1 / 15

MUNTII FAGARAS

MUNTII FAGARAS. TIRAU LENUTA. COLEGIUL TEHNIC ENERGETIC ,,DRAGOMIR HURMUZESCU,, DEVA. CUPRINS. CAP. 1 INTRODUCERE CAP. 2 ASEZARE. LIMITE CAP. 3 RELIEFUL CAP. 4 RETEAUA HIDROGRAFICA CAP. 5 MONUMENTE SI RELICVE CAP. 6 TOPONIMIE. CAP. 1 INTRODUCERE.

rad
Télécharger la présentation

MUNTII FAGARAS

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript

  1. MUNTII FAGARAS TIRAU LENUTA COLEGIUL TEHNIC ENERGETIC ,,DRAGOMIR HURMUZESCU,, DEVA TIRAU LENUTA M-TII FAGARAS

  2. CUPRINS • CAP. 1 INTRODUCERE • CAP. 2 ASEZARE. LIMITE • CAP. 3 RELIEFUL • CAP. 4 RETEAUA HIDROGRAFICA • CAP. 5 MONUMENTE SI RELICVE • CAP. 6 TOPONIMIE TIRAU LENUTA M-TII FAGARAS

  3. CAP. 1 INTRODUCERE • MunțiiFăgărașconstituie vertebra ceamaiinteresantășimasivă din întreagacoloanăvertebrală a CarpațilorRomâniei. Staumarturiesuprafațalor de aproape 3000 km pătrați, desfașurareacrestelorpedirecțiaest-vest ceînsumează 70 km, în care altitudinile se menținfrecvent la peste 2000m.Lățimeaîntreporțiunileterminalenord-sudeste de până la 40 km, să nu maivorbim de structuralorarmonioasă, de o austerăfrumusețe cu interfluviietajateșicircuriglaciareadânci, subliniate de particularitațilebiopedoclimaticecealcătuiescexpresiasintetică a peisajuluialpintipicFăgărașilor. TIRAU LENUTA M-TII FAGARAS

  4. CAP.2 ASEZARE. LIMITE • La nord, MuntiiFagarasuluisuntmarginiti de DepresiuneaFagarasului, cunoscutasi cu numele de Tara Fagarasuluisau Tara Oltului. La vest, ValeaOltuluiconstituie o demarcatiefoarteprecisaîntreMuntiiFagarasului de o parte, siMuntiiLotrului, respectivMuntiiCapatânii, de parteacealalta. Spresud, culmilemasivului se continua cu MusceleleArgesuluisiCâmpulungului. SiruldepresiunilorCâmpulung, Bradetu, Arefu, Jibleaconcretizeazaîntr-o anumitamasuralimitasudica. Limitaestica a MuntilorFagarasului a fostsimaiesteîncasubiect de discutieîntrespecialisti. Ea poatefiplasataîntr-o zonacuprinsaîndreptulVaiiDâmbovitei. Din punct de vedereturistic se poateconsidera ca linie de demarcatiepârâulTamasului, BârsaTamasuluisiCurmaturaFoii, aceastafiindgranitaunderocadevine de altanatura (peTamassisturilecristalinesuntpeparteadreapta, calcarelePietreiCraiuluipemalul opus). Limita de demarcatie cu Iezer – Papusa (FagarasulSudic) esteformata tot de ValeaDâmbovitei cu pârâulBoarcasusipârâulOticupâna la RâulDoamnei.  TIRAU LENUTA M-TII FAGARAS

  5. CAP.3 RELIEFUL • Relieful • MuntiiFagarasului se prezinta sub forma uneicresteprincipale, o veritabilacoloanavertebralaorientatapedirectiaest-vest din care se desprindmaimulteculmilateraleatâtsprenordcâtsispresud. Privitadinsprenord, creastaprincipalaapare ca o însiruire de vârfuri separate prinseiputinadânci. ÎntrevârfulLutele (2176 m) la estsiGavanul (Lacustele, 2135 m) la vest, pe o lungime de 45 km, co o singuraexceptie (CurmaturaZârnei) creasta se mentine la o altitudinemai mare de 2100 de m.  • Datoritaeroziuniighetarilor care s-a manifestatmaiputernicînparteaumbrita (Nordica) a masivului, vaile cu orientareseptentrionalasuntîn general scurte, accidentate, echidistantesi se ramificaputin. Culmilesudice, maiputine la numarsuntmaidomoalesimultmaiîntinse. • MuntiiFagarasuluisuntceimaiînaltimuntiaiRomâniei. Încuprinsullor se afla opt din cele 14 vârfuri ale muntilorRomâniei care atingaltitudinea de 2500 m : Moldoveanu (2544 m), Negoiu (2535 m), ColtulVistei Mari (2527 m), Lespezi (2522 m), CornulCaltunului (2510 m), VânatoarealuiButeanu (2507 m), Hârtopu (2506 m), Dara (2500 m) • Relieful din zonaînaltapoartaamprentaglaciara. Aici se întânesccircurisivaiglaciare, cu profil transversal în forma de U, despartiteprincusturiascutite. Înjumatateainferioaravailedevinîngustesiadânci. TIRAU LENUTA M-TII FAGARAS

