Metodologii calitative în analiza fenomenelor educationale

1. Metodologii calitative în analiza fenomenelor educationale Cercetator, Lect. Univ. Dr. Antonio SANDU Asistent cercetare Simona PONEA Asistent cercetare Elena UNGURU

2. Abstract • Analiza semiologică a fenomenelor educaţionale permit cercetătorului accesul la un univers multidimensional de semnificaţii care este reprezentat de şcoală, nu atât privită ca instituţie, ci ca vector al acţiunii sociale prin strategii educaţionale.

3. 1. Epistemologii construcţioniste în analiza fenomenelor educaţionale • Considerăm educaţia ca un fenomen multidimensional întrucât analiza acesteia permite cercetătorului explorarea unei multitudini de ipoteze de cercetare din perspective paradigmatice diferite care converg într-o finalitate educaţională. • Epistemologia construcţionistă are în vedere apariţia paradigmelor ştiinţifice, sociale şi culturale ca pe o ”negociere” a interpretărilor oferite datelor provenite dinspre realitatea empirică sau din alte spaţii ale cunoaşterii cum ar fi teoretizări, modele etc.

4. 1.1. Construcţionism şi postmodernism Epistemologia construcţionistă este prin structura sa apropiată de postmodernism, de viziunea lyotardiană conform căreia imaginea noastră despre realitate este o naraţiune, un consens al discursului – consideră Hacking (1999:196). Discursul educaţional este o formă particulară de discurs şi poate fi analizat în manieră construcţionistă ca analiză textuală.

5. 1.2 Modelul construcţionist al teoriei educaţiei Modelul construcţionist în general, şi cel al educaţiei în cazul studiului nostru, este văzut în maniera propusă de Jean Francois Lyotard ca fiind o deconstrucţie a conceptului de realitate până la nivelul de construcţie socială, de „naraţiune”, de practică discursivă generatoare de consens.

6. Educaţia fiind prin esenţa ei un proces integrativ este predispusă la transdisciplinaritate, şi de accea am ales această dimensiune a practicii sociale pentru a ilustra clivajul interpretativ al unor tehnici sociale generat de schimbările de paradigmă oferite de trecerea la o epistmologie transmodernă centrată pe interconexiune.

7. 2. Metodologii calitative – clarificări conceptuale 2.1 Metodologie calitativă definiţie Orice demers ştiinţific conţine o serie de etape metodologice pornind de la construirea ipotezelor şi întrebărilor cercetării, explicarea şi operaţionalizarea cadrelor teoretice şi coordonate cu acestea a ipotezelor cercetării, stabilirea metodelor, tehnicilor şi instrumentele utilizate.

8. 2.2. Mixarea metodologică şi metisarea teoretică Mixarea metodelor este văzută de Ştefan Cojocaru ca o utilizare a unor metode combinate în cercetarea socială ce vizează descrierea cât mai exactă şi fidelă a complexităţii realităţii sociale. Mixarea metodologică are avantajul diminuării erorilor inerente aplicării oricăror metodologii, pe de o parte, şi de a genera înţelesuri mai profunde şi mai largi, pe de cealaltă parte (2010a:144).

9. 2.3 Validarea datelor În scopul asigurării validităţii datelor se utilizează triangularea metodelor, a spaţiului cât şi a surselor de date. Ştefan Cojocaru, pornind de la Caracelli şi Greene consideră triangularea ca o strategie de evaluare a aceluiaşi fenomen prin diverse metode, asigurându-se astfel convergenţa şi validitatea cercetării, creind premisele mixării metodologice.

10. 3. Grounded Thoery Literatura de secialitate defineşte grounded theory ca fiind o abordare inductivă, ce porneşte de la observaţii generale şi care pe parcursul procesului analitic creează categorii conceptuale care explică tema cercetată. Cercetarea insistă asupra rolului teoriei sociologice de a manageria datele în cadrul cercetării şi pentru a furniza moduri de conceptualizare a descrierilor şi explicaţiilor (Goulding, 1999; Branc, 2008).

11. 3.1 Constructive Grounded Theory Simona Adam consideră pornind de la lucrările lui Charmaz (2006), Constructive Grounded Theory o abordare metodologică care pune accentul pe modul în care datele şi analiza lor sunt produse ale interacţionismului simbolic. Într-o abordare constructivistă se porneşte de la interacţiunea socială şi modul în care aceasta creează sens.

