DATE PRELIMINARE ALE STUDIULUI DE DIAGNOZA mai 2011

1. DATE PRELIMINARE ALE STUDIULUI DE DIAGNOZA mai 2011

2. OBIECTIVE: Investigarea factori facilitatori şi a barierelor de comunicare în relaţia profesor-elev. Studierea percepţiilor elevilor, profesorilor şi părinţilor asupra nivelului de dezvoltare al abilităţilor de comunicare în rândul profesorilor.

3. METODE: - Cercetare cantitativă, bazată pe administrarea unui chestionar pentru elevi şi profesori - Cercetare calitativă, prin focus grupuri şi interviuri cu toţi actorii implicaţi în procesul didactic: elevi, profesori, părinţi. - Cercetarea desfasurata in Bucuresti, Cluj, Iasi

4. REZULTATE PRELIMINARE: Cercetare calitativa in Bucuresti: • 7 focus grupuri (elevi, cadre didactice, parinti) • 30 interviuri individuale (elevi, cadre didactice, parinti) • Diferente semnificative intre opiniile elevilor si ale profesorilor/ parintilor (opinii la poli opusi)

5. Rolul perceput al comunicarii Pentru profesori comunicarea scade in importanta o data cu varsta, pentru elevi creste: Prof. liceu: “Este prea multa comunicare cu elevul si in jurul lui la scoala, mass media, colegi, internet, retele de socializare. Se vorbeste prea mult si despre prea multe lucruri si ei habar nu au ce e bine si ce nu este, ce le foloseste si ce nu.” Prof. liceu: “Eu le spun copiilor de la inceput (clasa a IX-a): noi avem un dusman comun. Internetul. Sa nu aud, sa nu va prind cu asa ceva.” Prof. gimnaziu: “Comunicarea este importanta pentru ca ei vin din ciclul primar unde sunt mamositi de invatatoare si se trezesc cu mai multi profesori, ca nu se mai cunosc toti intre ei, ca nu mai iau mereu zece si le e greu. Cel mai mult iti ia sa ii ajuti sa se obisnuiasca cu asta.”

6. Elevii doresc: “sa fie buna (invatatoarea) cu noi” “sa nu tipe (invatatoarea)” “sa nu ne urasca (invatatoarea)” “(profesorul) sa poata fi un prieten mai mare de la care sa ai ce invata din toate punctele de vedere” “(profesorul) sa stie sa se apropie de tine” “(profesorul) sa te inteleaga ca om” “(profesorul) sa te respecte si sa ai cu cine sa te intelegi”

7. Exemple de situatii gestioate eficient: “Eu sunt din Republica Moldova. Si cand am venit la inceput tot mai aveam probleme cu exprimarea. Iar profa de romana imi spunea: <<E bine sa incerci sa vorbesti mai bine, sa iti faci temele, chiar daca nu te exprimi asa cum trebuie.>> Mi-a placut ca m-a incurajat.” “Facem mai multe proiecte extrascolare cu doamna de romana. Unul se cheama Cinema. Am fost miercuri la film. Dupa film sunt discutii cu regizorii, discutii in cadrul carora ne implicam. M-a impresionat faptul ca a doua zi am gasit un email de a doamna de romana, email prin care ne multumea pentru implicarea noastra. Si a contat foarte mult acest lucru pentru mine!” “Am avut o fetita cu stima de sine extrem de scazuta. Pentru ea singura culoare din lume era cea neagra. La jocurile de identificare a calitatilor nu intelegea de ce traieste pentru ca ea nu are calitati. Mi-a fost greu. O puneam in diverse situatii. Am discutat cu familia, am mers la psiholog. Dar aici rolul cel mai mare cred ca l-a avut familia care a acceptat sfatul meu de a duce copilul la psiholog.”

