1 / 38

SC CEPROHART SA BRĂILA Asociaţia Tehnică pentru Industria de Celuloză şi Hârtie din Romania

SC CEPROHART SA BRĂILA Asociaţia Tehnică pentru Industria de Celuloză şi Hârtie din Romania Technical Association for Pulp and Paper Industry in Romania (ATICHR). Conferin ţa internaţională CleanProd 2007 “ Productii Curate, dezvoltare durabila, protejarea biodiversitatii ”*.

tawana
Télécharger la présentation

SC CEPROHART SA BRĂILA Asociaţia Tehnică pentru Industria de Celuloză şi Hârtie din Romania

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. SC CEPROHART SA BRĂILA Asociaţia Tehnică pentru Industria de Celuloză şi Hârtie din Romania Technical Association for Pulp and Paper Industry in Romania (ATICHR) Conferinţa internaţională CleanProd 2007 “Productii Curate, dezvoltare durabila, protejarea biodiversitatii”* ASPECTE LEGISLATIVE, TEHNICE ŞI ORGANIZATORICE PRIVIND DIMINUAREA GRADULUI DE CONTAMINARE A EFLUENŢILOR INDUSTRIALI. STUDIU CAZ AUTORI, ing. Violeta Negreanu – SC CEPROHART SA Brăila Sucursala Suceava dr. Ing. Zoltan Lado - SC CEPROHART SA Brăila Sucursala Suceava dr. biolog Elena Rada Misăilă - Univ. Al. I. Cuza Iaşi - SCDAEA biolog Francisk Simalcsik - Univ. Al. I. Cuza Iaşi - SCDAEA Suceava, 2006

  2. SCOPUL LUCRĂRII • Prezenta lucrare abordează problematica poluării apelor cu substanţe periculoase/prioritar periculoase având drept scop evaluarea nivelului de poluare a apelor reziduale descărcate de o fabrică de celuloză şi hârtie, în vederea evidenţierii caracterului toxic sau netoxic al acestora, precum şi stabilirea unor soluţii tehnice şi măsuri de prevenire, control şi reducere a poluării apelor. • Lucrarea tratează sintetic câteva aspecte teoretice legate de legislaţie, cauzele contaminării efluenţilor, surse de poluare şi metode de analiză. Totodată este analizat un studiu de caz privind monitorizarea şi controlul descărcărilor de ape uzate provenite de la fabricarea celulozei şi hârtiei. • Legislaţia actuală arată că un program complet de monitorizare trebuie să includă pe lângă analizele chimice şi analize biologice bazate pe utilizarea biotestelor (inhibiţie algală, toxicitate acută pentru Daphnia şi peşti), pentru a putea stabili gradul de conformare cu reglementările referitoare la emisiile de substanţe periculoase.

  3. Aspecte legislative • HGR nr. 351 din 21 aprilie 2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase • HGR 188/2002 - pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate - Anexa 3; NTPA – 001/2002 (M.O. 187/20 03 2002) cu modificările dinHotărârea nr. 352/2005 • Ordinul 1146/10 12 2002 – pentru aprobarea Normativului privind obiectivele de referinţă pentru clasificarea calităţii apelor de suprafaţă – M.O. 197/27 03 2003 (înlocuieşte STAS 4706/1988 – „Ape de suprafaţă – Categorii şi condiţii tehnice de calitate”) • Ordinul MMGA nr 31/31.01.2006 – pentru aprobarea Manualului pentru modernizarea şi dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR)– M.O. 234/15.03.2006.