12. 3.2 Construcţia categoriilor în Grounded Theory Constructivist Grounded Theory porneşte în opinia Simonei Adam de la o codificare a datelor folosind concepte senzitive – instrumente de analiză care pot fi revizuite pentru a fi concordante cu nuanţele subiectului cercetat. Codarea datelor urmează două faze: codarea iniţială şi codarea selectivă/focalizată (Lincoln, Denzin, 2000).

13. Codarea iniţială are ca scop cercetarea datelor în scopul descoperirii temelor sau categoriilor semnificative. Aceasta este urmată de o codare focalizată, ce presupune o categorizare a datelor mai apropiată de teorie.

14. 3.3 Analiza de conţinut Analiza de conţinut calitativă se întemeiază pe paradigma constructivistă (construcţionistă în accepţiunea restrânsă utilizată de noi anterior). Analiza de conţinut cantitativă presupune un proces de codare şi analiză statistică a datelor extrase din conţinutul lucrării sub forma extragerii frecvenţelor, analiza contingenţei etc (Adam, 2009).

15. Exemplu preluat dintr-o cercetare realizata de autorii articolului impreuna cu Stefan Cojocaru Procesul de analiză ocupaţională este un element esenţial în activitatea de proiectare curriculară atât pentru învăţământul vocaţional şi tehnic, cât şi pentru învăţământul superior. In urma unui focus grup au fost alese expresiile relevante pentru scopurile şi obiectivele cercetării, după care au fost extrase categoriile de cadre printr-o serie de etape inductive succesive. În primul rând am ales o serie de cuvinte cheie care derivă din expresiile subiecţilor. În a doua etapă am identificat categoriile majore în care considerăm că se încadrează răspunsurile subiecţilor.

16. Activitatea inductivă s-a realizat astfel prin trei paşi succesivi primul selecţia structurilor in vivo, asupra cărora cercetătorii au căzut de acord ca fiind semnificative, extragerea cuvintelor cheie din spusele participanţilor la focus-grup, şi cea de-a doua inducţie succesivă, extragerea unor categorii globalizante.

18. Interpretarea este urmată de o analiză a semnificaţiilor categoriilor, şi a sensurilor decriptate în răspunsurile subiecţilor. În cazul de faţă interpretarea este realizată printr-o “grilă axială” reprezentată de categoriile de competenţe profesionale necesare pregătirii unui supervizor de succes.

19. Exemplu 2 Într-o manieră asemănătoare celei de mai sus s-a procedat într-o cercetare vizând absenteismul şcolar realizată de Simona Ponea şi Chicoş Cătălina, in lucrarea Romii între pozitiv şi negativ. Cercetarea a avut în vedere motivele absenteismului şcolar şi a abandonului şcolar a copiilor romi din localitate, corelate cu situaţia socio-familială a minorilor romi.

20. Conform graficului realizat observăm că un accent deosebit în cadrul focus grupului a fost plasat pe factorii familiali generatori ai abandonului şcolar în rândul copiilor de etnie romă precum şi asupra lipsa condiţiilor propice de învăţare.

21. Au fost evidenţiate în cadrul focus grupului şi elemente cu privire la dificultăţile privind frecventarea cursurilor colaterale implicate şi mai ales datorită necesităţii percepute de către părinţi de a fi ajutaţi de către copii în muncă. • Abordarea construcţionistă pune accentul pe elementele specifice de relaţii intersubiective existente la nivelul comunităţii, şi care generează abandon şcolar prin consecinţele lor percepute direct la nivelul comunităţii.

22. 4. Tehnici de culegere a datelor utilizate frecvent în Grounded Theory 4.1 Focus grupul Interviul de tip focus grup este un interviu de grup, focalizat pe o anumită temă, strict delimitată, care este condus de un moderator şi face parte din categoria tehnicilor calitative de culegere a datelor pentru analiza percepţiilor, motivaţiilor, sentimentelor, nevoilor şi opiniilor oamenilor.

23. 4.2 Interviul “Jucând un rol secundar într-o investigaţie sociologică, tehnica interviului are menirea de a ne furniza date suplimentare şi complementare cu privire la tema studiată, date care sprijină sau care repun în discuţie concluziile formulate pe baza datelor observaţiei directe sau ale documentării”(Miftode, 2003, p:244).

