cultura romÂNĂ CULTURA EUROPEANĂ

1. ROMÂNIA ŞI EUROPA ÎN SECOLUL XX cultura romÂNĂ CULTURA EUROPEANĂ

2. CUPRINS : ROMÂNIA ŞI EUROPA ÎN SECOLUL XX • IDEALUL NAŢIONAL SUB SEMNUL DEMOCRAŢIEI • NICOLAE TITULESCU ŞI PROIECTUL INTERBELIC AL UNIUNII EUROPENE • REVENIREA ROMÂNIEI ÎN FAMILIA STATELOR EUROPENE CULTURA ROMÂNĂ - CULTURA EUROPEANĂ • RENAŞTEREA IDEII EUROPENE ÎN CULTURA ROMÂNĂ • DESCHIDERI SPRE CULTURA EUROPEI

3. ROMÂNIA ŞI EUROPA ÎN SECOLUL XX

4. IDEALUL NAŢIONAL SUB SEMNUL DEMOCRAŢIEI CONTEXT Studiereatrecutuluiistoric al poporuluiromânpuneînluminãexistenţa unuiparalelismîntreistorianoastrãsiistoriaEuropei, ca rezultat al unoradânciîntrepãtrunderipe plan istoricṣi cultural care s-au manifestatîntrespaţiuleuropeanṣiteritoriullocuit de români. CARACTERISTICI • Înanul 1904 , ConstaninBrâncuṣiajunge la Paris pentru a apãrademnitateasicondiţiaartistului. • Înmartie 1906, TraianVuiarealizeazã la Paris primulzbor din lume cu un aparatmaigreudecâtaerul, dotatexclusiv cu mijloaceproprii de bord. • În 1906 are loc la Bucureṣtijubileul regal organizat cu prilejulîmplinirii a 40 de ani de la instaurareamonarhieiconstituţionale. • Înfãptuireaidealuluinaţionalînanul 1918, premise a uneiRomâniidemocratice

5. Româniaintrãîn 1916 în “MareleRãzboi” de parteaAntanteipentrudesãvârṣireaunitãţii politico-naţionale , ieṣindînvingãtoare . • Într-un context internaţionalfavorabilgenerat de înfrângereaṣidezmembrarea Austro-UngarieiṣiavândsprijinulPuterilorAliate, româniiacţioneazãhotãrâtorṣireuṣescîntregireanaţionalã. • Ziua de 1 decembrie 1918 ca final al procesului de unificarestatalã se constituieîntr-un moment de culme al istorieinaţionle. • Un ansamblu de legiṣi de marireformedemocraticevafielaboratsi pus înaplicareînurmãtoriiani. Acesteavorarticula un sisteminstituţional de facturãdemocraticãfuncţionalã.

6. 1 decembrie 1918

8. Europacugetãtoare de la sfârṣitulprimuluirãzboimondialconstituiemareaatracţieṣipentruintelectualiiromânidorniciṣicapabiliacumsãofererãspunsul la întrebarea “Cum înţelegemnoi, românii, dependenţanoastrã de civilizaţiaEuropei?”. • Revistasãptãmânalã “Cuvântulliber” înscriepefrontispiciulsãucuvântul “europenism”, scopul cultural fiinddifuzareaspirituluieuropean. SEMNIFICAŢII ŞI IMPACT Sistemul politic democratic din Româniainterbelicã având la bazãConstituţia din 1923 consacrãsepararea puterilorîn stat, votul universal, pluralismul politic ṣi exercitareadrepturilorṣilibertãţilorcetãţeneṣti.

9. NICOLAE TITULESCU ŞI PROIECTUL INTERBELIC AL UNIUNII EUROPENE CONTEXT : Anii 1925-1930 marcheazăperioadafrumoasăa LigiiNaţiunilor, perioadăîn care organizaţiamondialăde apărare a păciise bucurăde un incontestabilprestigiu. Este o perioadălegatăde generaţiamariloreuropeni: Aristide Briand pentruFranţa, Austin Chamberlain pentru Anglia, Eduard Benes pentruCehoslovacia. Un iliustru exponent al acesteiaestereprezentantulRomaniei, NicolaeTitulescu, care pringândireaşiactivitateasapracticăa fost un mare adept al ideii de securitateşide colaborareeuropeană.

