1 / 11

C e se întamplă cu mâncarea după ce o înghiţim?

Transform ă ri fizico-chimie ale alimentelor î n tubul digestiv. C e se întamplă cu mâncarea după ce o înghiţim?. În cavitatea bucală au loc masticaţia şi secreţia salivară cu rol în formarea bolului alimentar. Limba intervine activ î n mestecarea ş i î nghi ţ irea alimentelor.

ronni
Télécharger la présentation

C e se întamplă cu mâncarea după ce o înghiţim?

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Transformări fizico-chimie ale alimentelor în tubul digestiv Ce se întamplă cu mâncarea după ce o înghiţim?

  2. În cavitatea bucală au loc masticaţia şi secreţia salivară cu rol în formarea bolului alimentar. • Limba intervine activ în mestecarea şi înghiţirea alimentelor. • Alimentele sunt strivite mecanic de către aparatul masticator, format din: mandibulă, maxilarul superior, articulaţia temporomandibulară, muşchii masticatori şi dinţi.

  3. Faringele • Funcţiile faringelui sunt: funcţia de conducere a bolului alimentar către esofag şi funcţia de apărare împotriva infecţiilor, care pot pătrunde pe cale digestivă sau pe cale respiratorie.

  4. Esofagul • Esofagul este un organ musculo-membranos, tubular, care face legătura între faringe şi stomac.  • Bolul alimentar este împins spre esofag de muşchii din spatele cavităţii bucale (faringele). Când ajunge în partea principală a esofagului, au loc o serie de contracţii (peristaltice) care împing bolul alimentar spre stomac. Peristaltismul este de asemenea mecanismul prin care alimentele parcurg restul tubului digestiv • Muşchiul care înconjoară porţiunea de bază a esofagului (sfincterul esofagian) are un rol critic în trecerea alimentelor spre stomac. Când se relaxează, sfincterul se deschide şi permite intrarea alimentelor în stomac. După aceea se închide pentru a preveni reintrarea alimentelor în esofag (regurgitarea), până ajung la muşchii anali.

  5. Ce se întamplăîn stomac? • Pereţii stomacului sunt alcătuiţi în principal din mai multe straturi de muşchi puternici. Aceşti muşchi produc agitarea stomacului, care sfărâmă alimentele în bucăţele din ce mai mici. În acelaşi timp sucul gastric secretat de glandele stomacului se amestecă cu particulele alimentare. Sucul gastric conţine pepsina, o enzime digestivă care divizează proteinele din amestec, şi acidul clorhidric care activează pepsina şi creează un mediu optim pentru activitatea enzimelor gastrice.

  6. Alimentele părăsesc stomacul în 2  faze. Porţiunea superioară a stomacului se contractă prima, împingând materialul lichid spre intestinul subţire. Conţinutul mai solid al stomacului este eliminat mai   târziu,   în   principal   prin acţiunea   muşchilor   din   parte inferioară a stomacului. Aceste alimente parţial procesate (chimul gastric) traversează canalul piloric spre prima parte a intestinului subţire numită duoden. Foarte puţine alimente sunt, de fapt, absorbite de stomac - doar mici cantităţi de alcool, zaharuri simple şi anumite medicamente.

  7. Intestinul subtire •   Intestinul subţire este segmentul cel mai important de absorbţie a hranei, în duoden. Aciditatea produsă de sucul gastric este neutralizată prin bilă (produs de ficat), şi secreţia pancreasului (amilaza pancreatică). De asemenea în intestinul subţire este continuat procesul de digestie din gură prin desfacerea mai departe a zaharidelor prin enzimele: lactază, maltază, sucrază în molecule şi mai mici de glucoză, fructoză, galactoză şi manoză, molecule care pot fi deja absorbite prin peretele intestinului subţire. 

  8. Intestinul gros • O dată ce materialele reziduale ajung în intestinul gros (colon) rolul sistemului digestiv se schimbă. Acum funcţia sa este de eliminare, în principal a alimentelor nedigerate sau neabsorbite, a fibrelor şi apei. Lichidul (în pricipal apa) din intestinul subţire este transportat spre colon unde majoritatea este absorbit în sistemul sangvin. Colonul este foarte eficient în procesul de eliminare. Din aproximativ 1 litru de lichid care ajunge în colon zilnic, 80% este absorbit înainte să ajungă în anus.

  9. http://www.youtube.com/watch?v=08VyJOEcDos&feature=related

  10. Bibliografie •AEL, Biologie clasa a VII-a, lecţia: Fiziologia digestiei -M 1, M10 •AEL, Biologie clasa a XI-a, lecţia: Transformări fizico-chimice ale alimentelor în tubul digestiv - M 5 www.wikipedia.com www.deviantart.com www.didactic.ro www.scribd.com

  11. Componența grupei: Lopătaru Raluca Georgescu Denisa Tudor Elena Păliceanu Alina Sandu Alexandra Clasa a XI a D

More Related