24. 5.Dimensiuni constructive în educaţie. Creativitatea colaborativă Modelul pedagogiei apreciative are două dimenini fundamentale: • dimensiunea social-construcţionistă a educaţiei • educaţia centrată pe succes şi apreciere. Învăţarea este eficientă atunci când cunoştinţele şi abilităţile acumulate de cursanţi sunt sistematic utilizate în situaţii sociale diferite de cele în care au fost predate.

25. Educaţia centrată pe apreciere şi succes are în vedere următoarele elemente propuse de Yballe şi OConnur (2000, 447-483): • Centrarea pe experienţa proprie a celui educat şi a formatorului, cu precădere pe elementul pozitiv al experienţei, • Centrarea pe succese şi strategii de învingător, • Relaţia de parteneriat educaţional. • Rolul profesorului se schimbă din cel de transmiţător de informaţie în facilitator al propriului design curricular al consumatorului de servicii educaţionale.

26. Metodologia construcţionistă generează în planul educaţional o viziune conform căreia educaţia este un proces de creare constructivă şi colaborativă a realităţii în procesul de comunicare şi cu instrumentele limbajului fiecare individ influenţând şi modelând răspunsurile celorlalţi (Sandu, Cojocaru, Ponea, 2010).

27. 11. Refrences • Adam, S., (2009), Profesia de cadru didactic între reprezentare socială şi vocaţie individuală, in Revista de Cercetare în Ştiinţele Educaţiei , noiembrei 2009 disponibila la http://rcsedu.info • Agrabian, M. (2004), Cercetarea calitativă a socialului, Editura Institutlui European, Iaşi • Bandura, A, Ross, D., Ross, S. (1961). Transmission of aggression though imitation of aggressive models in Journal of abnormal and social pshylogy, Vol. 63, pp.575-582 • Branc, S. (2008). Generaţii în schimbare. Modele de educaţie familială în Banatul secolului XX, Editura Lumen, Iaşi • Charmaz, K. (2006), Constructing Grounded Theory: A Practical Guide Through Qualitative Analyses, Sage Publications, London, UK. • Chelcea, S., (2007). Metodologia cercetării sociologice, Editura Economică, Bucureşti • Cojocaru, D. (2003). Focus grupul-tehnica de cercetare a socialului, în Revista de Cercetare şi Intervenţie Socială, Vol. 1/aprilie, Editura Lumen, Iaşi • Cojocaru, D., Cojocaru, Şt, Bunea, O. (2009). Evaluarea serviciilor din perspectiva managementului de caz. Centrul de servicii de tip familial, DGASPC Bacău, în Revista Social Research Reports, Vol. 1/ Iulie, Editura Expert Projects, Iaşi • Cojocaru, Şt, (2010a). Evaluarea programelor de asistenţă socială, Polirom, Iaşi. • Cojocaru, Şt. (2005b). Focus grupul- tehnica utilizata pentru evaluarea nevoilor din comunitate, în Revista de Cercetare şi Intervenţie Socială, Vol. 8/martie, Editura Lumen, Iaşi

28. Cooperrider, D.L., Sorensen, P.F., Whitney, D., Yaeger, T. F. (Eds.) (2005). Appreciative inquiry : Rethinking human organization toward a positive theory of change (pp. 99-109). Champaign, Illinois: Stripes. • Fernando, M.S.C. (2010). Appreciative inquiry: a positive approach to organizational • planning and learning. Social Research Reports, 10, 3-105. • Gergen, K. (2005). Social construction in context, Sage Publications, UK • Glasser, B., Strauss, A (1967), Discovery of Grounded Theory: The Strategies for Qualitative Research, New Jersey, Aldine Transaction. • Goulding, C. (1999). Grounded Theory: some reflections on paradigm, procedures and misconceptions, Working Paper Series June • Gross, P., Levitt, N., , (1988) Higher Supertition: The Academic Left and its Quarrels With Science, the Johns Hopkins University Press • Haar, Van Der, D., (2002). A Positive Change. A Social Constructionist Inquiry into the Possibilities to Evaluate appreciative Inquiry, Master Thesis, Tilburg University • Hacking, Ian (1999) The Social Construction of What? . Harvard University Press, USA. • Hatos, A. (2009). Focus grup. Tehnica utilizată pentru evaluarea nevoilor din comunitate http://ahatos.rdspr.ro/cursuri/focus_grup_cojocaru.doc • Iluţ, P. (1997). Abordarea calitativă a socio-umanului. Iaşi: Polirom

