mare in alte contexte, se pare ca sunt de mai putin risc atunci cand luam in consideratie atacuri pe scara mai mica. Viceversa, agentii C/B care nu au fost considerati o amenintare mare cu privire la atacuri de distrugere in masa, ar putea fi clasificati in fruntea listei de agenti pentru atacuri de magnitudine mica, pentru ca dificultatile pentru folosirea lor pe scara larga numai exista atunci cand sunt folositi in atacuri pe scara mai mica.”

  20. 19. Alte Tipuri de Atac Biologic (iii) • Un raport din 1970 al Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) a descris o serie de scenarii ADM si nu numai: • O arma biologica mortala si incapacitanta care este rezistenta la mai multe antibiotice, fara cazuri secundare (tularemia) • O arma biologica mortala si incapacitanta care este sensibila la antibiotice, cu cazuri secundare (ciuma pneumonica) • Contaminarea apei potabile cu bacilul tifosului sau toxina botulinica de tip A

  21. 20. Alte Tipuri de Atac Biologic (iv) • 1 kg de cultura tifoida liofilizata este folosita in atacul retelei de apa potabila intr-un oras de 1 milion locuitori intr-o tara in curs de dezvoltare. Atacul se produce fara avertizare asa ca autoritatile nu au luat nici o masura speciala de protectie. • Consumul de apa de la robinet este presupus de a fi doi litri pe persoana pe zi; astfel, 125 000 de oameni ar ingera 100 000 microbi si multi dintre ei s-ar imbolnavi • Daca nu exista unitati medicale pentru tratamentul in masa, aproximativ 4500 de oameni ar deceda din cauza acestui atac.

  22. Prezentarea 5 Intrebari Esantion • Evalueaza in mod critic caracteristicile importante din punct de vedere military ale: ciumei, gripei, tularemiei, toxinei botulinice si febrei Q. • Care sunt dificultatile principale in a conduce un atac biologic anti-personal pe scara larga in zilele noastre? • Discuta unele dintre calculele din literature publica care sugereaza ca in anumite conditii armele biologice ar putea fi folosite ca Arme de Distrugere in Masa (ADM) • Terorismul care tinteste agricultura ar fi o forma foarte posibila de bioterorism de success. Discuta.

  23. Bibliografie (Slide 1) Dando, M.R. (1994) Biological Warfare in the 21st Century: Biotechnology and the Proliferation of Biological Weapons. Brassey’s, London (Slide 6) United Nations (1969) Chemical and bacteriological (biological) weapons and the effects of their possible use: report of the Secretary-General. A/7575/Rev.1, S/ 9292/Rev.1, New York, United Nations. Available from http://unbisnet.un.org/

  24. (Slide 7) Robinson, J. P., Hedén, Carl-Göran., and von Schreeb, H. (1973) The Problem of Chemical and Biological Warfare: CB Weapons Today. Vol. II. Stockholm: Almqvist & Wiksell. Available from http://books.sipri.org/index_html?c_category_id=58 (Slide 8) Fetter, S. (1991). ‘Ballistic Missiles and Weapons of Mass Destruction: What is the Threat? What should be Done?’, International Security 16(1): 5-42. Available from http://www.mitpressjournals.org/is (Slide 9-11) U.S. Congress, Office of Technology Assessment. (1993). Proliferation of Weapons of Mass Destruction: Assessing the Risks (Document No. OTA-ISC-559). Washington, DC: U.S. Government Printing Office.

  25. (Slide 13) Office of Technology Assessment. (1993). Technologies underlying Weapons of Mass Destruction (Document No. OTA-BP-ISC-115). Washington, DC: U.S. Government Printing Office (Slide 14 and 16) Bartlett, T. B. (1996) The Arms Control Challenge: Science and Technology Dimension, Paper presented at the NATO Advanced Research Workshop, The Technology of Biological Arms Control and Disarmament Budapest, 28-30 March. (Slide 17) Wheelis, M. Madden, L.V. and Cassagrande, R. (2002) Biological Attacks on Agriculture: Low Tech, High Impact Bioterrorism. Bio-Science, 52, 569-76. Available from http://www.accessmylibrary.com/comsite5/bin/aml2006_library_auth_tt.pl?item_id=0286-25690504

  26. (Slide 18) Shea, D. A., and Gottron, F. (2004) Small-scale Terrorist Attacks Using Chemical and Biological Agents: An Assessment Framework and Preliminary Comparisons, CRS Report for Congress [Online] FAS [accessed 27 January 2009] available from http://www.fas.org/irp/crs/RL32391.pdf (Slide 19) World Health Organization (1970) Health Aspects of Chemical and Biological Weapons, Geneva: WHO. Available from http://www.who.int/csr/delibepidemics/biochem1stenglish/en/index.html

More Related