1 / 18

APA SI ENERGIA

APA SI ENERGIA. Elevii:Adam Madalina clas a a XIIa – B Mitrica Florentina clasa a XIIa – B. LUMEA ACVATICA. CABO DA ROCA. Oceanul Atlantic. Table 1. DATE EXTRASE DIN KIT-UL EDUCATIONAL PLAY ENERGY 2011 ENEL ROMANIA. RESURSE REGENERABILE.

sydney
Télécharger la présentation

APA SI ENERGIA

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. APA SI ENERGIA Elevii:AdamMadalinaclasa a XIIa – B MitricaFlorentinaclasa a XIIa – B

  2. LUMEA ACVATICA

  3. CABO DA ROCA Oceanul Atlantic

  4. Table 1 DATE EXTRASE DIN KIT-UL EDUCATIONAL PLAY ENERGY 2011 ENEL ROMANIA RESURSE REGENERABILE

  5. În plus, instalarea de noi centrale, inclusiv a celor regenerabile, necesită spaţiu: dar mediul nu este, la rândul său, o resursă preţioasă ce trebuie protejată? Resursele primare sunt folosite pentru generarea energiei electrice, dar şi pentru producerea de energie termică, necesară încălzirii caselor şi edificiilor şi în transporturi. Tocmai de aceea sunt, toate, preţioase şi indispensabile pentru dezvoltarea socio-economică a oricărei naţiuni. Acest fapt este valabil pentru resursele non regenerabile, dar şi pentru cele regenerabile, întrucât dacă este adevărat că surse precum Soarele şi vântul, apa sunt aproape mereu disponibile, tot atât de adevărat, dar mai puţin evident, este faptul că, pentru a construi panouri fotovoltaice şi parcuri eoliene, este nevoie de materii prime care sunt la rândul lor preţioase şi costisitoare de prelucrat (este cazul siliciului, spre exemplu).

  6. Faptul că putem recurge la noi forme de energie curată nu ne permite, prin urmare, să consumăm mai multă energie.

  7. APA ŞI CENTRALELE HIDROELECTRICE Cum se poate utiliza energia hidraulică? Apa poate furniza energie mecanică dacă se află în mişcare, adică atunci când are energie cinetică, sau dacă este pusă în mişcare graţie forţei de gravitaţie, adică atunci când posedă energie potenţială. Când o masă de apă se găseşte la o anumită cotă, şi poate să cadă urmărind tocmai diferenţa de nivel, aceasta posedă energie potenţială; în timpul căderii energia potenţială se transformă în energie cinetică. Conversia energiei cinetice a unui fluid în energie mecanică are loc în interiorul unei turbine hidraulice, al cărei precursor este roată hidraulică.

  8. APA POATE FURNIZA ŞI ENERGIE TERMICĂ DE ÎNCĂLZIRE SAU DE RĂCIRE Acest lucru se întâmplă când posedă o temperatură mai mare sau mai mică comparativ cu aceea a mediului înconjurător. Care este diferenţa între o turbină activă şi una reactivă? Într-o turbină cu acţiune, apa se află la presiune atmosferică înainte de a lovi paleta rotorului, pentru acţionarea căreia e suficient ca aceasta să fie lovită de apă: cu cât este mai mare viteza apei cu atât este mai mare forţa de impact între jet şi paletă. Într-o turbină cu reacţie însă, este necesară nu doar viteza ci şi presiunea apei care variază în interiorul conductei care alimentează turbina, şi în interiorul conductelor formate din pale. În avalul turbinei, presiunea scade sub cea atmosferică şi trebuie să fim atenţi să evităm ca în aceste condiţii apa să treacă la starea de abur (fenomenul cavitaţiei).

  9. AURUL ALBASTRU Aproximativ 97,5% din apa existentă pe Pământ este sărată. Apa dulce reprezintă, aşadar, doar 2,5%. Din aceasta, doar o mică parte se găseşte în ape de suprafaţă precum lacuri, râuri sau bazine: restul este congelat în gheţari, în calotele polare şi în zăpezile perene sau se găseşte în straturile acvifere subterane. Azi, 1,4 miliarde de persoane nu au suficientă apă potabilă, 1 miliard de persoane folosesc sursă de apă nesigură şi 3,4 milioane de persoane mor în fiecare an datorită bolilor transmise de apă.