29. Krueger R., Casey M. (2005). Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată, Collegium, Polirom, Iaşi, • Liotard, J.,F., (1984). The postmodern condition: a report on knowledge, University of Minnesota Press • Lincoln, Y., Denzin, N., (2000). Handbook of Qualitative Research. Londra: SAGE. • Madrid, F.V., (2008). La intervention apreciativa: una nueva manera de descrrubir, crear, compartir, e implementer conociemiento para el cambio en institutions gubernamentales o privadas, in Revista de Cercetare si Interventie Sociala, Vol 20, 2008, Editura Lumen, Iasi. • Marvasti, A (2003), Qualitative Research in Sociology. Sage Publication, London, UK. • Miftode, V. (2003). Tratat de metodologie sociologică, Editura Lumen, Iaşi • Plugaru, A., Ponea, S., (2010). Evaluation of Supervision Practice of the Social Services provided to Elderly in Home Care Centre, in Postmodern Openings, Vol 3, 2010, Editura Lumen, Iasi • Ponea, S., Chicos, C., Romii intre pozitiv si negativ, lucrarea prezentata in cadrul seminarului de prezentată în cadrul seminarului Sandu, A. (coord., 2010), Supervizare de caz în asistenţa socială, în cadrul Programului Masteral Supervizare şi Planificare Socială, Universitatea “ Al. I. Cuza” Iaşi. • Preskill, Castambas (2006). Reframing Evaluation Through Appreciatuve Inquiry, Sage Publications UK • Sandu A. (2002). Asistenţă şi intervenţie socială, Ed. Lumen, Iaşi. • Sandu, A. (2009b). Tehnici afirmativ-apreciative. O sociopedagogie a succesului, Editura Lumen, Iaşi

30. Sandu, A., Cojocaru, S., Ponea S., Unguru, E., (2010), An analysis of the competencies in supervision of social services, Social Research Report, December 2010 (Accepted Paper Series) • Sandu, A., Cojocaru, Şt., Ponea, S. (2010). Appreciative evaluation training. Case Study: Lumen Consulting and Training Center / Evaluarea apreciativă a programelor de training. Studiu de caz: Centrul de Consultanţă şi Training Lumen, în Social Research Reports, Vol 8. / Febrauary, Editura Expert Projects, Iaşi, • Sandu, A., Ponea, S. (2010). Appreciative counselling. Methodological framework/ Consilierea apreciativă. Cadre metodologice, în Revista Postmodern Openings, Vol. 2 / iunie, Editura Lumen, Iaşi • Sandu, A., Ponea, S. (2010a). Applied protocol for appreciative group socialization / Protocol de aplicare a grupului de socializare apreciativ, în Revista Postmodern Openings, Număr Special mai, Editura Lumen, Iaşi • Sandu, A., Ponea, S. (2010b). Appreciative counselling. Methodological framework/ Consilierea apreciativă. Cadre metodologice, în Revista Postmodern Openings, Vol. 2/ iunie, Editura Lumen, Iaşi • Sandu, A., Ponea, S. (2010c). Social constructionism as a semiotical paradigm. An analytical aproach of social creativity, în volumul Conferinţei Internaţionale Inventica, Iaşi, 2010 • Sandu, A., Ponea, S., Vlasă, B., (2010), Grilă de analiză calitativă a datelor cercetării „Analiza oportunităţii introducerii ocupaţiei de „Supervizor în serviciile sociale” în COR şi elemente de analiză ocupaţională” Master Supervizare şi Planificare socială Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi

31. Socorro, M., Fernando C. (2010). Appreciative inquiry: a positive approach to organizational planning and learning, în Revista Social Research reports, Vol. 10/Aprilie • Strauss, A., Corbin, J. (1998). Basics of qualitative research: Teachniques and procedures of Developing Grounded Theory, Sage Publications, UK • Yballe, L., O’Connor, D. (2004). Toward a pedagogy of appreciation, in Cooperrider, D., Avital, M. (editors) (2004). Constructive discourse and human organization, Elsevier,