1 / 70

FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV - CURS 2 -

FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV - CURS 2 -. Functia de secretie: saliva, sucul gastric, sucul pancreatic, sucul intestinal, bila. SALIVA SUC GASTRIC SUC PANCREATIC BILA SUC INTESTINAL. SECRE ŢIILE DIGESTIVE. SECRETIA SALIVARA. GLANDELE SALIVARE Parotid e Sublingual e Subma xilare

shufang
Télécharger la présentation

FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV - CURS 2 -

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript

  1. FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV - CURS 2 - Functia de secretie: saliva, sucul gastric, sucul pancreatic, sucul intestinal, bila

  2. SALIVA • SUC GASTRIC • SUC PANCREATIC • BILA • SUC INTESTINAL SECREŢIILE DIGESTIVE

  3. SECRETIA SALIVARA • GLANDELE SALIVARE • Parotide • Sublinguale • Submaxilare • Glande mici diseminate în mucoasa bucală

  4. Parotide • Sublinguale • Submaxilare • Glande mici • diseminate în • mucoasa bucală seroase mixte mucoase

  5. SALIVA: PROPRIETĂŢI • Volum: 1-1,5l/zi •  la stimularea alimentară •  la repaus alimentar şi somn • Aspect: opalescent, filant • pH: 6,7 (5,6-8) • Osmolaritate: 50-100 mOsm (hipotonă) • Vâscozitate: 

  6. SALIVA: COMPOZIŢIE • Amilaza salivară:hidrolizează amidonul preparat  dextrine  maltoză • Mucinele salivare:roluri:în formarea bolului alimentar, • asigură masticaţia, deglutiţia şi vorbirea, • participă la sistemele tampon. • Natriul şi clorul:SALIVA< plasmă. • Potasiul şi bicarbonatul:SALIVA > plasmă. • Calciul:forme săruri anorganice • compuşiorganici, fixat de macromolecule. • Fluorul:rol în formarea fluorapatitei care asigură rezistenţa smalţului. • Alţi constituenţi: • oImunoglobulinele asigură apărarea antibacteriană. IgA secretor este sintetizată în glandele salivare. • oLizozimul distruge mucopolizaharidele din peretele bacteriilor; • oTiocianatul are un rol antibacterian, inhibând dezvoltarea bacteriilor, virusurilor şi micoplasmelor.

  7. SALIVA: ROLURI • Rolul digestiv – amilaza salivară realizează digestia amidonului până la maltoză. • Rolul protectiv prin: • lubrefierea structurilor moi şi dure din cavitatea bucală • formarea filmului de mucină de la suprafaţa alimentelor şi a structurilor buco-dentare • Rol antibacterian, intervenind în menţinerea igienei buco-dentare, prin lizozim, tiocianat, imunoglobuline. • Rol de stimulare a receptorilor gustativi în urma solubilizării constituenţilor alimentari, inducând senzaţia de gust şi reflexele secretorii salivare, gastrice, pancreatice.

  8. SALIVA: ROLURI • Rol în menţinerea echilibrului hidroelectrolitic şi acido-bazic. • Rol excretorpentru: 1. metaboliţi (uree, amoniac), 2. substanţe toxice (Pb, Hg, alcool, cocaină, nicotină), 3. hormoni, 4. virusuri (poliomielitei, parotiditei epidemice, rabiei), 5. medicamente.

  9. SECRETIE / REABSORBTIE

  10. SECREŢIA SALIVARĂ PRIMARĂ Saliva primară - este izotonă (290-310 mOsm/l) - are o compoziţie similară cu un ultrafiltrat plasmatic, - are concentraţia K+ mai mare decât în plasmă.

  11. REABSORBŢIA / SECREŢIA DUCTALĂ • ionii de Na+ sunt reabsorbiţi activ • ionii de K+ sunt secretati activ. • Na+ intra în celula ductală prin: • antiportul Na+/H+ • canale de Na+. • Na+ din celulă iese prin: • pompa Na+/K+ de pe membrana • bazo-laterală,  • [Na+] în celulă şi •  [ K+] intracelular. • K+ iese în lumen prin antiportul • K+/H+ de pe membrana luminală. Na+ Na+

  12. REABSORBŢIA / SECREŢIA DUCTALĂ Cl- din duct revine în celulă prin: - canale de clor, - antiport Cl-/HCO3-. HCO3- reabs./secr. [HCO3-] depinde de - EAB - [Na+] salivar. Apa Ductul - puţin permeabil pentru apă  hipoosmolaritatea salivei finale. Na+ Na+

  13. Mecanismul elaborarii salivei Na+ Cl- HCO3- K+

  14. Na+ Na+ Cl- HCO3- K+

  15. Na+ Cl- HCO3- HCO3- K+

  16. Na+ Cl- HCO3- K+ HCO3- K+

  17. Na+ Cl- H2O HCO3- K+

  18. Na+ Na+ Cl- Cl- HCO3- K+ H2O HCO3- K+

  19. concentraţia Na+ şi Cl- este egală, de aproximativ 15 mEq/l, ceea ce reprezintă 1/7 - 1/10 din concentraţia plasmatică; • concentraţia K+ este de aproximativ 30 mEq/l adică de 6 ori mai mare decât în plasmă; • concentraţia HCO3- este de 50-70 mEq/l deci de 2-3 ori mai mare ca în plasmă.

