1 / 52

BOLILE REUMATICE

BOLILE REUMATICE. BOLILE REUMATICE. Bolile reumatice constituie un grup de afecţiuni a l ţesutului conjunctiv, având drept factor comun un mecanism etio-patogenetic de tip imunologic. febra reumatismală; artrita reumatoidă; lupus eritematos sistemic sclerodermie de sistem;

neorah
Télécharger la présentation

BOLILE REUMATICE

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. BOLILE REUMATICE

  2. BOLILE REUMATICE Bolile reumatice constituie un grup de afecţiuni al ţesutului conjunctiv, având drept factor comun un mecanism etio-patogenetic de tip imunologic. • febra reumatismală; • artrita reumatoidă; • lupus eritematos sistemic • sclerodermie de sistem; • periarteriita nodoasă; • dermatomiozita; • spondiloartrita anchilozantă şi altele.

  3. Elementele comune în bolile reumatice: • dereglarea homeostazei imune cu dezvoltarea reacţiilor de hipersensibilitate tip imediat şi tardiv cu formarea de complexe imune circulante; • alterarea vaselor, în special, a patului microcirculator (vasculită alterativă şi proliferativă); • dezorganizarea de sistem a ţesutului conjunctiv: • faza intumescenţei mucoide; • faza modificărilor fibrinoide; • faza reacţiilor celulare inflamatorii; • faza de scleroză; • evoluţie cronică recidivantă. • afectarea articulaţiilor şi structurilor cutanate; • modificări multiviscerale (cord, rinichi, musculatura scheletală, sistemul nervos, pulmonii);

  4. Formarea de complexe imune circulante

  5. Vasculită alterativă şi proliferativă

  6. Intumescenţa mucoidă

  7. Intumescenţa fibrinoidă a ţesutului conjunctiv (mase de fibrină [Ф], fibrele colagene [КлВ]lipsite de striaţie transversală)

  8. Necroza fibrinoidă a ţesutului conjunctiv

  9. Faza reacţiilor celulare inflamatorii

  10. -BOALĂ ACUTĂ, MULTISISTEM–INFLAMATORIE, MEDIATĂ IMUNOLOGIC, CARE AFECTEAZĂ PREPONDERENT CORDUL, CE SE DEZVOLTĂ DUPĂ INFECŢIE FARINGIANĂ CU STREPTOCOCUL β-HEMOLITIC GRUPUL A. FEBRA REUMATICĂ

  11. ETIOLOGIE • Infecţie streptococică cronică • Infecţie virală • Factori ereditari-constituţionali: • Antigenii histocompatibili HLA-B27, HLA-B8, HLA-D/DR

  12. Etiologia

  13. Răspuns imun Angina Ganglion limfatic Limfocitul-B Anticorp antistreptococic Afectarea reumatismală acută a cordului Vas sanguin Vegetaţii Corpusculii Aschoff Pericardita fibrinoasă

  14. FEBRĂ, POLIARTRITĂ MIGRATORIE LA NIVELUL ARTICULAŢIILOR MARI, PANCARDITĂ, NODULI SUBCUTANAŢI, ERITEM MARGINAL CUTANAT, COREEA SYDENHAM (SAU CHOREA SANCTI VITI – LEZIUNE NEUROLOGICĂ CU MIŞCĂRI INVOLUNTARE, RAPIDE, NEINTENŢIONATE). CLINICATACUL REUMATISMAL ESTE CARACTERIZAT PRIN:

  15. ENDOCARDITĂ DIFUZĂ SAU VALVULITĂ DIFUZĂ; ENDOCARDITĂ VERUCOASĂ ACUTĂ; ENDOCARDITĂ FIBROPLASTICĂ; ENDOCARDITĂ VERUCOASĂ RECURENTĂ. ENDOCARDITA REUMATISMALĂ

  16. ENDOCARDITĂ DIFUZĂ

  17. Endocardită valvulară verucoasă recurentă

  18. Plăci McCallum la nivelul atriului stâng

  19. Placile MacCallow

  20. Calcinoza valvulei aortale

  21. Dilatarea atriului stâng şi hipertrofia ventriculului stâng

  22. Deschizătura mitralăare aspectul gurii de peşte Îngustarea şi scurtarea cordajelor tendinee

  23. Stadiul granulomatos al AR ( aspectul ochilor de bufniţă)noduliAschoff şi celule Anitschkow

  24. Miocardita reumatismală • MIOCARDITĂ INTERSTIŢIALĂ GRANULOMATOASĂ; • MIOCARDITA INTERSTIŢIALĂ EXUDATIVĂ DIFUZĂ; • MIOCARDITĂ INTERSTIŢIALĂ EXUDATIVĂ ÎN FOCAR.