  6. Priviți din interior Făgărașiidezvaluie de faptdouatipuri de relief (ușor de distinspentru un experimentat). Unulînalt, ruiniform, modelatspectaculos de glaciațiunișipe care-l denumim relief glaciarșicrino-nivaliaraltulmaimonoton cu formerotunjite, modelatmai ales de torențisau ape curgătoare care au săpatvăiîngusteșiadânci. Este reliefulfluvio-torențial. TIRAU LENUTA M-TII FAGARAS

  7. CAP.4 RETEAUA HIDROGRAFICA • Apele din masivulFagarasuluisuntincluseîndouamaribazinehidrografice: al Oltuluisi al Argesului. OltuldreneazatoateapeleversantuluinordicsiapeleTopologului de peversantulsudic. Restulpâraielorsudicesuntasociatebazinuluihidrografic al Argesului.  • Lacurile Lacurileglaciare ale MuntilorFagarasului, desi nu au dimensiunilecelor din Retezat, ca frumusete pot staalaturi de acestea din urma. CelmaiîntinsesteBâlea(4,65 ha) urmat de Podragu, Urlea, Capra… CelmaiadâncestePodragu (15,5 m). La ceamai mare altitudine din CarpatiiromânestiestesituatLaculMioarelor (2282 m) aflatîncaldareaglaciaraHârtopulLeaotei. Înultimeledecenii au aparutmaimultelacuri de baraj artificial. Celmai mare esteVidraru la intrareaînCheileArgesului, urmat de Vasalatu, Vâlsan etc.  TIRAU LENUTA M-TII FAGARAS

  8. TIRAU LENUTA M-TII FAGARAS

  9. CAP.5 MONUMENTE SI RELICVE • Un exempluconcludentestecetateaPoienaricedateaza din vremealuiVladTepessi care troneazaacummaijos de barajul de pelaculVidraruasupravaiiArgesului. Construita la vremeaeiinaccesibil, pe o culmefoarteabrutace se înaltaînlungulvaii, înconjurata din treiparti de prapastii de celputin 150 m, pastreazaîncaelemente din structurasiorganizareasa. Privindpringolurilezidurilor se înfatiseaza o privelisteminunata a VaiiArgesului.  TIRAU LENUTA M-TII FAGARAS

  10. CETATEA POIENARI TIRAU LENUTA M-TII FAGARAS

  11. CAP. 6 TOPONIMIE • Referitor la toponimiadiferitelorlocuri din muntiiFagaras am consideratinteresantasiaplicabilanomenclaturape care o utilizeazaciobanii, tinândseama ca acestia au fostprimii care au cutreieratacestemeleaguri. Aceasta nu intra încontradictie cu nomenclaturageograficaci o princompleteaza. Pastoriiconsiderauprinnotiunea de muntesuprafata de pasunatce o puteaufolosisi de obiceiaceasta era reprezentataprintr-o caldareglaciarasaucoastaunuipicior de muntesauchiardoar o parte dintr-o caldareglaciara. De aceeaacelasipicior al unuimunteprivitdintr-un loc puteasaaiba o denumireiardintr-un altul o altadenumire. Relativ la vârfuri, vârful care primeadenumireacaldarii era celcepareacelmaiimpunatorsi nu neaparatcelmaiînalt. În general acesteaînsa nu eraucomunemaimultormunticazurilefiind rare astfel ca denumirilegeografice se potrivescîntocmai cu celepastorale. Ca sadautotusi un exemplu, VârfulMoldoveanuestecelmaiimpunatordinspremuntele (caldareaglaciara) Moldoveanudar el poatefidenumit de asemeneaVârfulVistea Mare dinsprevaleaVistei (însa nu estecelmaiimpunator, acelafiindColtulVistei Mari) sauvf. GalbenadinspremunteleGalbena. Pebazaacestorconsideratiiînceleceurmeazamunte nu voiîntelegeneaparat forma de relief citermenulmultmai general, fara a intra încontradictie cu denumirilegeografice.  TIRAU LENUTA M-TII FAGARAS

  12. ADRESE FOTOGRAFII http://www.welcometoromania.ro/DN7c/images/poenari http://www.welcometoromania.ro/Fagaras/images http://www.romanianmonasteries.org/images http://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_Balea TEXT http://www.amiciimuntilor.ro/muntii-fagaras TIRAU LENUTA M-TII FAGARAS

  13. ZARNA BALEA LAC PORTITA VISTEI VARFUL SCARA TIRAU LENUTA M-TII FAGARAS

  14. TIRAU LENUTA M-TII FAGARAS

  15. MUNTII FAGARAS sfarsit TIRAU LENUTA M-TII FAGARAS

More Related