  10. CREŞTEREA DEMOGRAFICĂ ŞI MODIFICĂRILE CLIMATICE Şi acest tablou este destinat să resimtă creşterea demografică şi modificările climatice. Potrivit estimărilor FAO – Food and Agriculture Organization, în 2050, când populaţia mondială va fi depăşit 9 miliarde de indivizi, vor fi 2 miliarde de persoane care vor trăi în ţări şi regiuni din care lipseşte cu totul apa, în timp ce două treimi din populaţia mondială vor trebui să înfrunte situaţii de accentuată penurie a resursei hidrice. Sursă de energie Energiahidroelectricăreprezintă 90% dinproducţiamondială de energieelectricădinsurseregenerabileşicontribuiecu o cotărelevantă la cerereamondială de energieprimară. Chiar şi azi, vaste arii ale Planetei, pentru a-şi satisface necesarul de energie, depind masiv de resursa „apă”: în America de Sud, spre exemplu, aproape 58% din electricitatea produsă este de origine hidrică.

  11. PENTRU ENERGIE APA ESTE DEMINERALIZATA Dar şi în numeroase naţiuni puternic dezvoltate (Norvegia, Suedia, Islanda, Elveţia, Austria, Canada şi Noua Zeelandă) principala sursă de energie electrică rămâne cea hidrică care esteo sursă regenerabilă şi fără emisii.

  12. Instalaţiile de producţieÎn centralele hidroelectrice energia cinetică a maselor de apă în mişcare (denivelare sau cădere) determină rotirea turbinelor. Acestea vor transmite energia lor mecanică alernatorului pentru a produce energie electrică. Apa utilizată este restituită totalmente în ambient.

  13. EXISTĂ 3 TIPURI DE CENTRALE HIDROELECTRICE • centralelecu defluxregulatsau cu bazin: • utilizează denivelarea apei acumulate în bazine naturale sauartificiale obţinute graţie unor opere de baraj (diguri). Prezenţa unui bazin creat de un dig de baraj garantează furnizarea constantă a apei: astfel, generarea de energie electrică nu depinde – până la limitele volumelor acumulate – de variaţiile aporturilor hidrice;

  14. 2. CENTRALELE DE GENERARE ŞI POMPAJ posedă un bazin de acumulare superior (bazin de lărgire) şi unul inferior (bazin de recoltare). Apa trece din bazinul superior în cel inferior şi pune în mişcare turbina care generează energie electrică. Când consumurile sunt scăzute, apa este repompată în cotă pentru a fi reutilizată atunci când creşte cererea, consumând energia produsă de alte centrale (spre exemplu, termoelectrice şi nucleare);

  15. 3. CENTRALELE CU APĂ CURENTĂ sunt poziţionate pe cursurile de apă. Nu pot fi normate sau programate precum o centrală cu rezervor şi energia electrică este produsă în baza variaţiilor de anotimp a capacităţiihidricenaturale.

  16. HIDROCENTRALA

  17. APA SĂRATĂ Şi mările şi oceanele, care acoperă 75% din Terra, au un potenţial enorm: Pentru a produce energie din apă sărată se pot utiliza: • mareele, adică potenţialul energetic exploatabil din diferenţa de nivel a apei care se crează între flux şi reflux; • curenţii şi undele, adică energia cinetică exploatabilă din mişcarea lor; • salinitatea, adică diferenţa de presiune datorată variaţiilor de salinitate, dată spre exemplu de amestecul de ape dulci şi sărate în proximitatea gurilor râurilor; • gradientul termic, adică variaţia de temperatură între suprafaţa oceanului şi straturile de profunzime.

  18. BIBLIOGRAFIE 3 paşiînlumeaenergiei Ciclu de învăţământ liceal http://playenergy.enel.com PlayEnergy kit educational 2011

More Related