PORTOFOLIU Călin (file din poveste)

1. PORTOFOLIUCălin (file din poveste) de Mihai Eminescu Prezentarea tabloului de natura

2. SARCHIZ ELENA

3. Poemul “Calin (file din poveste)” publicat in 1876prelucreaza motivul folcloric al zburatorului. In mentalitatea populara zburatorul este o fiinta supranaturala care naste in sufletul fetelor tinere primii fiori ai iubirii. Poemul are opt parti in care este infatisata dragostea unei fete de imparat pentru Calin, “zburatorul cu negre plete”. Alungata de la palat de catre tatal ei,tanara gaseste in codru un loc ocrotitor unde aduce pe lume un pui de print. Ultima parte a poemului prezinta descrierea “padurii de argint” ,in care vor avea loc nunta fetei de imparat cu Calin si nunta gazelor. Cadrul natural in care se vor desfasura cele doua nunti nu este real, ci imaginar,visat.

4. Nunta lui Calin cu fata de imparat are loc intr-un cadru natural de vis. Lacul este personificat prin epitetul “somnoros” isi misca apele lin emotionat si el. Aici se afla masa mare intinsa ,la care sosesc invitatii la nunta. Acestia sunt prezentati prin enumeratii, prin epitete metaforice. Sosesc zmei, imparati,etc.. Apoi este adus Pepelea in prim plan, care este socrul - mare, care sta pe tronul sau tapan si drept.

5. Cititorul paseste in decorul ”padurii de argint”,dupa ce trece prin alt taram ,cel “al padurii de arama”. In decor mai apare si iarba care “pare de omat”si cu imaginea florilor albastre care “tremur ude”si imbalsameaza vazduhul. Apoi poetul prezinta lacul “somnoros” si insectele care populeaza padurea , fluturii, albinele, greierii etc.

6. Poetul descrie portretul miresei,vizual si auditiv,in plina miscare,sugerandu-i rand pe rand gingasia,emotia puternica,bucuria si fericirea,frumusetea fizica,gratia miscari si delicatetea fetei de imparat. - La nunta participa si curteni,care isi ocupa locurile dupa varsta si dupa rang. Totul se desfasoara in sunetul lin al viorilor.

7. Apoieste descrisa nunta gazelor. • Elementul fantastic creste,nuntasi sunt gazele,micile vietati ale padurii. • La nunta gazelor participa intreaga colectivitate, pe cand la cea imparateasca doar personaje din basme si curteni.

8. La prima nunta masa era pregatita dar aici participa toti, fiecare dupa priceperea si rostul lui , furinicile si albinele • Gazele apar personificate, poetul scotand in evidenta insusirile lor (harnicie si pricepere). Apoi este infatisat alaiul nuntii, in prim-plan aflandu-se greierele insotit de nuntasii veseli. Urmeaza caleasca “o cojita de aluna trasa de lacuste, in care sta mirele flutur “, simbol al cochetariei masculine, al lipsei de griji,un aventurier capatuit si mandru de isprava sa . • Nunta gazelor este tipic taraneasca prin organizare si desfasurare prin zarva si veselie.

9. “Si pe masa imparateasca sare-un greier, crainic, sprintenRidicat in doua labe, s-a inclinat batand din pinteni;El tuseste, isi incheie haina plina de sireturi:- Sa iertati, boieri, ca nunta s-o pornim si noi alaturi”.

10. Toamna frunzele colindã,Sun-un grier sub o grindã,Vântul jalnic bate-n geamuriCu o mânã tremurândã,Iarã tu la gura sobeiStai ca somnul sã te prindã.Ce tresari din vis deodatã?Tu auzi pãsind în tindã --E iubitul care vineDe mijloc sã te cuprindãSi în fata ta frumoasãO sã tie o oglindã,Sã te vezi pe tine însãti Visãtoare, surâzândã.

11. De treci codri de aramă

12. De departe vezi albind

13. Şi-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint

14. Acolo, lângă izvoară, iarba pare de omăt

15. Flori albastre tremur ude în văzduhul tămâiet

16. Pare că şi trunchii vecinici poartă suflete sub coajăCe suspină printre ramuri cu a glasului lor vrajă

17. Iar prin mândrul întuneric al pădurii de argintVezi izvoare zdrumicate peste pietre licurind;

18. Ele trec cu harnici unde şi suspină-n flori molatic,Când coboară-n ropot dulce din tăpşanul prăvălatic,

19. Ele sar în bulgări fluizi peste prundul din răstoace,În cuibar rotind de ape peste care luna zace.

20. Mii de fluturi mici albaştri,mii de roiuri de albine Curg în râuri sclipitoare peste flori de miere pline,

21. Împlu aerul văratic de mireasmă şi răcoareA popoarelor de muşte sărbători murmuitoare