10. CARACTERISTICI : • Este motivulpentru care mişcareapan-europeanăiniţiatăde conteleKalergicunoaşteun largecou. Fie o patriecomunăeuropeană, un stat supremEuropa, fie o Uniune de state, Statele Unite ale Europei, o unuiunevamalăeuropeană, o nouăorganizarepoliticăa Europeieste o preocuparemajorăa acestorani. • Paralel, mişcarea pan-europeanăsprijinităde numeroşisusţinătoriaiconteluiKalergiîn EuropaCentrală, se bucurăde o largăaudienţă. Se reluaastfel idea unificăriieuropene care aveastrăluciţipredeceseori: încercareade restautare a Imperiului Roman a lui Carol cel Mare, republicacreştinăa EvuluiMediu, idea lui Napoleon despre o asociaţie solidăa stateloreuropenesauvisullui Mazzini desprerealizareauneimarifederaţii europene.

11. Când în 1930 Aristide Briand lansacelebrulMemorandum pentruorganizarearegimuluiUniuniiFederaleEuropene, NicolaeTitulescu ales preşedinteal Societăţii Naţiunilorsusţinepropunereaministrului de externefrancez. El era convinscăaceastaeste o “iniţiativăgeneroasă“ menită săapropoiepopoarelecontinentuluiafectat de deseleconflicteşi războaie. • NicolaeTitulescuaveaconvingereacădacă bătrânaEuropaarreuşi săse unească, acest moment arcăpătao semnificaţieexcepţională căciel arfipunctul de plecarepentru o adevăratăprosperitateeconomicăşipentru o formidabilădezvoltareculturală. Suntacestea, fărădoarşipoate, raţiunicare îianimăşiastăzipetoţiceiangajaţiîn opera de unificare a continentului European.

12. REVENIREA ROMÂNIEI ÎN FAMILIA STATELOR EUROPENE CONTEXT: Deschiderea României spre Europa şi spre valorile acesteia este brusc întreruptă odată cu prăbuşirea ţării în 1940 în craterul regimurilor totalitare . Cortina de fier lăsată asupra Europei după cel de-al doilea război mondial , în spatele căreia România a fost nevoită să stea vreme de aproape cinci decenii , a oprit evoluţia ţării pe coordonate vizibile în toate compartimentele vieţii statului român a fost grav compromis de impunerea brutală a modelelor străine staliniste .

13. CARACTERISTICI : Regimul comunist şi compromiterea legăturilor României cu Europa • Concomitent cu iniţiativele de organizare a exilului se încearcă menţinerea contactelor cu Europa Occidentală şi cu valorile pe care aceasta le reprezenta . Organizaţia americană Free Europe va încuraja şi susţine Comitetele „Naţiunilor Captive”. • Este perioadaîn care generalulNicolaeRădescuajutat de doidiplomaţi , GrigoreGafencuşi Brutus CostedepuneforturiconcretizateprinînfiinţareaComitetuluiNaţionalRomân, sprinjinfinanciar din partea N. Malaxa , astfelasigurândusepentru o vremeburselestudenţilorşiintelectualilorşitipărireaunorreviste , exemplurevistaliterarăLuceafărul. • Îniulie 1948 a fostdenunţatConcordatulîncheiat de România cu Vaticanulîn 1929 prinDecretulPrezidiuluiMariiAdunăriNaţionale(1 dec 1948) care invoca o pretinsărevenire a parohiilorgreco-catolice la BisericaOrtodoxăRomână , conform dispoziţiilor date de Stalin .

14. GRIGORE GAFENCU NICOLAE RĂDESCU BRUTUS COSTE

15. În 1975 N. CeauşescusemneazaActul final al ConferinţeiipentruSecuritateşiCooperareEuropeană de la Helsinki care presupunearespectarea de cătrestatele member a drepturiloromului . • Însituaţiaîn care Ceauşescusuprimăcelemaielementaredrepturi ale cetăţenilorromâni , aceştiaîntr-un număr tot mai mare îşiapăraudreptul la informareurmărindpeascunsprogrameînlimbaromână de la EuropaLiberăşiVoceaAmericii.

16. Însăprăbuşirearegimurilorcomuniste din Europa de Estînanul 1989 şiîncetareadivizăriiEuropei a avutdreptconsecinţăşireîntoarcereaRomânieiînfamiliapopoareloreuropene .Integrareaeuropeană a fostprevazută a se încheia la 1 ianuarie 2007 o dată cu admitereaRomânieişi a Bulgariei ca state member cu drepturidepline ale Uniunii .