  20. REGLAREA SECREŢIEI SALIVARE: mecanisme la nivel celular Secreţia primară - AMPc amilaza: adrenalina (β), VIP - Ca  H2O: adrenalina (α), Ach, sP Modificările ductale - Ach  reabsorbţia Na şi Cl - Ach  secreţia de HCO3- - Adr (β)  reabs Na (secundar şi H2O) - aldosteronul  reabs Na (secundar şi H2O)

  21. REGLAREA SECREŢIEI SALIVARE: NERVOS (reflexe condiţionate şi necondiţionate) • Reglarea se face prin mecanism nervos: • Inervaţia parasimpatică • - gl. SM +SL : nucleu salivator superior din punte  nerv VII • - gl P: nucleu salivator inferior din bulb  nerv IX • gl.salivare mici: nucleu salivator inferior din bulb  nerv IX • Inervaţia simpatică • - origine: coarne lat.măduvă T1-T4 gg. cervical sup. gl. salivare • Rol: • stimularea parasimpaticului  secreţie salivară  apoasă • stimularea simpaticului  secreţie salivară vîscoasă, • bogată în mucină + lizozim

  22. REGLAREA SECREŢIEI SALIVARE: parasimpaticul şi simpaticul

  23. REGLAREA SECREŢIEI SALIVARE: REFLEXE Stimularea secreţiei se face prin mecanisme reflexe: 1. NECONDIŢIONATE 2. CONDIŢIONATE vederea+ mirosul + evocarea alimentelor  secreţie salivară  + INFLUENŢE INTERCENTRALE cu centrii respiraţiei, deglutiţiei şi vomei

  24. SECRETIA GASTRICĂ • Cardia • Fundus • Corp • Marea curbură • Mica curbură • Pilor

  25. Funcţiile stomacului • Depozit temporar de alimente • Etapele iniţiale ale digestiei - HCl denaturează proteinele alimentare -activare pepsinogen -pepsina clivează proteinele în peptide Alimentele prelucrate (chimul gastric) trec fracţionatîn intestin

  26. Bazele celulare ale funcţiei endocrine şi exocrine ale stomacului • GLANDE GASTRICE • Fundus + corp • Celule producătoare de mucus • Celule parietale: HCl • Celule zimogene: pepsinogen • Celule endocrine GLANDEPILORICE Mucus Celule G: gastrina

  27. Bazele celulare ale funcţiei endocrine şi exocrine ale stomacului Mucoasa gastrică – glande gastrice • Celule producătoare de mucus (zona gâtului glandelor) • Celule parietale (oxintice)  HCl (glande fundice) • Celule zimogene (principale)  pepsină • Celule endocrine (ex. în zona antrală: celule G  gastrină )

  28. Structura glanda gastrică Tipuri de celule

  29. GLANDA GASTRICA Celule epiteliale Celule mucoase mucus Celule parietale HCl FI Celule zimogene pepsinogen

  30. SUCUL GASTRIC • Volum: 1-1,5l/zi •  la stimularea alimentară •  la repaus alimentar şi somn • Aspect: incolor, limpede, uşor opalescent • pH: acid 1,5 - 2,5 • Compoziţie: apă 99% • substanţe solide 1% • Secreţie primară acidă + Secreţie primară alcalină • (celule parietale) (celule ne-parietale)

  31. SUCUL GASTRIC: COMPOZIŢIE, ROL • Pepsinogen/pepsină • – enzimă proteolitică • Lipaza gastrică, labferment • – la sugar • HCl • - denaturează proteine • - activează pepsinogenul • - antimicrobian • Mucus • – barieră de protecţie • Factor intrinsec • – absorbţia vitB12 • Protecţia mucoasei: Mucus Bicarbonat • Digestie HCl Pepsinogen

  32. pepsină pepsinogen HCl SUCUL GASTRIC: COMPOZIŢIE, ROL 1. Pepsina • Precursor inactiv = pepsinogen • Enzima proteolitică - activădoar la pH < 3.5 • Stimulată de Ach

  33. SUCUL GASTRIC: COMPOZIŢIE, ROL 2. HCl – produs de celulele parietale • Rolurile HCl: • intervine în denaturarea proteinelor  acid proteine • activează pepsinogenul la pepsină • transformă Fe3+ din alimente în Fe2+ absorbabil •  eliberarea de secretină din mucoasa duodenală • are efect bactericid

