Download
1 / 32
320 likes | 1.38k Vues
BOLI LE CU TRANSMITERE SEXUALĂ. Lector. univ. dr. bucur venera. Bolile cu transmitere sexuală (BTS) sau bolile venerice sunt boli transmisibile, transmiterea lor făcându-se obişnuit prin contact sexual.
E N D
BOLILE CU TRANSMITERE SEXUALĂ Lector. univ. dr. bucur venera
Bolile cu transmitere sexuală (BTS) sau bolile venerice sunt boli transmisibile, transmiterea lor făcându-se obişnuit prin contact sexual. Ele sunt, în momentul de faţă, considerate ca fiind cel mai numeros grup de boli transmisibile.
Clasificarea BTS: • A)majore – a căror raportare este obligatorie: • - sifilisul; • - infecţia gonococică; • - ulcerul (şancrul) moale; • - limfogranulomatoza inghinală subacută benignă (cazuri recente, din import; • B)minore – fără raportare obligatorie. Dintre cele care câştigă teren la ora actuală : • - trichomoniaza; • - herpesul genital; • - infecţiile cu virusul HIV; • - clamidiaza; • - candidoze etc.
Bolile venerice, prin leziunile pe care le prezintă (inflamaţie, eroziune, ulceraţii) constituie o poartă pentru virusul imunodeficienţei umane. • Sloganul OMS: „Combaterea infecţiei cu HIV începe prin combaterea bolilor venerice”
Lista bolilor venerice (după OMS): • 1.sifilisul; • 2.gonoreea (blenoragia) • 3.şancrul moale; • 4.limfogranulomatoza inghinală; • 5.uretrita negonococică; • 6.condilomatoza; • 7.herpesul genital; • 8.moluscum contagiosum; • 9.granulomul inghinal; • 10.trichomoniaza; • 11.candidomicoza; • 12.ftiriaza pubiană; • 13.scabia.
Tot pe cale sexuală pot fi transmise însă şi infecţiile cu: - - streptococ betahemolitic; - -virusul hepatitei B; - -citomegalovirusuri; - -lambliaza (Giardia lamblia); - - Entamoeba histolitica; - - Shigella; - -Haemophilus vaginalis; - - agenţii epidermofiţiei inghinale; - -pediculozele vestimentare.
Cauză • Treponema pallidum – de formă helicoidală (spirochetă) se transmite 95% pe cale sexuală, iar restul • prin ace, • profesional, • sărut, • accidente de laborator • transplacentar;
Manifestări clinice • La 21 de zile de la contactul infectant apare şancrul sifilitic şi adenopatia satelită. Şancrul este o eroziune rotundă sau ovală de 0,5 – 1,5 cm, nedureroasă situată pe gland sau pe şanţul balano – prepuţial sau pe labiile mari sau mici la femei. La homosexuali pot să apară leziuni anorectale şi bucale. Adenopatia inghinală are aspect de “cloşcă cu pui” (un ganglion mai mare înconjurat cu ganglioni mai mici). După 30 – 90 zile, dacă nu s-a efectuat tratamentul, apar erupţii cutanate sau mucoase, poliadenopatie, subfebrilităţi, cefalee. Erupţiile cutanate se numesc sifilide, au culoare roz şi sunt pruriginoase şi pot să fie de mai multe feluri (papuloase, pigmentare, etc.). • După 4 până la 30 de ani, în cazul absenţei tratamentului, infecţia persistă şi apar aşa numiţii tuberculi sifilitici care produc disfuncţii masive la nivelul ţesuturilor atinse.
Sifilisul congenital • Consecinţă a formelor netratate sau prost tratate, treponemele trec de la mamă la făt, începând cu luna a cincea. • Sifilisul congenital precoce se caracterizează printr-o greutate mică la naştere, copil cu aspect de bătrân şi leziuni asociate, osteomielite, hepato – megalie, afecţiuni renale, oculare, splenice, leziuni cutanate, etc. • Sifilisul congenital tardiv apare după 2 până la 10 ani de la naştere; se caracterizează prin leziuni oculare până la nivelul urechii, leziuni osoase, articulare, nas caracteristic în şa, perforaţii palatine, neurologice, hemiplegii, tulburări psihice. Tratamentul Se face cu penicilină şi derivate.
Profilaxie • Examen clinic şi serologic la angajare, căsătorie, în sarcină, sau alte categorii de persoane cu risc (infecţii HIV, TBC etc.) • Tratarea corespunzătoare atunci când este descoperit.
Cauze • Virusul Herpes Simplex tip 1 şi 2 se transmite în proporţie mare prin contact sexual cu excepţia herpesului nou – născutului.