  25. Miocardită granulomatoasă

  26. Miocardită productivă granulomatoasă (H-E)

  27. Miocardită interstiţială difuză

  28. EXUDAT: SEROS; SERO-FIBRINOS; FIBRINOS. Pericardita reumatismală

  29. Pericardită fibrinoasă (cord vilos)

  30. Formele clinico-morfologiceale FR 1.Cardio-vasculară 2.Poliartritică 3.Cerebrală 4.Nodoasă

  31. CRITERIILE JONES MODIFICATE ÎN 1992: CRITERII MAJORE: CARDITĂ; POLIARTRITĂ; COREE; ERITEM MARGINAL; NODULI SUBCUTANAŢI CRITERII MINORE: ARTRALGII; FEBRĂ; INDICII SERICI AI INFLAMAŢIEI MĂRIŢI CREŞTEREA INTERVALULUI PQ PE ECG. DIAGNOSTICUL POZITIV AL FEBREI REUMATISMALE SE BAZEAZĂ PE CRITERIILE JONES PRIN PREZENŢA A MINIM 2 CRITERII MAJORE SAU UN CRITERIU MAJOR ŞI 2 MINORE.

  32. Artrita reumatoidă (AR) reprezintă o afecţiune inflamatorie cronică sistemică a ţesutului conjunctiv, ce se caracterizează prin leziune progresivă, preponderent a articulaţiilor periferice, cu formare de panus sinovial, procese eroziv-distructive şi dezvoltarea anchilozei fibro-osoase. Artrita reumatoidă

  33. Distribuirea leziunilor articulare în artrita reumatoidă

  34. Criteriile histologice ale artritei reumatoide • Infiltrat inflamator perivascular (foliculi limfoizi,celule plasmatice, macrofage). • Vascularizare crescută datorită vasodilatării şi angiogenezei • Agregarea fibrinei în curs de organizare – corpusculi riziformi • Acumularea neutrofilelor în lichidul sinovial • Activizarea osteoclastelor stă la baza penetrării sinoviului în os, formând eroziuni juxtaarticulare, formaţiunilor chistice subcondrale şi osteoporozei. • Formarea panusului – masa fibro-celulară intrasinovială

  35. Tipurile de artrită inflamaţie Modificări articulare degenerare

  36. Inflamaţie granulomatoasă

  37. Distrugerea capsulei articulare

  38. Panus distructiv

  39. Erodarea osului

  40. Erodarea osului

  41. Osteoartroză deformantă

  42. LUPUS ERITEMATOS DE SISTEM Lupus eritematos de sistem este o boală acută sau cronică a ţesutului conjunctiv cu o autoimunizare pronunţată şi cu leziuni preferenţiale ale pielii, cordului, rinichilor.

  43. Implicarea organelor • Pielea: fluture cutanat, eritem difuz, vasculită • Articulaţii: mânii, radiocarpală, genunchilor • Serosită: pleură/ pericard • Rinichi: de la inflamaţie uşoară până la insuficienţă renală cronică • Plămîni: pneumonită, hemoragie, hipertensiune pulmonară • Inimă: miocardită, endocardită • Hematologic: anamie, trombocitopenie

  44. Semnele patologiei nucleare Cariorexsis Celule LE Corpusculi hematoxilinici Cromatoliza centrală Bazofilia fibrinoidului

  45. Celulă lupică (leucocit neutrofil, care a fagocitat un nucleu denaturat)

  46. Inflamaţie perivasculară

  47. Nefrită lupică

  48. Rinichi ratatinat secundar

  49. Glomerulonefrită lupică

  50. Endocardita Libman-Sacks

More Related