  4. Aspecte legislative –Substanţele prioritare/prioritare periculoase(Definiţii - HGR 351/2005) Substanţe periculoase: substanţe sau grupuri de substanţe care sunt toxice, persistente şi care tind să se bioacumuleze şi alte substanţe sau grupuri de substanţe care conduc la un nivel echivalent ridicat de preocupare Substanţe prioritare: substanţe care reprezintă un risc semnificativ de poluare asupra mediului acvatic şi prin intermediul acestuia asupra omului şi folosinţelor de apă Substanţe prioritar periculoase: Substanţe sau grupurile de substanţe care sunt toxice, persistente şi care tind să se bioacumuleze, precum şi alte substanţe sau grupuri de substanţe care creează un nivel similar de risc

  5. Aspecte legislative - Substanţe periculoase (lista I şi II) Substanţe prioritare/prioritar periculoase(HGR 351/2005 Anexa A) • substanţe periculoase lista I: mercur, cadmiu, compuşi organohalogenaţi, organofosforici, organostanici, uleiuri minerale şi hidrocarburi petroliere persistente, floruri şi cianuri (au efecte cancerigene sau mutagene) • substanţe periculoase lista II: metale grele (As, Pb, Cr, Zn, Fe, Al, Cu, Se, Ti, Co, Ni etc), substanţe biocide (care nu apar în lista I), compuşi organici toxici şi persistenţi de silicon, compuşi anorganici de fosfor şi forfor elementar, floruri, uleiuri minerale şi hidrocarburi de petrol nepersistente, amoniac şi nitraţi (modifică proprietăţile organoleptice ale apei: miros/gust) • substanţe prioritare/prioritar periculoase: metale grele (Cd, Pb, Hg, Ni), hidrocarburi aromatice mono şi policiclice, amine aromatice etc.

  6. Aspecte legislativeData conformării (HGR 351/2005 – art. 11 (1)) • Până la 31.12.2006 se vor implementa programele de eliminare a poluării cu familiile şi grupele de substanţe din lista I • Până la 31.12.2006 se vor stabili programe de reducere a poluării cu familiile şi grupele de substanţe din lista II • Până la 31.12.2006 se vor stabili programe de reducere a poluării cu substanţele prioritare/prioritar periculoase, pe baza liniilor directoare din Anexa F

  7. Aspecte legilativeProgram de reducere a poluării resurselor de apă(HGR 351/2005 – Anexa F Linii directoare) 1. Tehnologiile performante şi nepoluante pentru: • eliminarea evacuării în resursele de apă a substanţelor din lista I; • reducerea poluării resurselor de apă cu subsanţe din lista II. 2. Valorile limită la evacuare şi nivelele de reducere a poluării 3. Monitorizarea apelor uzate: • Inventarul iniţial al surselor de poluare; • Punctele de prelevare reprezentative; • Matricele de prelevare a probelor de apă, sediment, peşte, moluşte, plante acvatice; • Frecvenţa prelevărilor - se stabileşte, atât în funcţie de ritmicitatea sau continuitatea proceselor de producţie, cât şi în funcţie de modificările şi variaţiile naturale ale resurselor de apă; • Metodele de prelevare, de măsurare şi analiză aplicabile recomandate; • Rezultatele utilizării biotestelor de inhibiţie algală, de toxicitate acută pentru Daphnia şi peşti; • Standardele de calitate ale zonei, • Raportarea rezultatelor obţinute 4. Urmărirea aplicării măsurilor de eliminare treptată a poluării şi verificarea conformării datelor şi informaţiilor

