C a s t e l u l

1. C a s t e l u l B A N F F Y d i n B O N Ţ I D A Judeţul CLUJ AVANSARE manuală !

2. Castelul Bánffy de la Bonţida este un ansamblu arhitectonic construit de familia Bánffy în comuna Bonţida, judeţul Cluj. Era, adesea, denumit "Versailles-ul Transilvaniei".

3. Prima atestare documentară a castelului datează din secolul XVI, când, potrivit unui raport militar (1680) exista un sistem de fortificaţii care înconjura conacul. Se bănuieşte însă că pe acest loc a existat o reşedinţă nobiliarăîncă din secolul XIV, construcţia casteluluiîncepândîn 1437, când baronul Bánffy a primit din partea regelui Albert permisiunea de a-şi ridica o cetate, fiind finalizatatîn 1543. Stilurile cele mai vizibile în structura ansamblului sunt cel renascentist şi cel baroc.

5. Denes Bánffy (1638-1674), comite de Dăbâca şi Cluj şi consilier al principelui Transilvaniei Mihai Apafi I a fost cel care a iniţiat construcţia ansamblului la aceste dimensiuni, sub controlularhitectului italian Agostino Serena.

6. Această primă clădire a fost proiectată ca un ansamblu fortificat, cu bastioane în cele 4 colţuri, un turn înalt la intrare şi o grădină dispusă în sudul ansamblului.

7. Bonţida - Incinta castelului cu manejul cailor şi trăsurile pregătite pentru plimbare (cca. 1890) Moştenitorul său, Denes Bánffy II a iniţiat reconstrucţia castelului, începând din 1745 în stil baroc austriac, după planurile arhitectului vienez Joseph Emmanuel Fischer von Erlach. În prima fază reconstrucţia s-a concentrat asupra curţii de onoare din faţa clădirii porţii.Inspirându-se din arhitectura barocă vieneză au fost create noi clădiri: manejul, grajdul, remiza şi locuinţele servitorilor.

9. Tot el a dat o nouă formă castelului, sub forma a două aripi aşezate în poziţia litereiU. Acum va fi creat şi parcul de agrement de pe malul Someşului (proiectat de Johann Christian Erass), în acelaşi stil baroc, cu alei, lac, statui şi fântâni arteziene.

13. Vechea clădire a morii. Următorul descendent Bánffy, József Bánffy, va demola în 1820 turnul de poartă, din materialul rezultat fiind ridicată o moară de apă, pusă la dispoziţia sătenilor.

14. Tot la dispoziţia sa, în 1850 arhitectul Antal Kagerbauer a ridicat o nouă aripă a clădirii, perpendicular pe latura sudică a incintei castelului, totodată remodelând parcul prin redefinirea formelor sobre baroce cu altele mai libere, romantice, specific englezeşti.

15. Până în 1944 cea mai faimoasă grădină istorică din Transilvania era la Bonţida. În secolul al XVIII-lea Dionisie Bánffy a avut intenţia transpunerii la Bonţida a grandorii parcurilor franceze din Versailles şi Schönbrunn.

16. În concepţia barocă clădirea şi parcul (70ha) se află într-o relaţie de influenţare reciprocă. Această concepţie a parcului creat în spiritul barocului francez se materializează în primul proiect păstrat, semnat de Johann Christian Erras, caracterizat prin forme clare, geometrice, stricte. Alei simetrice, terase largi, tufişuri şi boscheţi tunşi alcătuiau parcul, iar dinspre latura vestică a castelului porneau trei alei razante lungi de 1000 de metri, flancate de tei, iar de la pod pornea înspre nord cea de-a patra alee.Odată cu demararea construcţiilor de la începutul sec. XIX. parcul a fost transformat într-un parc romantic, peisager din dispoziţia lui Iosif Bánffy. Stilul englezesc al noului parc a diluat formele pur geometrice de sorginte franceză, anihilând supremaţia aleilor rectilinii şi înlocuind acestea cu lunci artificiale, boscheţi şi drumuri şerpuitoare.Azi splendoarea parcului de odinioară a parcului este insesizabilă. Datorită neglijenţei totale vegetaţia s-a degradat, o mulţime de arbori multiseculari fiind tăiaţi neautorizat.

