S I M B O L U R I A L E S T A T U L U I R O M Â N

1. S I M B O L U R I A L E S T A T U L U I R O M Â N 1 DECEMBRIE DEŞTEAPTĂ-TE, ROMÂNE!

2. Simbolurile sunt semne care se folosesc pentru exprimareasau evocarea unei idei. Simbolurile naţionale evocă însuşirile caracteristice ale poporului, specificul ţării pe care o reprezintă.

3. CONSTITUŢIE: • Lege fundamentală a unui stat care determină forma de guvernământ, structura social – economică şi politică, modul de organizare şi de funcţionare a organelor de stat, drepturile esenţiale şi obligaţiile cetăţenilor. • Broşură care cuprinde această lege.

4. CONSTITUŢIA ROMÂNIEI, 2003 ARTICOLUL 12 - Simboluri naţionale 1. Drapelul Românieiestetricolor. 2. Ziua naţionalăa României este1 Decembrie. 3. Imnul naţionalal României este,,Deşteaptă-te, române!”. 4. Stemaţării şisigiliulstatului sunt stabilite prin legi organice.

5. D R A P E L U L R O M Â N I E I

6. Drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance:albastru,galben,roşu. (Constituţia României – articolul 12, alineatul 1)

7. Semnificaţia culorilor : • Albastru(azuriu)reprezintă cerul şi aerul, • cel mai nobil element după foc, simbolizând • buna credinţă în Dumnezeu. • Galben(auriu)este simbolul bogăţiei, grânele ţării. • Roşureprezintă sângele pe care l-au vărsat eroii pentru patrie. Se poate spune că drapelul românesc reprezintă: cerul, pământul şi omul. Cele trei culori împărţite în mod egal reprezintă principiul egalităţii, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea poporului român.

8. Drapelul României trebuie arborat în mod permanent: • peedificiile şi în sediile autorităţilor şi instituţiilor publice; • la sediul partidelor politice, al sindicatelor, al instituţiilor de învăţământ şi cultură; • la punctele pentru trecerea frontierei; • la aeroporturile cu trafic internaţional.

9. Primăria Oradea

10. Vama Nădlac

12. Ca pavilion, este permanent arborat pe navele de orice fel și alte ambarcațiuni ce navighează sub pavilion românesc. Vapoarele “Împăratul Traian" şi "România" în portul Constanţa

13. Bricul Mircea

14. Potrivit uzanțelor de protocol, drapelul României se arborează la sediul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale statului român din străinătate, precum și la reședința șefilor misiunilor diplomatice și oficiilor consulare. Tricolorul la New York

15. Veneţia – Italia Paris - Franţa Canada

16. De asemenea, drapelul României se arborează sub formă de fanion, pe mijloacele de transport ale șefilor de misiuni diplomatice și oficii consulare române, în deplasările oficiale ale acestora.

17. Temporar, drapelul României se poate arbora cu prilejul zilei naționale a României și al altor sărbători naționale, în locurile publice stabilite de autoritățile locale.

18. Manifestări dedicate Zilei Naţionale Alba Iulia

19. Manifestări dedicate Zilei Naţionale Paradă militară în Bucureşti

20. Tricolorul trebuie arborat cu prilejul vizitelor oficiale întreprinse în România de șefi de stat și de guvern, precum și de înalte personalități politice reprezentând principalele organisme internaționale interguvernamentale, la aeroporturi, gări, porturi și pe diferite trasee.

21. Temporar, drapelul României se poate arbora sau purta cu ocazia festivităților și ceremoniilor oficiale cu caracter local, național și internațional, în locurile unde acestea se desfășoară.

22. Drapelul mai este arborat şi cu ocazia desfășurării competițiilor sportive, pe stadioane și alte baze sportive, și în timpul campaniilor electorale, la sediul birourilor, comisiilor electorale și al secțiilor de votare.

24. În cadrul ceremoniilor militare, drapelul este arborat conform regulamentelor militare.

25. Drapelul României poate fi arborat, fără constrângeri, de persoane fizice la domiciliul sau reședința lor, sau de persoane juridice la sediile acestora.

26. Tinere talente, recunoscute pe plan internaţional, care “spun” lumii întregi că vin din România. Denisa Pârvu, 10 ani - solistă Maria Crăciun, 10 ani - solistă Crina Imola Popescu (Coco), 15 ani - alpinistă

27. Prin legea nr. 96 din 20 mai 1998, ziua de 26 iunie a fost proclamată drept Ziua drapelului național al României. În 1848, în această zi a fost emis Decretul nr. 1 al Guvernului Provizoriu al Țării Românești, princare tricolorul roșu-galben-albastru devenea Drapel Național. De Ziua drapelului naţional al României, pretutindeni în ţară sunt organizate manifestări cultural-educative, serbări, ceremonii militare, programe consacrate istoriei românilor. Arborarea drapelului patriei marchează această zi.

28. TREI CULORI Trei culori cunosc pe lumeCe le ţin ca sfânt odor,Sunt culori de-un vechi renumeAmintind de-un brav popor. Cât pe cer şi cât pe lume,Vor fi aste trei culori,Vom avea un falnic nume,Şi un falnic viitor. Roşu-i focul vitejiei,Jertfele ce-n veci nu pierGalben, aurul câmpiei,Şi-albastru-al nostru cer. Multe secole luptarăBravi şi ne-nfricaţi eroiLiberi să trăim în ţarăZiditori ai lumii noi. Iar când fraţilor m-oi duceDe la voi şi-o fi să morPe mormânt atunci să-mi puneţiMândrul nostru tricolor. Autor / Poet: Ciprian Porumbescu

29. Z I U A N A Ţ I O N A L Ă

30. Potrivit Constituţiei din 2003, articolul 12, alineatul 2,Ziua Naţională a Românieieste1 D E C E M B R I E. Ea reprezintă o comemorare a datei de1decembrie1918. Această zi a fost adoptată anterior, prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, fiind o sărbătoare publică a României.

