Implicaţiile psihologice ale sclerozei multiple şi soluţii pentru o viaţă independetă pentru persoanele afectate de scle

1. Implicaţiile psihologice ale sclerozei multiple şi soluţii pentru o viaţă independetă pentru persoanele afectate de scleroză multiplă Psiholog, Ovidiu Roman

2. Cunoasterea de sine –o premisa care reduce vulnerabilitatea la tulburarile afective Conceptul de sine: o colectie organizata de cunostinte despre noi insine, o teorie a noastra despre cine suntem si care sunt modalitatile noastre de a ne adapta si a supravietui • Eliminarea idiosincrasiilor si o buna organizare a acestor informatii poate contribui la crestera adaptabilitatii persoanei Imaginea de sine: o reprezentare mentala a propriei persoane sau o structura organizata de cunostinte despre sine care ghideaza comportamentul social; -e influentata de perceptia lumii si de propriile comportamente Stima de sine: dimensiunea evaluativa a sinelui: imaginea de sine intra in competitie cu imaginile pe care le avem despre ceilalti si astfel in urma evaluarilor comparative rezultatele pot fi in favoarea nostra ( consolidand imaginea de sine) sau dimpotriva, cu efect negativ asupra perceptiei pe care o avem despre noi: UN FACTOR SEMNIFICATIV IN MENTINEREA STARII DE SANANTATE

3. Laturi ale personalitatii umane • Eul fizic: imaginea corporala, modul in care persoana se percepe pe sine si modul in care crede ca e perceputa de ceilalti - e influentat de modelel sociale, discrepanta dintre eul fizic si modelul cultivat de sociatate ducand la neincredere, nemultumire, izolare. • Eul cognitivmodul in care sinele recepteaza si structureaza continuturi informationale despre sine si lume: • Informatiile se structureaza in scheme cognitive care permit/favorizeaza prelucrarea unor anumite informatii, producandu-se distorsiuni cognitive: abstractizari selective, personalizari, maximizari, minimalizari • Eul emotional:trairile afective despre sine, lume si viitor • Eul interpersonal: partea cu care intram in relatii • SENTIMETE DE INFERIORITATE

4. STRES SI ANXIETATE Discrepanta dintre aceste componente ale personalitatii poate produce stres ( raspunsul organismului la stresori) Stresulare la baza doua mecanisme: Evaluarea primara a mediului Evaluarea secundara a resurselor personale: stresul apare cand persoana percepe resursele sale ca fiind depasite de cerintele mediului Modalitati de a face fata: coping: adaptativ vs. dezadaptativ; axat pe emotie/ focalizat pe problema Reactiile mediului pot amplificastresul ca si interactiunea bolii cu traseul scolar profesional Anxietatea: tulburare afectiva manifestata prin stari de neliniste, teama ingrijorare nemotivata, in absenta unor cauze care sa le provoace: singuratate sociala ( rata redusa de prieteni, centrare pe sine a persoanei), singuratate emotionala ( in ciuda retelei sociale care depun effort de a valoriza persoana aceasta se simte singura)

5. DEPRESIA • O stare morbida caracterizata de scaderea tonusului si energiei si de tristete: • poate fi obseravta prin urmatoarele caracterisitici: iritabilitate, ruminatie, labilitate a dispozitiei presarata cu plangeri si autodeprecieri, manie, conflicte interpersonale, pierderea interesului sau placerii, reducerea sau achizitia in greutate, insomnia sau hipersomnia, agitatie sau retardare psihomotorie, interes scazut pentru activitati uzuale, restrangerea relatiilor sociale, ganduri recurente de moarte • Deficite la nivel motivational, cognitiv, afectiv si stima de sine

6. Terapia depresiei-unmodel cognitiv-comportamental Gandurilesunt cel mai important determinant al emoţiei umane; • Gândirea disfuncţională este determinantul major al distresului emoţional; • Cel mai bun mod de a depăşi distresul este de a schimba modul de gândire; • Psihopatologia şi gândirea iraţională sunt determinate de factori multipli: genetici şi învăţaţi; • Accentuarea prezentului- simptomul prezent poate fi modificat prin schimbarea modului de gândire; • Schimbarea cogniţiilor iraţionale nu se realizează neapărat uşor.

7. Ganduri raţionale Sunt funcţionale, Sunt consistente logic, Sunt verificabile empiric, Nu sunt absolutiste, Conduc la emoţii adaptative, Permit atingerea scopurilor. Ganduri iraţionale Sunt disfuncţionale, Sunt inconsistente logic, Sunt inconsistente cu realitatea empirică, Sunt absolutiste şi dogmatice, Conduc la emoţii dezadaptative, Împiedică atingerea scopurilor Raţionalitate versus Iraţionalitate

8. Patru categorii de bază a credinţelor iraţionale 1. trebuie ( demandigness- DEM)- cerinţă absolutistă, 2. evaluare globală negativă ( global evaluation of human worth- GE), 3. catastofare- 100% +1, 4. toleranţă scăzută la frustrare. -aşteptări rigide faţă de sine,ceilaţi, faţă de lume- Dezideratul REBT: ,, oamenii nu sunt afectaţi de ceea ce li se întâmplă, ci de cum înţeleg şi interpretează ei ceea ce li se întâmplă” (Marcus Aurelius)

9. Modelul terapeutic ABCDE • A- evenimentul activator • B- ganduri/ credinte despre A • C- emotii • D- disputarea ( activitatea psihologului) • E- practicarea noii filosofii de viata B il determina pe C si nu A

10. Cum as putea sa tin minte mai bine?Procedee speciale care sa faciliteze memorarea • Organizand si ordonand informatiile • Sistemul palnie • Realizaand asociatii • Stabilind legaturi intre material si propria persoana • Gruparea informatiilor pe domenii • Tehnici vizuale-asociez cuvantul cu imaginea lui • Repetarea cu voce tare sau in limbaj intern • Vizualizandu-te prezentand altora informatiile • Acronime • Tehnica loci

11. Retin mai usor daca invat sistematic • O metoda de invatare: rasfoiti citind in mare materialul; formulati intrebari despre material, cititi materialul incercand sa raspundeti la intrebari, Reflectati asupra celor citite- dati exemple, legati-le de cunostintele voastre, reproduceti cu voce informatiile pe sectiuni, recititi informatiile pe care considerati ca nu le-ati retinut, reveniti asupra punctelor, ideilor principale • Mnemotehnici: programarea activităţilor, folosirea exerciţiilor de memorie, restructurarea mediului, folosirea notiţelor.

12. Sa tinem minte! ,,Oamenii nu sunt prizonierii destinului, ci mai degraba prizonieri ai propriei minti” Fr. Roosevelt