  8. Industria de celuloză şi hârtieCauzele contaminării apelor cu substanţe toxice 1. Materia primă folosită: - masa lemnoasă conţine iniţial metale grele, substanţe organice consumatoare de oxigen (acizi rezinici, acizi graşi), care se regăsesc în apele uzate de la prepararea lemnului, în special de la faza de cojire umedă. De asemenea, apele pluviale de la depozitarea lemnului pot fi poluate cu aceşti compuşi. Fără o tratare prealabilă aceste ape pot fi toxice. - maculatura brută conţine o serie de impurităţi specifice, determinate atât de procesul anterior de fabricaţie a hârtiei, cât şi de domeniul ulterior de utilizare a produselor papetare (cerneluri de tipar, mase plastice, particule adezive, aditivi – în special agenţi pentru rezistenţă în stare umedă, agenţi de retenţie, agenţi de albire pe bază de clor). Efluenţii de la prelucrarea maculaturii pot conţine cantităţi neglijabile de metale grele (sub formă de complecşi organici stabili), AOX (200 g/l), clorfenoli (0,1 – 0,7 g/l), şi urme de bifenoli policloruraţi(sub limita de detectare 0,11 g/l). 2. Utilizarea agenţilor de albire pe bază de clor conduce la emisii toxice de compuşi organici cloruraţi (AOX) în efluentul de albire, efluent ce nu poate fi recirculat decât parţial, datorită prezenţei clorurilor şi altor substanţe anorganice nedorite în sistem, care produc coroziune şi depuneri pe conducte. De mulţi ani, dezbaterile publice legate de industria de celuloză se concentrează asupra emisiilor de AOX. Impactul cauzat de formarea compuşilor organici cloruraţi asupra procesului de epurare a apelor uzate sau a proceselor de autoepurare a apelor de suprafaţă a determinat accentuarea presiunilor ecologice asupra fabricilor europene de celuloză, conducând la stoparea aproape totală a folosirii Cl2 la albirea celulozei. Urmând cerinţele pieţei, multe fabrici au renunţat complet la albirea cu clor în favoarea combinaţiei: delignificare cu oxigen cu o treaptă de ozon şi/sau o treaptă cu peroxid. 3. Utilizarea aditivilor chimici, atât a celor funcţionali, cât şi a celor de proces, măreşte complexitatea sistemului chimico-coloidal de la fabricarea şi hârtiei, contribuind la accentuarea problemelor legate de depuneri, încărcarea apelor cu materiale dizolvate sau suspensionate, în special când nu se respectă regulile de dozare a acestora. 4. Închiderea avansată a circuitelor de apă determină creşterea concentraţiei în substanţe dizolvate şi coloidale, mărirea conţinutului de agenţi nutritivi (celuloză, amidon, săruri minerale, metale grele), reducerea concentraţiei în oxigen. Evident toate acestea induc în sistem o încărcare anorganică – organică – biologică semnificativă care în final va fi prezentă şi în circuitul de evacuare a apelor uzate, cu efecte nedorite asupra proceselor de epurare şi calităţii emisarului.

  9. Industria de celuloză şi hârtieSurse de poluare • Preparare lemn - fierbere – evaporare Apele uzate conţin poluanţi organici greu biodegradabili, care nu pot fi îndepărtaţi prin epurare biologică. Dintre aceştia un loc aparte îl ocupă lignina, care conferă culoarea specifică şi valori ridicate de CCOCr. Metalele extrase din lemn sunt deversate, în concentraţii mici, dar datorită debitelor mari de deversare, impactul asupra emisarului poate fi semnificativ; • Albirea celulozei unde se utilizează chimicale pe bază de clor, emisiile de ape uzate pot conţine compuşi organici cloruraţi, greu biodegradabili, măsuraţi ca AOX. Aceştia prezintă efecte toxice asupra organismelor acvatice. • Emisiile în apă de la fabricarea hârtiei: fibre celulozice, material fin (provenit din fibra celulozică sau materialele de umplere), aditivi de retenţie, răşini pentru îmbunătăţirea rezistenţei mecanice, derivaţi de lignină, hemiceluloze, dispersanţi, săruri de aluminiu. O parte din aceste materiale de găsesc sub formă de particule discrete şi altă parte sub formă dizolvată, astfel că putem vorbi de încărcare cu suspensii, substanţe dizolvate şi coloidale. Ambele tipuri de încărcări influenţează calitatea apelor, perturbă fenomenele de fotosinteză, dezvoltarea florei şi faunei, dar şi procesele de autoepurare;

  10. Metode de analiză • metode chimice – prin care se stabilesc atât parametrii chimici de poluare (oxigen dizolvat, CCOCr, CBO5, azot total, fosfor total, AOX, nitriţi ), cât şi conţinutul de substanţe toxice (metale grele, hidrocarburi aromatice mono şi policiclice, amine aromatice etc.). Se utilizează metode analitice standardizate (volumetrice sau instrumentale). Rezultatele sunt comparate cu limitele admise prevăzute în normativele şi reglementările în vigoare (NTPA 001/2002, Ord. 1146/2002, HGR 351/2005). • metode biochimice – prin care se stabilesc parametrii biologici sumari (indicatori de toxicitate) prin determinarea acţiunii inhibatoare a unui toxic din apă asupra unei bacterii de control (testul de luminiscenţă şi testul de reductază). • teste biologice – prin care se stabileşte toxicitatea apelor reziduale faţă de organisme reprezentative pentru mediul acvatic natural, fiind utile pentru indicarea normelor de admisibilitate a noxelor în apele de suprafaţă. Pentru a evalua toxicitatea unui efluent, este necesară o analiză la cel puţin trei nivele (alge, Daphnia şi peşti).