17. CULTURA ROMÂNĂ CULTURA EUROPEANĂ

18. RENAŞTEREA IDEII EUROPENE ÎN CULTURA ROMÂNĂ Context: • MareaUnireînfăptuităîn 1918 impunea adâncitransformărisocialeîn acord cu aspiraţiilesocietăţii.Eaanunţa totodată o perioadă de avântîn viaţa social-culturală a statuluiromân intregit. Vorbinddespresemnificaţiileacestortransformări, DimitrieGustiarată căstatulcelvechibazat “pesimplaputerebrutală, a murit, iarstatulnou, întemeiatpe o idee, peideeanaţionalăşi democratică, i-a luatlocul” Caracteristici: • În 1919, la scurttimpdupăterminarearăzboiului, îşifacapariţiacenaclulşirevista “Sburatorul” avândca mentor peEugenLovinescu. Într-un articolpublicatîn revista “Sburatorul”, Tudor Vianudemonstra cu argumentecădatoriageneraţieisale se rezumaîn “tendinţa cătremareacultură” care trebuiasăaibăca finalitate “realizarealocalăa sufletului European”..

19. Eugen Lovinescu (1881-1943) Revista Sburătorul

20. Un program similar anunţa şirevista “Ideeaeuropeana” aparutăîn acelaşian sub conducerealuiConstantinRădulescu-Motru. Acestaarată cădatoriaprincipalăa creatorilor de culturăromâniera de a orientaconştiinţa noastră publicăîn acestnou context european • Direcţiaeuropeanăşitradiţionalismulsuntceledouădirecţii fundamentale care preocupămediileintelectuale din Româniainterbelică. • Punereaînvaloare a surselorspirituale ale Ortodoxieii-a preocupatpeNichiforCrainicşideopotrivă, peprof. universitarNaeIonescu. Acestaafirmă“caracterulcategoric oriental al civilizaţieiromâneşti” pe care o vedeîn totalăincompabilitate cu Occidentuleuropean. • Cu totulaltfelsuntvăzutelucrurile de EugenLovinescu. În sintezaIstoriacivilizaţieiromâne, Lovinescuarată căpoporul roman se aflăla hotarul a doualumi: a Răsarituluişia Apusului.

21. Lucian Blaga • Lucian Blagadistingeprofilul specific al culturiiromâne în peisajulculturiieuropene. • În lucrareaSpaţiulmioritic,filosofularată că“românultrăieşteinconştientîn spaţiulmioritic”

22. Concluzii: În literatură, în arteleplastice, darşiîn cercetareaştiinţificădin Româniainterbelică, se resimteintegrareaîn mişcareaideiieuropeană.

23. DESCHIDERI SPRE CULTURA EUROPEI • În secolul al XX-lea Europa a devenit un concept la bazacăreiase afla,potrivitexpresieiluiConstantinRădulescu-Motru,credinţa europeanuluicăstăîn puterealuisăse schimbecondiţiile vieţii în care trăieşte,credinţa luiîn putereaprogresului. • Peacestecoorodonate se înscrieevoluţiaculturiiromâne în care ideileeuropene,admirate de uniişicontestate de alţii,audevenitobiectivul central al minţilorluminate.

24. Culturaromânaeste o culturăeuropeanăprindefiniţie. • Studiindraporturiledintreculturileeuropene,filosofulConstantinRădulescu-Motru, susţineîn lucrareaPersonalism energetic(1972) că“diferiteleculturinaţionalenu suntdecât componenteleculturiieuropene,careesteaceea care le dăunitateaşicontinuitatea”.

25. În aceastăperioadăse plaseazăcreaţialui Tristan Tzara,poetul,evreuoriginar din România,esteconsideratunuldintrefondatoriidadaismului. • Opere de referinţăale acestuicurentavangardistsunt :Prima aventurăcereascăa domnuluiAntipyrineşiŞapteminifeste Dada. • PicturileluiŞtefanLuchian,GheorghePetrascu,TheodorPallady,NicolaeTonitzasauCamilRessuasimileazăinfluenţe modernisteîntr-un stil personal.

26. Mamăşicopil de NicolaeTonitza Fetiţa olandeză de NicolaeTonitza

27. ConstantinBrâncuşiîşiperfecţioneazămereustilulprintransformareaobiectelorîn idei. • Opera în care artistulşi-a prezentatgeniulşideplinaîmplinirevafiansamblul monumental de la Târgu-Jiualcătuitdin Masatăcerii,Poarta sărutuluişiColoanafărăsfârşit. Muză adormită Constantin Brâncuşi

28. Proiectrealizat de elevii: ChiforCãlina Cîmpan Paul CrişanAnca LãpuşanRareş PetreanDamira TãmaşIoana Clasa a XI-a A, C.N.”A.Mureşanu” Dej Prof. coordonator : Albinetz Cristina