17. Tot în secolul XVII sculptorul Johann Nachtigall a transpus "Metamorfoza" de Ovidiu în grandioase statui de piatră care decorau poarta.

18. În anul 1944, trupele germane i-au evacuat pe proprietari, pentru a folosi castelul ca spital militar.

19. Imobilul a fost serios afectat la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, când trupele germane aflate în retragere, au atacat, jefuit şi incendiat întreg ansamblul. A fost distrus întreg mobilierul, pinacoteca, bine-cunoscuta galerie de portrete şi biblioteca. Baronul Nicolae (Miklós) Bánffy, proprietarul castelului la acel moment şi ultimul proprietar al castelului, iniţiase o negociere a Ungariei cu România pentru ca ambele state să schimbe tabăra şi să întoarcă armele împotriva Germaniei. Devastarea castelului se presupune a fi o acţiune de vendetă a guvernului german la adresa baronului

20. Clădirea Porţii a fost construită după anul 1745, odată cu construcţia în stil baroc a castelului. La început, încăperile din această clădire erau folosite ca locuinţe ale personalului care lucra în castel, iar astăzi clădirea porţii adăposteşte o sală de expoziţie şi un mic muzeu.

21. Clădirea cea mai reprezentativă a Curţii de Onoare este clădirea fostelor grajduri. Această clădire adăpostea 32 de cai de rasă, care erau foarte apreciaţi de stăpânii lor. Arhitectura este una specială, sunt tavane boltite, stâlpii erau cu ornamente, iar jgheaburile din care beau apă caii erau făcute din piatră sculptată în formă de scoică. Cei doi cai preferaţi beau apă din jgheaburi de marmură roşie. Piesa centrală a acestui grajd era o fântână în formă octogonală, în centrul căreia se afla un cal sculptat în piatră care sufla apă prin nări.

22. Accesul principal în clădire pentru familie se făcea din curte într-un vestibul de intrare boltit, din care o scară grandioasă din piatră urca la primul etaj, la sufrageria principală, centrată pe balconul care dădea în curte. Pe fiecare treaptă a scării erau înşirate piese de şah, frumos sculptate în lemn.

23. Holurile şi multe dintre camere au fost decorate cu tencuială ormanemtală. Toate camerele au fost foarte bogat decorate, un exemplu fiind salonul Maria Tereza. Cele mai vechi piese de mobilier provin din secolul al 18-lea şi erau caracteristice stilului Louis al XV-lea şi Louis al XVI-lea.

24. Candelabrele imense, în stilul Empire şi Baroc, cu pandantive din cristal, s-au numărat printre accesoriile cele mai valoroase ale castelului. În mod curios, castelul nu a avut niciodată curent electric.

25. Inventarul din 1736 menţionează că o bucătărie mare se afla în afara zidurilor de vest, lângă un heleşteu. Clădirea actuală este plasată similar, în afara zidului fostei fortificaţii. Este ciudat ca bucătăria să fie amplasată în afara zidurilor, dar este posibil ca acest lucru să fie explicat prin teama de foc. La începutul anilor 1940, când castelul a fost ultima oară locuit de familia Banffy, mâncarea era pregătită aici şi era dusă în partea cealaltă a curţii, la clădirea principală.

26. În 1850, un turn de observare în stil romantic a fost adăugat în partea din spate a clădirii pentru a permite o vedere de ansamblu asupra parcului. Turnul are patru feţe exterioare cu ceas. Înclinaţia turnului, deşi este vizibil pronunţată, pare a fi veche, idee susţinută de imagini de la începuturile secolului al XX-lea.