  11. PARTEA II Studiu de caz - Evaluarea toxicităţii efluenţilor într-o fabrică integrată de celuloză şi hârtie

  12. ASPECTE ABORDATE ÎN PREZENTUL STUDIU DE CAZ • Investigarea proceselor – definirea instalaţiei IPPC • Identificarea aspectelor de mediu asociate proceselor tehnologice  • Investigarea surselor de poluare a apelor – catalogul surselor • Stabilirea punctelor de prelevare probe • Metode şi mod de lucru • Inregistrarea datelor obţinute şi compararea cu legislaţia în vigoare • Corelarea indicatorilor chimici cu cei biologici • Soluţii tehnice şi măsuri de prevenire şi control • Aspecte economice

  13. Instalaţia IPPC de fabricare a celulozei şi hârtiei • Aplicaţia s-a efectuat la o fabrică de celuloză şi hârtie, cu un consum mediu de apă proaspătă, unde celuloza se obţine din lemn de răşinoase (cojire uscată), prin procedeul clasic sulfat, sortarea la cald a celulozei, spălarea celulozei în cotracurent pe filtre celulare, albirea convenţională cu compuşi cu clor în 7 trepte. • Leşiile reziduale se colectează, se concentrează şi se ard în vederea recuperării soluţiilor de fierbere şi reducerii poluării apelor uzate cu compuşi organici coloraţi. • Fabricarea hârtiei se realizează tot prin procedee clasice, şi anume: destrămarea şi individualizarea fibrelor, omogenizarea şi dozarea aditivilor funcţionali şi de proces, recircularea apelor de proces, fabricarea pe maşină, finisarea hârtiei. • Alimentarea cu apă proaspătă se face din sursă de suprafaţă (râu adiacent). • Descărcarea apelor uzate se face în apa de suprafaţă după epurarea lor în staţiile proprii de epurare (tratare mecano-chimică şi tratare biologică aerobă - prin dozare de nutrienţi, îngrăşăminte pe bază de azot şi fosfor).

  14. Apă brută Captarea apei de suprafaţă Tratarea chimică a apei Activitate IPPC – intră sub directiva SEVESO Depozitare clor – subst. periculoase Activitate conexă non IPPC Procese de ardere Activitate conexă IPPC Depozitarea reziduurilor în halda proprie (sub incidenţa HG 349/2005) Apă industrială Activitate principală IPPC Instalaţia de fabricare a celulozei sulfat integrată cu fabricarea hârtiei de ambalajalbite şi nealbite Agenţi albire energie electrică energie termică deşeuri tehnologice energie termică nămol epurare Activitate non IPPC Depozitarea produsului finit Activitate non IPPC Deshidratatrea celulozei celuloză hârtie CII CI ape convenţional curate Activitate conexă non IPPC Epurarea primară mecano - chimică CII Menajer fabrică CI Alţi ag.ec. Menajer oraş Epurarea biologică Canal deschis Apa brută

