1 / 28

Motoare termice

Motoare termice. Nume : Mu șat Marian Petr i șor. Cuprins. 2. Motorul diesel. 1. Motorul cu abur. 4. Motorul în 2 timpi. 3. Motorul OTTO pe benzina. 1. Motorul cu abur.

megan
Télécharger la présentation

Motoare termice

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Motoare termice Nume: Mușat Marian Petrișor

  2. Cuprins 2. Motorul diesel 1. Motorul cu abur 4. Motorul în 2 timpi 3. Motorul OTTO pe benzina

  3. 1. Motorul cu abur Motorul cu abur este un motor termic cu ardere externă, care transformă energia termică a aburului în lucru mecanic. Aburul sub presiune este produs într-un generator de abur prin fierbere și se destinde într-un agregat cu cilindri, în care expansiunea aburului produce lucru mecanic prin deplasarea liniară a unui piston, mișcare care de cele mai multe ori este transformată în mișcare de rotație cu ajutorul unui mecanism bielă-manivelă

  4. La mașina sa inventată în 1769, aburul trecea într-o cameră separată pentru condensare. Deoarece cilindrul nu era încalzit și răcit alternativ, pirderile de căldură ale mașinii erau relativ scăzute. De asemenea, mașina lui Watt era mai rapidă. Aceste soluții și diversele îmbunătățiri concepute de Watt au făcut ca mașina cu aburi să poată fi folosită într-o gamă largă de aplicații.

  5. În perioada victoriana, locomotive cu abur puternice revoluționaseră deja călătoria pe uscat. Mașinile cu abur au făcut posibile și tipărirea ziarelor, torsul și țesutul textilelor și acționarea mașinilor de spălat în „spălătoriile cu aburi”. Mașinile cu abur puneau în mișcare caruselele, iar unii fermieri foloseau energia aburului pentru a ara pămîntul. Antreprenorii de curățătorii aveau aspiratoare cu abur, și la cele mai bune frizerii din orașe existau chiar și perii pentru masarea capului acționate cu abur.

  6. 2. Motorul diesel Motorul diesel este un motor cu ardere internă în care combustibilul se aprinde datorită temperaturii ridicate create de comprimarea aerului necesar arderii, și nu prin utilizarea unui dispozitiv auxiliar, așa cum ar fi bujia în cazul motorului cu aprindere prin scânteie. Motorul lucrează pe baza ciclului Diesel.

  7. Motorul diesel este un motor in 4 timpi

  8. admisie : Ø    Supapa de admisie este deschisă ;  Ø    Pistonul coboară de la punctul mort interior dând naştere unui fenomen de depresie, care atrage aerulatmosferic in cilindru ;  Ø    Supapa de evacuare închisă. 2) compresie :  Ø    Supapele de admisie şi evacuare închise ;  Ø    Pistonul urcă înapoi la P.M.I. ;  Ø    Aerulatmosferic este comprimat, devineincadescent, fărăpericol de autoaprindere.

  9. 3) Injectiacombustibilului, arderea izobarăsidestinderea /timp motor/:  Ø    Pistonul atinge punctul mort interior ;  Ø   injectorul introduce in cilindrucombustibilul fin pulverizat ;  Ø    Acesta ardepe măsura pătrunderii in cilindru (ardere lentă), incât presiunea rămâne aproape constantă, iar pistonul este „împins” spre punctul mort exterior, dând naştere unei forţe motoare.

  10. 4) evacuarea:  Ø    Supapa de evacuare deschisă;  Ø    Pistonul urcă spre punctul mort interior ;  Ø    Gazele arse sunt evacuate din cilindru, pregătindu-l pentru un nou ciclu.

  11. Avantajele motorului diesel • se poate ridica temperatura aerului oricât (prin compresie), înainte de ardere; • randamentul motorului depinde de această temperatură – randamentul creşte; • este foarte simplu (nu are sistem electric, carburator); • poate fi realizat la orice dimensiune.

  12. 2. Motorul OTTO pe benzina În 1867, împreună cu inginerul Eugen Langen (1833-1895), Otto a construit un motor termic cu ardere internă, cu piston în patru timpi, care folosea combustibil gazos. În anul 1878, Nikolaus Otto, a pus la punct un motor în 4 timpi alimentat cu combustibil lichid (benzină) cu un randament de 22%. O contribuţie însemnată la perfecţionarea motorului cu ardere internă, cu aprindere prin scânteie electrică, au adus-o inventatorii germani Karl Benz şi Gottlieb Daimler, care au realizat primele automobile acţionate cu astfel de motoare. Nikolaus August Otto a murit în anul 1891, la Koln.

  13. Componentele motorului Otto 1. Cilindrul- Reprezintă componenta în care culisează pistonul. Motorul descris aici are un singur cilindru, dar majoritatea motoarelor au mai mulţi cilindrii (4, 6 sau 8). Motoarele, dacă au mai mulţi cilindrii, pot fi: în linie, în V sau opuşi orizontal (boxer)

  14. 2. Pistonul- Este o piesă din mecanismul bielă-manivelă, confecţionat din aliaj de aluminiu, turnat, având formă cilindrică, care culisează în cilindru.

  15. 3. Segmenţii- Sunt inele elastice, montate pe piston în canale executate pe suprafaţa cilindrică exterioară a pistonului, care au următoarele roluri: a) de a proteja ceilalţi segmenţi în momentul exploziei (segment de foc) b) de etanşare a jocului dintre cilindru şi piston c) de ungere şi radere (raclare) a uleiului depus pe peretele interior a cilindrului.

  16. 3.Bujia- Piesă componentă a unui motor cu aprindere prin scânteie care serveşte la aprinderea amestecului carburant în cilindru prin producerea unei scântei electrice între doi electrozi la un moment bine stabilit.

  17. 4. Supape- Au rolul de a deschide şi închide orificiile prin care se realizează admisia combustibilului în cilindru şi evacuare gazelor arse. Supele execută o mişcare de translaţie, fiind comandate de camele de pe axul cu came

  18. 5. Camera de ardere- Reprezintă locul unde are loc compresia şi arderea amestecului de aer cu combustibil. Camera de ardere îşi schimbă volumul odată cu mişcarea pistonului. Capacitatea camerei de ardere oferă de obicei o idee asupra puterii motorului.

  19. 6. Biela- Este de forma unei tije sau a unei bare. Face legătura dintre piston şi arborele cotit. Ea este legată articulat la ambele capete de piston şi respectiv braţul arborelui cotit, astfel încât, împreună cu arborele cotit, transformă mişcarea alternativă de translaţie a pistonului în mişcarea de rotaţie a arborelui cotit.

  20. 7. Arborele cotit- El este cel care, împreună cu biela, transformă mişcarea de translaţie care vine de la piston, într-o mişcare circulară.

  21. Functionarea unui motor

  22. Sistemul electric al motorului OTTO

  23. Motorul in 2 timpi Motorul în doi timpi funcționează pe baza unui ciclu care se desfășoară numai în decursul unei rotații a arborelui cotit (ciclu în doi timpi).

More Related