31. I M N U L N A Ţ I O N A L

32. “Deşteaptă-te, române!”este Imnul de Stat al României. El a fost legiferat în ianuarie 1990. Textul imnului are patru strofe din cele 11 strofe ale poeziei originale intitulate ,,Un răsunet" a poetului Andrei Mureşanu. Muzica are autor necunoscut. Anton Pann sau George Ucenescu sunt uneori eronat creditaţi cu muzica imnului; în fapt melodia pe care Andrei Mureşanu a pus versurile sale avea o largă circulaţie în epocă şi nu i se cunoaşte cu certitudine autorul.Prima audiţie a compoziţiei s-a făcut în anul 1848, an în care cântecul a devenit marşul revoluţionarilor din Ardeal. Imnul de stat este un cântec de slavăînchinat patriei noastre, România.

33. Textul imnului este recitat şi interpretat numai în limba română. • Imnul se interpretează de către cor şi fanfară în următoarele situaţii: • cu ocazia ceremoniilor oficiale naţionale; • cu ocazia competiţiilor sportive oficialeinternaţionale; • cu ocazia deschiderii unei sesiuni a camerei Parlamentului; • - la începutul programului zilnic în şcolile primare şi gimnaziale de stat şi particulare,la radio şi posturile de televiziune; • -la începutul manualelor şcolare se tipăreşte textul imnului naţional al României.

34. Să cântăm împreună! Imnul de Stat al României DEŞTEAPTĂ-TE, ROMÂNE! Andrei Mureşanu Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soartă, La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani. Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman, Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume Triumfător în lupte, un nume de Traian. Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine, Româna naţiune, ai voştri strănepoţi, Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine, "Viaţa-n libertate ori moarte" strigă toţi. Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină, Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt. Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină, Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost'pământ.

35. Ziua de 29 iulie a fost desemnată, în 1998, Ziua Imnului Naţional al României.

36. S T E M A R O M Â N I E I

37. LEGEA 102din 21.09.1992 privind “stema ţăriişi sigiliul statului” prevede: CAP. 1 Stema României ART. 1 Stema României simbolizează statul român naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil şi se compune din două scuturi suprapuse: scutul mare şi scutul mic.

38. Stema României are ca element central vulturul de aur cruciat. El simbolizează latinitateapoporului şi întruchipează curajul, hotărârea, zborul spre marile înălţimi, puterea. Scutul pe care stă este de azur, simbolizând cerul. Vulturul ţine în gheare însemnele suveranităţii: un sceptru, care aminteştede Mihai Viteazul, primul unificator al Ţărilor Române, şi o sabie ce aminteşte de Ştefan cel Mare, domnitorul Moldovei. Pe pieptul păsării se află altscut împărţit în câmpuri cu simbolurile provinciilor istorice româneşti: Ţara Românească, Moldova, Transilvania, Banat, Crişana şi Dobrogea.

39. În al patrulea câmp este stemaTransilvanieicu Maramureşul şi Crişana: un scut împărţit în două printr-o linie: deasupra se află un vultur, ce are la dreapta un soare de aur, iar la stânga o semilună de argint; dedesubt se găsesc şapte turnuri care reprezintă cele şapte cetăţi construite de saşi. Al treilea câmp al stemei reprezintă stemaBanatului şi a Olteniei: deasupra valurilor, un pod, simbolizând podul peste Dunăre al împăratului Traian, de unde iese un leu ţinând un paloş în laba din dreapta faţă. În primul câmp este stemaŢării Româneştipe azur: un vultur, ţinând în cioc o cruce de aur,însoţitde un soare şi o lună. În al cincilea câmp sunt reprezentate teritoriile adiacente* Mării Negre,(Dobrogea) pe fond de azur: doi delfini de aur afrontaţi*, cu capul în jos. În câmpul al doilea se află stemaMoldovei: un bourcu o stea între coarne, un trandafir cu cinci petale şi o semilună, ambele de argint. *adiacente = alăturate, învecinate; *afrontați = dispuşi faţă în faţă

40. ART. 3 Stema României, în culori, va fi aşezatăîn sediile tuturor autorităţilor publice, instituţiilor de învăţământ, misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, reprezentanţelor comerciale ale României în străinătate, precum şi în saloanele navelor sub pavilion românesc. ART. 4 Stema României va fi reprodusă pe sigiliile autorităţilor publice, pe acte oficiale, pe imprimatele şi plăcile indicatoare ale edificiilor acestora, pe moneda naţionalăşi pe alte semne monetare emise de România, pe însemnele şi pe unele accesorii ale uniformelor militare, în condiţiile stabilite de Guvernul României.

41. S I G I L I U L S T A T U L U I R O M Â N

42. CAP. 2 Sigiliul statului ART. 6 Sigiliul statului este însemnul suveranităţii naţionale şi garanteazăautenticitatea actelor statului.

43. ART. 7 Pe sigiliul statului este reprezentată stema ţării, cu România, în exergă*, în partea inferioară. *exergă = mic spaţiu gol destinat să fie acoperit cu o inscripţie (aici, ROMÂNIA)

44. ART. 8 Sigiliul statului se păstrează la Ministerul Afacerilor Externe şi se aplică, potrivit dispoziţiilor ministrului afacerilor externe, pe actele internaţionale încheiate de România.

45. Coloana sonoră: Gheorghe Zamfir – “Doina” S f â r ş i t Material relizat de înv. Lucia Bălan