Simptome • Perioada de incubaţie este de 3 până la 25 de zile cu senzaţie de mâncărime, arsură şi durere locală. După câteva ore apar vezicule cu lichid clar, grupate în buchet, după care lichidul se tulbură şi se formează o crustă care va cădea. La bărbaţi se localizează pe gland şi şanţul balano-prepuţial, iar la femei pe labiile mari şi mici în regiunea anală şi mai rar în vagin. Poate exista şi adenopatie inghinală bilaterală dureroasă. Prezenţa veziculelor la femeia aflată în travaliu trebuie să conducă la indicaţia de cezariană. Prevenţie Este scăzută, riscul de recidivă fiind destul de mare; prezervativul este un mijloc eficace de prevenţie.
Cauze • Neisseria gonorheae. Este cea mai răspândită boală cu transmitere sexuală, contaminarea este întotdeauna venerică sau la naştere de la mamă, prin obiecte de toaletă sau parteneri asimptomatici.
Semne şi simptome • La bărbaţi incubaţia durează până la 5 zile şi se manifestă prin dureri şi usturimi la micţiune, erecţii dureroase, tumefierea şi înroşirea meatului urinar, secreţii abundente galben – verzui însoţite de tenesme, polachidisurie, hematurie. • La femei labiile sunt edemaţiate, aglutinate cu secreţii purulente, mucoasa este roşie, scăldată în puroi galben – verzui, există semne de cistită şi dureri la contactul sexual.
Complicaţii • Balanita, fimoza, stricturi uretrale, orhită, epididimită, bartholinită, salpingită, meningite, pericardite, etc. La femeia gravidă poate provoca ruperea prematură de membrană şi infecţia fătului în timpul naşterii. Profilaxie Educaţie sanitară, folosirea prezervativelor, control după un contact sexual neprotejat.
Cauze • Candida albicans. Prezenţa acestei ciuperci la nivel genital nu este întotdeauna sinonimă cu boala, ele sunt potenţial patogene şi pot declanşa boala după modificarea balanţei homeostatice normale la persoane cu rezistenţă scăzută.
Semne şi simptome • La femei - prurit vulvar intens, usturimi vaginale, dureri la contact sexual, secreţii albicioase, cremoase, brânzoase, polachidisurie. • La bărbaţi - eritem cu depozite albicioase, cremoase, cu sau fără eroziuni ori ulceraţii la nivelul glandului şi la nivelul şanţului balano-prepuţial.
Complicaţii • Mai mult decât alte boli sexuale, datorită pruritului intens şi recidivelor frecvente, bolnavii sunt adesea obsedaţi de această infecţie, scăzând raporturile sexuale cu apariţia de conflicte familiale. Poate produce de asemenea: • prostatită, • infecţie la nivelul uterului şi a trompelor uterine cu scăderea fertilităţii. • epididimită,
Cauze • Trichomonas vaginalis este un flagelat extrem de mobil, cu transmitere frecventă prin contact sexual, rar prin scaunul de WC, ştranduri, băi, etc.
Semne şi simptome • Perioada de incubaţie este de la 4 zile la 4 săptămâni. • La femeie secreţie vaginală galben sau verzuie mirositoare, prurit, durere la micţiune şi la contact sexual. • La bărbaţi semnele sunt mai şterse putând exista secreţie, dureri la micţiune sau prurit.
Complicaţii • Bartholinite, • salpingite, • avort spontan la femeia gravidă, • naşteri premature, • prostatite, • balano-prostatită.
Cauze Semne şi simptome • Chlamydia trachomatis. Incubaţia este 7 – 21 zile. La femeie - dureri la micţiune, dureri abdominale, secreţie vaginală cervicală, inflamaţia mucoasei cervicale. La bărbaţi - secreţii uretrale, dureri la micţiune sau infecţia poate fi asimptomatică. Transmiterea se poate realiza în timpul naşterii, nou – născuţii făcând infecţii respiratorii sau oculare.
Complicaţii • Netratată, infecţia poate produce afecţiune pelvină inflamatorie, cervicite, uretrite, bartholinite. La femeia gravidă poate produce rupere prematură de membrane şi naştere înainte de termene. Tratament Se face cu antibiotice selective (Doxiciclină, Tetraciclină)
Cauze Semne şi simptome • Haemophilus ducreyi cu incubaţie de 3 – 7 zile până la 10 zile. Se prezintă ca ulceraţii dureroase neregulate la intrarea în vagin şi/sau orificiul anal, cu dureri la urinare şi defecaţie, sângerări rectale, dispareunie; uneori poate fi asimptomatic; la bărbat leziunile sunt neregulate, localizate pe penis cu senzaţie de tensiune în zona inghinală. Infecţia nu se transmite de la mamă la făt şi nici în timpul naşterii. Tratament Cu antibiotice selective (Eritromicină)