  15. Identificarea aspectelor de mediu asociate proceselor tehnologice

  16. Identificarea aspectelor de mediu asociate proceselor tehnologice

  17. Catalogul surselor pentru emisiile în apă la fabricarea celulozei şi hârtiei

  18. Catalogul surselor pentru emisiile în apă la fabricarea celulozei şi hârtiei

  19. Metode şi mod de lucru Analize chimice • Sub aspect toxicologic s-a studiat calitatea apelor reziduale descărcate de fabrică pe cele două circuite studiate (CI, CII, CIII), înainte de tratare şi după tratare. S-au determinat poluanţii specifici de poluare:CCOCr; lignină, culoare, sulfuri, sulfaţi, fenol. De asemenea, s-au efectuat determinări de metale grele (Pb, Cd, Ni, Hg, Cu, Zn, Fe). • Suplimentar, s-au efectuat determinări pe canalele interioare (colector celuloză, albire, regenerare). S-au urmărit indicatorii influenţi: lignină, culoare, CCOCr, MTS, sulfaţi, sulfuri, fenol şi clor rezidual, încercând să se găsească un parametru care să fie măsurat rapid şi uşor, care să poată pune în evidenţă o poluare semnificativă. • În final, s-a investigat râul receptor – amonte şi aval – căutându-se un indicator chimic care să poată fi corelat cu bioindicatorii de poluare.

  20. Metode şi mod de lucru Analize biologice • Studiile toxicologice au fost dezvoltate prin aplicarea biotestelor, de către biologii de la SCAEA Iaşi. S-a studiat gradul de inhibiţie algală (alga verde – Chorella vulgaris), toxicitatea acută letală pentru microcrustacee planctonice (Daphnia magna Straus şi peşti (puiet de caras). • În urma testului acut letal, cercetătorii biologi au putut aprecia concentraţiile de siguranţă (CS) şi limitele de admisibilitate (LA) care pot indica nivelul de diluţie la care nu se mai produc efecte toxice letale. • Rezultatele testelor chimice şi biologice pot servi la scopuri diferite, de la normarea limitelor de admisibilitate ale diverşilor compuşi chimici până la controlul funcţionării staţiei de epurare fiind în acelaşi timp instrumente de bază în supravegherea şi protecţia râului receptor.

  21. Rezultate obţinute Schema de lucru pentru analiza apelor reziduale la evacuarea pe circuitul I 1 Celuloză 2 Albire 3 Regenerare EPURARE MECANO-CHIMICĂ Circuitul I E mec Spre SEB I mec Caracterizarea efluenţilor tehnologici la intrarea pe circuitul I

  22. Rezultate obţinute Schema de lucru pentru analiza apelor reziduale epurate - treapta biologică Parametrul măsurat Punctul 7 C I +menajer Punctul 8 menajer oraş Punctul 9 evacuare SEB NTPA 001/2002 pH 7,24 7,42 7,5 6,5 -8,5 Reziduu fix., mg/l 2032 1557 1582 2000 Conductivit., S/cm 3110 1756 2180 - CCOCr, mg/l 758 130 301 70(125) - MTS, mg/l 146 88 75 35 (60) - Sulfaţi, mg/l 189 81 120 600 - Sulfuri, mg/l 0,4 - 0,28 0,5 - Lignină, mg/l 150 - 40 - - Fenol, mg/l 0,06 0,02 Abs. - Clor rezidual, mg/l 0,25 - 0,1 - - Culoare, PtCo/NCASI 2245 - 1125 - - 7 C I +menajer fabrică 8 menajer oraş EPURARE BIOLOGICĂ Preaerare 9 evacuare Staţia de epurare biologică

  23. EPURARE MECANO-CHIMICĂ Circuit I ieşire Intrare Spre epurare biologică Menajer fabrică Menajer oraş MTS=125 mg/l MTS=72 mg/l, CCO=1027 mg/l CCO= 1237 mg/l CCOCr MTS

  24. Secvenţa de lucru pentru caracterizarea apelor epurate biologic AERARE DECANTARE SECUNDARĂ Menajer oraş evacuare emisar PREAERARE Intrare Fabrică amestec

  25. CIRCUITUL II - EVACUARE CANAL DESCHIS Ape reziduale de la maşina de hârtie Scurgeri accidentale albire (spălări pardoseli, echipamente) Ape reziduale de la prepararea pastei Treapta Mecano-chimică Evacuare emisar Canal deschis circuit pluvial + convenţional curat Alţi agenţi economici

  26. Schema de lucru pentru determinarea de poluanţi toxici intrare oraş Circuitul I intrare fabrică biologic Evacuare Biologic Fabrică emisar apă brută CII + CC Canaldeschis emisar Alţi utilizatori Conţinutul de metale grele şi fenoli din apele reziduale provenite de la fabricarea de celulozei şi hârtiei n.d. = nedecelabil