8. Profesorul ideal Comunicarea nu reiese ca si criteriu in evaluarea profesorului ideal. Criterii de evaluare: - gradul de informare/ pregatire - “caracter placut” (mult mai vag)

9. Factori care influenteaza comunicarea:

10. Factori generici • Societatea, mass media, grupul de apartenenta in general • Varsta

11. Societatea, mass media, familia, grupul de apartenenta in general: “degeaba ii spun eu daca vede la televizor ca ...” “degeaba incerc eu sa prezint daca familia vorbeste de rau scoala” “prietenii cu care este l-au invatat sa ... indiferent de ce-i spunem noi Invatatoare: “Cum sa-l faci sa invete si sa te respecte daca oameni cu bani cum e Becali n-au decat cateva clase” Prof. liceu: “Ma intreaba: <<Pentru ce sa invat doamna pentru ca nu ma ajuta romana dumneavoastra la nimic!? La Bac ma descurc eu, iar dupa aia nu ma mai intreaba nimeni daca vorbesc sau nu corect! N-o vedeti pe Eba?>>”

12. Varsta Varstele extreme sunt in general percepute nefavorabil: Invatatoare: “Au astia mici un talent sa te faca sa simti ca ai imbatranit, ceva de speriat! Eu am utilizat o plansa cu animale domestice si cand m-am intors i-am auzit spunand: E de pe vremea lui Ceausescu plansa asta! Astora li se pare ca Ceausescu a trait acum o mie de ani” Elev gimnaziu: “Profesorii tineri care tocmai au iesit de pe bancile facultatii au impresia ca ei le stiu pe toate. Si ei doar ne predau materia. Si atat! Si se cred prea autoritari in fata noastra pentru ca ei au terminat studiile.”

13. Factori de sistem • Programa alomerata • Lipsa timpului si a spatiului pentru comunicare: “Imi reprosez ca am ajuns in clasa a saptea cu elevii si nu am avut timp sa vorbesc pe indelete cu fiecare din cei 24 de elevi din clasa” (prof. gimnaziu) • Lipsa banilor • Numarul mare de elevi dintr-o clasa • Interesul scazut al parintilor

14. lipsa de pregatire pedagogica a profesorilor: Prof. liceu: “Trebuie sa recunosc ca primele mele experiente ca profesor in urma cu zece ani au fost terifiante. Cu cei mici (gimnaziu) mai era cum mai era ca le dictam ca la universitate spunandu-le tot ce stiam eu. La liceu, sincer, imi venea sa-i impusc pe toti! Mi se pareau cei mai mari derbedei din lume! Dupa ani de zile mi-am dat seama ca nu-i ajut nici pe ei spunandu-le atat de multe si nici nu-mi fac mie un bine. In timp am mai furat meserie de la profesorii mai batrani din scoala.” • diferenta de importanta a materiilor pentru elevi dpdv al examenelor • dimensiunea scolii • statutul de titular sau suplinitor • cursuri de formare numeroase, dar fara impact

15. Factori particulari • Tinuta: vestimentatie, postura • Timbrul vocal si fluenta • Imagini preconcepute, etichetari • Gesturile

16. Tinuta: Elev liceu: “Avem o profesoara ... se imbraca din cap pana-n picioare in mov. Are telefonul mov, ramele de la ochelari sunt mov. Absolut totul este mov la ea. ... Asa ca s-a ales cu porecla Pruna” Invatatoare: “Vin la mine la clasa fete din astea care termina acum liceul si vor sa ajunga invatatoare. Unele atat de desucheat se imbraca incat imi este mie rusine de rusinea lor! Ce pot ele sa-i invete pe copiii astia?”

17. Timbrul vocal si fluenta: Elev liceu: “Cand erai in clasa a V-a stateai in banca si nu-ti permiteau sa ridici nici vocea. Ei, acum la liceu e altfel! Daca un profesor tipa la tine, cred ca te enervezi si incepi sa spui si tu (loveste masa): “Ce faceti?” Mi s-a intamplat asta cand un profesor a tipat si m-am enervat foarte tare. Cred ca daca profesorul te jigneste, in acelasi sens trebuie sa-i raspunzi. Pentru ca nu te respecta! Si daca nu te respecta nu ai ce invata de la el! Daca nu te cobori la nivelul lui, s-ar putea sa te calce in picioare si sa te priveasca ca pe cel mai prost din clasa!”

