1 / 14

Are Romania nevoie de regiuni? Proiect SAR – Banca Mondiala (portalul Romania Gateway)

Are Romania nevoie de regiuni? Proiect SAR – Banca Mondiala (portalul Romania Gateway). Sorin Ionita Societatea Academica din Romania Cluj, octombrie 2002. Termeni.

phoebe
Télécharger la présentation

Are Romania nevoie de regiuni? Proiect SAR – Banca Mondiala (portalul Romania Gateway)

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript

  1. Are Romania nevoie de regiuni?Proiect SAR – Banca Mondiala (portalul Romania Gateway) Sorin Ionita Societatea Academica din Romania Cluj, octombrie 2002 Sorin Ionita

  2. Termeni • Administratie locala (AL, local government): nivel de organizare a statului cu autonomie bazata pe legitimitate politica proprie (structuri alese) – actualmente, Romania are 2 niveluri: localitati si judete • Regiuni de dezvoltare (RD): unitati tip EU initial statistice (NUTS 2), apoi cu rol in aplicarea politicilor de dezvoltare; Romania are 8, formate ca asociatii de judete Sorin Ionita

  3. Descentralizare • Descentralizarea reala (devolution) = transferul catre AL a puterii de decizie (atributii si venituri) • Compromisuri (trade-offs) in descentralizare: • Subsidiaritate (unitati AL cat mai mici) vs. eficienta in furnizare (dimensiuni AL in functie de optimul economic al fiecarui serviciu) • Autonomie locala mare (% mare de venituri proprii; libertate de decizie in cheltuire) vs. echilibrare (% mare de transferuri; functii mandatate) Sorin Ionita

  4. Proiecte de “regionalizare” actuale in dezbatere • Modelul actual: 2 niveluri AL; RD sunt instrumente statistice si instrument de aplicare a politicilor europene si nationale; au un executiv (ARD) ne-politic • Regionalizare A: transformare RD in AL – consilii regionale alese si structuri executive (Polonia in 1999); Romania va avea 3 niveluri AL Sorin Ionita

  5. Proiecte de “regionalizare” actuale in dezbatere • Regionalizarea B: Transformarea RD in AL si desfiintarea judetelor; Romania va avea tot 2 niveluri AL (practic, judete mai putine si mai mari) (4.) Regionalizare A sau B – dar nu pe structura actualelor RD Sorin Ionita

  6. Chestiuni de discutat • Cine ce proiect sustine (guvern, PNL, alte partide, asoc. localitati, asoc. judete, grupuri soc civila)? • Care sunt argumentele pro / contra pentru fiecare proiect? • Care sunt optiunile facute pe dimensiunile • Subsidiaritate / economii de scala in furnizare (in general; pe fiecare serviciu furnizat) • Autonomie largita / echilibrare regionala • Politica de dezvoltare: in ce consta? Si cine o aplica (le ce nivel)? Sorin Ionita

  7. Comparatii regionale Organizare si marime AL (numar mediu locuitori) Niveluri AL Niv. inferior AL Niv. superior AL Cehia 3 1.670 720.000 Slovacia 2 1.850 510.000 Ungaria 2 3.315 590.000 Ucraina 3 4.770 2.050.000 Estonia 2 6.120 96.000 Romania 2 7.730 550.000 Albania 3 8.800 275.000 Croatia 2 10.900 230.000 Polonia 3 15.600 2.400.000 Bulgaria 2 30.400 920.000 Slovenia 1 32.200 - Lituania 2 66.900 371.000 Sorin Ionita

  8. Economii de scala in servicii locale Baza furnizare Practica Educatie preuniv. Marimea scolii CMU orizontal Educatie preuniv. Marime district scolar CMU in forma de “U”; optim intre 10,000-24,000 elevi Pompieri Marime district Rezultate inconcluzive: “U” (100,000)/ sau descrescator Asistenta medicala Marime spital CMU descrescator Asistenta medicala Marime district “U” (150,000) Colectare gunoi Marime district CMU orizontal Canalizare Marime district CMU descrescator pana la 100,000; apoi orizontal Tratare apa Marime statie CMU descrescator Alimentare apa (urban) Marime district “U” (200,000) CMU = costuri medii pe unitate furnizata Sorin Ionita

  9. Dezvoltarea – diferente regionale I Sorin Ionita

  10. Dezvoltarea – diferente regionale I • Disparitati masive apar doar intre Muntenia si restul; Moldova si, partial, Oltenia sunt in urma • Zona NW este relativ saraca in ce priveste colectarea IVG • SE cuprinde Dobrogea + Braila si Vrancea; ultimele trag zona in jos; fara ele, Constanta este al doilea judet ca dezvoltare dupa Ilfov-Buc. • Concluzie: zonele cele mai puternic dezvoltate sunt “Muntenia industriala” si Constanta Sorin Ionita

  11. Dezvoltarea – diferente regionale II Sorin Ionita

  12. Dezvoltarea – diferente regionale II Structura veniturilor pe regiuni, comparata cu media nationala, arata directia transferurilor de resurse: • Autosuficienta (self-reliance): doar Muntenia (singurul donator net); apoi in ordine, SE si Banat; ultimele sunt Moldova, Oltenia si Centru • Transferuri cu destinatie: Muntenia, SE si Banat donatoare nete; Ardealul (NW si Centru) cel mai important primitor de fonduri • Transferuri de echilibrare: Muntenia si Centru donatori; Moldova si Banat primitori Sorin Ionita

  13. Dezvoltarea – diferente regionale II Concluzie: • Muntenia e singura donatoare de resurse pe toate componentele • Dobrogea este a doua zona ca nivel dezvoltare, dupa “Muntenia industriala” (Ilfov-Buc, Ph, Ag) • Banatul pierde prin: insuficienta exploatare a bazei de venituri proprii (probabil, in spec. impozit pe proprietate); si prin fondurile de echilibrare absorbite in Caras-Severin Sorin Ionita

  14. Dezvoltarea – zone defavorizate Sorin Ionita

More Related