  27. Schema de lucru pentru investigarea râului 1 2 3 4 5 6 7 DB 200 m 500 m 20 m SEB DC Canal deschis Caracterizarea apei râului receptor

  28. Analize chimice - concluzii • Apele reziduale provenite de la fabricarea celulozei şi hârtiei pot fi caracterizate pentru evaluarea gradului de poluare utilizând indicatori chimici specifici (suspensii, CCOCr, lignină, sulfaţi, sulfuri, compuşi coloraţi) şi conţinut de substanţe cu potenţial toxic (metale grele, compuşi fenolici). • Apele din circuitul I prezintă încărcare organică mare şi conţinut de suspensii ridicat. După epurarea biologică şi evacuarea în râu valorile MTS şi CCOCr depăşesc limitele impuse de NTPA 001. • Apele reziduale evacuate în râu atât cele tratate biologic cât şi cele tratate numai mecanic conţin metale grele, din care 3 poluanţi prioritari (Pb, Ni, Cd,), dar în concentraţii mici, sub limita impusă de HGR 118/2002. • Compuşii fenolici sunt absenţi la evacuarea apelor în emisar.

  29. Analize chimice - concluzii • Efectul concret al deversărilor apelor reziduale nu poate fi decelat numai prin analiza poluanţilor specifici sau a poluanţilor refractari. Indicatorii chimici dau informaţii de moment, doar asupra gradului de poluare indicând o anumită influenţă dăunătoare sau anumite efecte potenţial toxice asupra ecosistemului acvatic receptor. Categoriile de apă examinate la evacuarea în emisar, prin conţinutul lor ridicat de materiale în suspensie, substanţe organice, precum şi prin prezenţa unor compuşi refractari sau toxici (chiar dacă sunt în concentraţii mici) ar putea conduce la o serie de efecte ecologice negative cum ar fi: formarea spumei, materiale plutitoare, colorarea apei, probleme de miros şi gust în rezervele de apă din aval, inhibarea proceselor de autoepurare naturală, efecte nedorite asupra organismelor vii. • Efectele cumulate ale poluanţilor chimici asupra organismelor acvatice pot fi mai uşor şi clar evidenţiate prin teste de toxicitate utilizând indicatori biologici (inhibiţie algală, toxicitate acută la microcrustacee şi peşti). • Prin urmare, pentru a se putea stabili dacă probele de apă examinate reprezintă sau nu un pericol iminent de contaminare, în sensul declanşării de mortalităţi subite şi în masă, în rândul ihtiofaunei din râu, s-a efectuat, concomitent cu testele chimice, un control biologic, pe aceleaşi categorii de ape, pentru a putea evidenţia caracterul toxic sau netoxic al acestora. Testele de toxicitate au fost efectuate de colegii biologi de la SCAEA – Iaşi.

  30. Corelaţia indicatorului CCOCr cu gradul de inhibiţie algală

  31. Testul acut letal pentru Daphnia şi peşti - indicatori: • concentraţia limită normală (CLN): concentraţia maximă a factorului examinat, la care nu apar modificări semnificative în loturile experimentale în comparaţie cu martorul; • concentraţia prag (CP): concentraţia minimă a factorului examinat, la care apar modificări semnificative în comparaţie cu martorul; • concentraţia letală medie (CL 50%): concentraţia factorului examinat, la care, într-un interval de timp determinat (de regulă 24, 48, 96 de ore), în condiţii experimentale constante, 50% din efectivul testat moare; • concentraţia letală pentru 10% (CL 10%) şi pentru 90% (CL 90%): concentraţia factorului examinat, la care într-un interval de timp determinat (24, 48, 96 de ore), în condiţiile experimentale constante, 10, respectiv 90% din efectivul testat moare; • concentraţia de siguranţă (CS): concentraţia factorului examinat care, chiar într-un interval de timp îndelungat, nu produce vătămări organismelor de referinţă. Această valoare este dedusă din rezultatele experimentale de scurtă durată şi serveşte pentru aprecierea limitelor maxime de admisibilitate ale factorului examinat în apele de suprafaţă. Pentru stabilirea experimentală precisă a limitelor maxime admisibile de noxe este nevoie de teste cronice laborioase şi costisitoare.