18. Imagini preconcepute, etichetari: Prof. liceu: “Sigur ca inainte sa intru la clasa ma interesez. Chiar si acum dupa 30 de ani de invatamant pentru ca altfel intri intr-o clasa de copii cuminti si altfel la niste derbedei.” Elev liceu: “In clasa a IX-a, cei de-a X-a ne-au spus: Feriti-va de profesoara x ca e mai rea decat Diavolul! Si exact asa a fost! De fiecare data cand aveam cu dansa, tremuram cu totii in banca.” Elev gimnaziu: “Profesorul de romana are vreo 60 de ani, chelie si prin laterala parul valvoi. I-am spus Einstein.”

19. Gesturile: Cel mai semnificativ gest - utilizarea catalogului ca marcator de status. Elev liceu: “O autoritate de genul “arunc catalogul pe catedra” poate sa dobandeasca oricine. E mai degraba un gest de forta. E forta bruta.” Elev liceu: “Profesorul autoritar care tranteste catalogul si iti spune “fetito!” ..., il tratezi mai degraba cu indiferenta.”

20. “Clasamentul” profesorilor: (in functie de tipul de mesaje transmise) 1. Liderul puternic de tip carismatic: debuteaza printr-o relatie negativa, dar are in final manifestari apreciate pozitiv de catre elevi: lauda performantele, incurajeaza parcurgerea unor etape suplimentare, face diferentieri intre elevi fara insa a accentua criteriul de comparatie. Elev liceu: “Am avut o profesoara de romana in clasa a X-a. La scoala era foarte autoritara, foarte severa, dar cand i-am dat solicitare pe Facebook pentru ca am vrut sa intru in discutii cu ea pe tema scolii, pe romana si asa mi-am dat seama ca ea nu e asa. Si cand a venit la scoala chiar ne zambeam si apoi am devenit foarte bune prietene. Pentru ca ea si-a mascat fata. Si-a pus duritatea in fata. Si asa a devenit prietena noastra.”

21. 2. Profesorul autoritar: Nemultumit de la inceput pana la sfarsit. Ofera predominant mesaje negative, reaminteste elevilor cu fiecare ocazie faptul ca ei sunt cei care trebuie sa se schimbe. Elev liceu: “La noi in scoala exista o spaima generala. Se numeste B si este profesor de geografie. Si cand auzi de B ti se ridica parul in cap. Fac cu B. Este, intr-adevar, genul de om care chiar stie materia, dar cere si foarte, foarte mult de la elev. Sunt profil mate-info, am o singura ora de geografie, dar manualul de geografie este mai tocit decat manualul de matematica. Toata lumea invata pe rupte si nimeni nu ia mai mult de 7-8 in cel mai bun caz.”

22. 3. Profesorul nemultumit: Cel care desi incepe cu dreptul relatia de comunicare cu elevii printr-o imagine pozitiva, se dovedeste a fi permanent dezamagit si ofera comparatii fie cu clasele paralele, anterioare, fie cu momentul initial al relatiei de comunicare.

23. 4. Profesorul slab sau moale: Lauda tot timpul atat inainte, cat si dupa indeplinirea sarcinii, care nu face diferente intre elevi, care nu se impune in nici un fel, incercand un pattern de egalitate absoluta. Elev gimnaziu: “Profesorul care chiar incearca sa predea, dar absolut nimeni nu-l asculta. Nici macar eu! Si nimeni din jurul meu. Si el isi continua ora. Nu trebuie sa vorbesti ca papagalul! Poti sa te opresti! El in schimb isi preda lectia in continuare, desi stia ca nimeni nu-l asculta. Toti se jucau pe telefon, pe laptop. La inceput era ok, dar cand am vazut ca merge ...” Elev liceu: “Profesorul X ne povesteste ce facea el in armata. Uneori ne si canta. Nu vreti sa stati la orele la care canta. Ne pune sa scriem lectia pe tabla si se apuca si canta.”

24. CONCLUZII: • Perceptii tendential diferite intre elevi si profesori, ceea ce duce deseori la comunicare paralela • Atitudini opuse fata de comunicare: cadrele didactice prefera o comunicare de tip ierarhic, unidirectionala, in timp ce elevii favorizeaza comunicarea de tip partenerial • Factori de influenta: pot fi influentati direct factorii particulari: tinuta, timbrul vocal, atribuirea de etichete si utilizarea stereotipurilor, gesturile in comunicare. E important sa se tina seama de factorii generici si de cei de sistem.