27. Turnul de observaţie în trecut (cca 1890) şi în prezent.

28. În perioada comunistă într-o latură încă funcţională a castelului a fost instalată în anii 1950 Cooperativa Agricolă de Producţie ("C.A.P.") Bonţida. Naţionalizarea şi lipsa oricărei întreţineri a clădirilor şi parcului au dus la degradarea gravă a castelului. Sătenii au folosit cărămizile castelului drept material de construcţie. Muzeul de Artă din Cluj-Napoca a reuşit să salveze statuile din parcul odinioară baroc, depozitându-le în cadrul instituţiei (secţia donaţii, str. I. C. Brătianu), unde se găsesc şiastăzi. Ansamblul statuar a reprezentat cea mai importantă colecţie de statui din Transilvania şi întruchipa numeroase figuri mitice printre care Tezeu, Neptun, Hercule şi Adonis.

31. În 1963, castelul Banffy a fost folosit ca decor pentru filmările la “Pădurea spânzuraţilor”, în regia lui Liviu Ciulei. Cum era nevoie de un foc, scenografii au aprins una dintre clădiri, cu toate că incidentul ocupa doar câteva minute de film, iar distrugerile provocate au fost masive.

35. În perioada anilor 1960 Direcţia Monumentelor Istorice a încercat reabilitarea castelului, dar din lipsă de fonduri nu a putut efectua nici o acţiune concretă în acest sens. Castelul a fost folosit mai departe ca depozit de materiale de construcţii, iar parcul a devenit treptat păşune,copacii fiind folosiţi ca lemn de foc.

48. În anul 1990, acest castel a fost declarat monumet istoric. În 1998, Ministerul Culturii din România împreună cu British Council au adresat o iniţiativă Institutului pentru Conservarea Clădirilor Istorice din Anglia, să participe împreună cu o organizaţie specializată în restaurare, Transylvania Fund, la un proiect ce are ca scop resuscitarea meşteşugurilor tradiţionale de construcţie. În 2001, proiectul s-a mutat la castelul Banffy, ca”noroc” că se afla pe lista celor 100 cele mai periclitate situri din lume. Pe rând au fost restaurate clădirea bucătăriei împreună cu bastionul ce făcea parte din fortificaţii, apoi clădirea Miklos, puţin în interior, şi acoperişul. Din cele 80 de statui, care în vremurile bune ale castelului decorau grădina, au mai rămas câteva, 21 se află la Cluj, la castel tronează pe poziţiile iniţiale, Cadmos şi Helios. Participă și Oficiul pentru Protecția Patrimoniului Cultural din Ungaria. Lucrările de restaurare s-a făcut sub înaltul patronaj al Prințului Charles de Wales, (care a vizitat în mai multe rânduri șantierul) și au fost premiate cu premiul "Europa Nostra" de către Uniunea Europeană.

49. Proprietara actuală a Castelului Banffy din Bonţida, contesa Katalin Banffy, s-a născut la Budapesta în 1924, iar acum locuieşte în Maroc. Katalin Banffy a concesionat castelul fundaţiei Transilvania Trust, pentru o perioadă de 49 de anicu scopul formării de centre educaționale și culturale și pentru a conduce lucrările de renovare a castelului.

50. Strategia pe termen lung cuprinde parteneriatul cu firme de specialitate, pentru deschiderea unui centru de conferinţe, hotel şi restaurant, pe lângă centrul de specializare, ateliere şi muzeu. Acest proces a început din noiembrie 2001, cu deschiderea Cafenelei Culturale. În clădirea castelului în fiecare an sunt organizate diferite evenimente, cursuri profesionale de restaurat, dar joacă şi un rol de centru educațional. De obicei în partea renovată a castelului sunt organizate diferite conferințe, întâlniri de afaceri, reuniri de familie, nunți.Cursurile se predau în română şi maghiară fiind organizate grupe speciale pentru ingineri constructori, arhitecţi, istorici de artă, arheologi şi alţti experţi cu studii superioare. În scopul însuşirii noţiunilor de specialitate în limbile română şi engleză, 5% din cursurile grupelor române şi maghiare se predau în limba engleză, şi 15% din cursurile grupei maghiare se predau în limba română.