  32. Testul acut letal pentru Daphnia şi peşti - rezultate

  33. Solutii tehnice şi masuri de prevenire şi control • Măsuri luate în procesul de fabricaţie • Intensificarea delignificării înainte de instalaţia de albire, prin fierbere modificată sau extinsă, şi printr-o treaptă suplimentară de tratare cu oxigen • Albirea fără clor elementar (ECF) şi extinderea de capacitate la treapta CIO2, • Sistem de colectare a apelor de răcire curate • Striparea şi valorificarea condensurilor impure de la fierbere şi evaporare. • Monitorizarea scurgerilor accidentale, colectarea şi recuperarea lor. • Tratarea locală a surselor majore de compuşi organici oxidabili, cum ar fi surplusul de apă grasă de la îngroşătorul de celuloză sau preaplinurile de la rezervoarele de leşii (de la fierbere, evaporare) care au aport constant şi ridicat la încărcarea efluentului general.

  34. Măsuri organizatorice • reactualizarea periodică a inventarului evacuărilor cu identificarea surselor de poluare cu substanţe prioritare, toxice (se vor include şi punctele de prelevare probe, frecvenţa prelevărilor, metode de prelevare); • monitorizarea permanentă a indicatorilor fizico-chimici reglementaţi de autorităţi; • controlul toxicologic periodic prin indicatorii chimici şi biologici, pentru stabilirea gradului de conformare. • Măsuri pentru tratarea externă • Creşterea eficienţei treptei biologice prin utilizarea unor aditivi selectivi pentru precipitarea/coagularea substanţelor organice; • Aplicarea unor metode avansate de epurare pentru eliminarea unor poluanţi refractari cum ar fi: metoda combinată nămol şi cărbune activ.

  35. Costurile de investiţii/exploatare pentru măsuri/tehnici propuse [BAT]

  36. CONCLUZII • Legislaţia actuală privind calitatea apelor stipulează obligativitatea utilizărilor industriale de apă, care evacuează ape uzate cu una sau mai multe substanţe prioritar periculoase, de a implementa programe de reducere a poluării resurselor de apă (cf. HGR 351/2005) • Programele de reducere includ monitorizarea apelor ca măsură de supraveghere, control şi evaluare a conformării cu prevederile normativelor şi standardelor în vigoare • Evaluarea nivelului de poluare a apelor se poate face utilizând atât indicatori chimici de poluare specifici, cât şi indicatori biologici estimaţi prin controlul organismelor vii • Indicatorii chimici de poluare oferă doar o situaţie momentană şi necesită un număr mare de analize, ceea ce face ca detectarea evenimentelor, în cazuri de descărcări intermitente sau necontrolate de poluanţi, să fie anevoioasă sau chiar imposibilă • Indicatorii biologici redau cu exactitate starea viului, oferind informaţii precise în caz de poluare toxică sau poluare organică.

  37. Bibliografie 1. S. Mănescu Igiena mediului, Ed. tehnică Bucureşti, 1981 2. M. Macoveanu Epurarea avansată a apelor uzate conţinând compuşi C. Teodosiu organici biodegradabili Gh. Duca 3. S. Mănescu Chimia sanitară a mediului, Ed. medicală, 1994 M. Cucu M. L. Diaconescu 4. M.A. Blanco Paper recycling: An introduction to problems and their C. Negro solution, Luxemburg, Office for Official Publication of the European Communities, 1997. 5. W. Leslie Eco – labels stuck on search for common standards PPI, nov. 1994. 6. K. Jokinen Microbiological, sensory and toxicological aspects of R. Osomenen paperboards, Paperi ja Puu, nr.4/1995 7. XXX Depoluarea influenţilor puternic impurificaţi de la fabricarea celulozei prin tratare chimică locală, CEPROHART Brăila, 2003 8. XXX Determinarea toxicităţii acute letale a principalelor categorii de ape reziduale şi evaluarea stării de sănătate a râului Someş, SCAEA, Iaşi, 2003.

More Related