  34. SUCUL GASTRIC: COMPOZIŢIE, ROL 3. Mucusul gastric • Mucus vizibil (care apare la pH alcalin) • Secretat de celulele epiteliale superficiale • Mucus solubil (care apare la pH acid) • Secretat de celule mucoase auxiliare de la gâtul glandei, celule ale glandelor pilorice şi cardiale Compoziţie: proteine plasmatice MPZ factor intrinsec Rol: protecţia mucoasei gastrice (“barieră de mucus”)

  35. SUCUL GASTRIC: COMPOZIŢIE, ROL 4. Factorul intrinsec • Secretat de celulele parietale în paralel cu secreţia de HCl Rol: absorbţia vitaminei B12

  36. REGLAREA SECREŢIEI GASTRICE Reglarea secreţiei gastrice  neuro-umorală: 1)REGLAREA NERVOASĂ Inervaţia parasimpatică: nervul vag (X)  gg.intramurali  stomac Stimulareaparasimpaticului  - HCl +pepsina (mediator ch. Ach) -  gastrina -  histamina Inervaţia simpatică: coarne lat.măduvă T5-T10  gg.plex celiac  stomac Stimulareasimpaticului secreţie gastrică  cu mucus (mediator NA) 2)REGLAREA UMORALĂ prin hormoni gastro-intestinali • Gastrină efect stimulator • Gastronă  efect inhibitor • VIP (polipeptidul vasoactiv intestinal) efect inhibitor • GIP (polipeptidul gastro-inhibitor) efect inhibitor

  37. Gastrina • eliberată de celulele G din glandele antropilorice • acţionează pe un receptor specific(CCKb)de pe membrana celulei parietale  stimulează producţia de HCl • stimulată de: distensia mecanică (prin GRP) chimic: alimente bogate în AA • inhibată de aciditate (ph < 2) Histamina • eliberată de celulele enterocromafine din mucoasa gastrică • acţionează pe receptori H2 de pe membrana celulelor parietale  stimulează secreţia HCl • acţionează sinergic cu gastrinaşi acetilcolina. • stimulată de:gastrina acetilcolina (Ach)

  38. Fazele secreţiei gastrice Faza cefalică (20 - 30% răspuns) mecanism nervos Faza gastrică (60 – 80% răspuns) Nervos:colinergic Endocrin: Gastrina Paracrin: Histamina Faza intestinală (5 - 10% răspuns) Nervos: colinergic Endocrin: Gastrina,CCK,Secretina

  39. Faza cefalică - începe după introducerea alimentelor în cavitatea bucală SG : 50-150 ml/20 minute prin mecanisme: • reflex necondiţionat gastro-secretor 2. reflex condiţionat gastro-secretor - cu participarea scoarţei cerebrale vederea, mirosul, evocarea alimentelor SG

  40. Prin nervul vag (parasimpatic) Vederea, mirosul, gândul, gustul alimentelor Ach HCl gastrina histamina = HCl histamina gastrina FAZA CEFALICĂ HCl Ach acţionează pe celula parietală pe receptorM3

  41. Faza gastrică - începe după pătrunderea alimentelor în stomac SG : 200-350 ml/5 ore prin mecanisme: 1. Distensia gastrică reflexe lungi (vago-vagale) gastrina reflexe scurte (intramurale) HCl 2. Peptide şi AA din alimente excită direct muc.gastrică  gastrinaHCl Mediatorii chimici ai secreţiei acide: - Acetilcolina = mediator chimic al nervului vag - Histamina - eliberată din mastocite după stimulare vagală - Gastrina - eliberată din celulele G (z. antro-pilorică stomac + duoden) după stimulare vagală - efecte: gastrice: - sectreţia de HCl - secreţia de pepsină şi factor Castle - sectreţia de gastrină  inhibată de pH<2, calcitonină  stimulată de alcool, cafea, peptone

  42. FAZA GASTRICĂ Distensia, alimente = reflexe vagovagale şi locale = HCl, pepsinogen Distensia, alimente, stim. vagală = eliberare gastrină = HCl(receptor CCKB) Elib. gastrină

  43. Faza intestinală - începe la pătrunderea chimului gastric în duoden (la 2-3 ore după masă; durată = 8-10 ore) SG : 200-300 ml/5 ore; se realizează prin mecanism umoral: • Contactul mucoasei intestinale cu: - produşi de digestie - SG acid - alcool  eliberare gastrină   secr. de HCl+pepsină • Contactul mucoasei duodenale cu: lipide, chim gastric hiperton  eliberare enterogastronă secretină   secreţia gastrică CCK GIP

  44. Acid in duoden elib. gastrină evacuare FAZA INTESTINALĂ gastrina

  45. Secretina & Cholecistokinina (CCK) Circulatie

  46. SECREŢIA PANCREATICĂ Endocrină - insulinăşi glucagon Exocrină - enzime şi bicarbonat

More Related