Download
1 / 39
390 likes | 755 Vues
Relaxarea. ?n viata cotidiana, relaxarea ?nseamna deconectare de la activitate. ?n psihoterapie ?nsa privim relaxarea ca pe o metoda de autoreglare a starilor psihice. Tehnicile de relaxare sunt ?n numar variat. . De-a lungul timpului, psihoterapeutii au clasificat tehnicile de relaxare dupa mai m
E N D
1. TERAPII CENTRATE PE RELAXARE Curs 2
2. Relaxarea n viata cotidiana, relaxarea nseamna deconectare de la activitate.
n psihoterapie nsa privim relaxarea ca pe o metoda de autoreglare a starilor psihice.
Tehnicile de relaxare sunt n numar variat.
3. De-a lungul timpului, psihoterapeutii au clasificat tehnicile de relaxare dupa mai multe criterii (Holdevici, I., 1995):
4. R.D. Bousinger (1965) Vorbeste despre tehnici de relaxare:
analitice (se porneste de la grupe musculare restrnse si se generalizeaza relaxarea la ntregul sistem muscular)
sintetice (personalitatea clientului este abordata global)
sisteme de relaxare derivate din ritmica (pun accent pe gest si miscare).
5. E. Winter (1963) descrie doua criterii de relaxare: Criteriul rational n functie de metodele de relaxare se clasifica n doua categorii: rationale si empirice.
Criteriul conceptual - n functie de metodele de relaxare se clasifica n trei categorii: analitice, sintetice si eclectice.
6. Stokvis si Wiesenhunter (1963)
Vorbesc despre metode de relaxare
active (clientul joaca un rol activ)
pasive (terapeutul este cel care controleaza procesul relaxarii).
7. Cele mai cunoscute metode de relaxare
Trainingul autogen (J.H. Schultz)
Relaxarea musculara progresiva (E. Jacobson)
Meditatia transcedentala (M. Mahesh)
Hipnoza
8. 1. Trainingul autogen (J.H. Schultz)
Aceasta metoda de relaxare deriva din hipnoza medicala si a fost elaborata de I.H. Schultz n 1920.
Ea consta n inducerea prin exercitii psihofiziologice a unei decontractii generale a organismului, care permite comunicarea unor sugestii (Holdevici, I., 1995).
9. Metoda cuprinde doua cicluri de exercitii:
Ciclul inferior
Ciclul superior
10. Ciclul inferior Cuprinde exercitii n care decontractia vizeaza:
sistemul muscular,
sistemul cardiovascular,
sistemul respirator,
organele abdominale si zona capului.
Exercitiile se nsusesc ntr-un interval de 6-10 saptamni.
11. Clientul nvata urmatoarele exercitii:
experienta caldurii,
experienta greutatii,
concentrarea asupra cordului n vederea ncetinirii ritmului cardiac,
controlul respiratiei,
reglarea functionarii organelor abdominale,
perceperea unei vasoconstrictii n zona fruntii.
12. Ciclul superior
Se trece la acest nivel dupa o practicare de 6 luni 2 ani a ciclului inferior.
Aceasta etapa dureaza 3-6 ani.
13. Clientul nvata urmatoarele exercitii:
concentrare pe culoarea preferata,
concentrarea pe culori impuse,
concentrarea pe obiecte concrete,
concentrarea pe idei abstracte,
trairea sentimentului propriu (reproducerea n interior a starii afective pe care clientul si-o doreste cel mai mult),
interogarea propriului subconstient.
14. Starea autogena se obtine printr-un antrenament de cteva luni n cursul carora se efectueaza urmatoarele exercitii:
(1). exercitiul bazal prin care se obtine starea de relaxare;
introducere (1-2 sedinte)
exercitiul greutatii (2-3 sedinte)
exercitiul caldurii (2-3 sedinte)
exercitiul cardiac (2 sedinte)
exercitiul respirator (1 sedinta)
exercitiul plexului solar (1 sedinta)
exercitiul racelii fruntii (2 sedinte)
(2). exercitiul prin care se induc modificari somatice;
(3). exercitiul prin care se induc modificari psihice;
(4). exercitiul meditatiei.
15. Exercitiul bazal prin care se obtine starea de relaxare
Introducere: se prezinta tehnica, istoricul ei, aplicatiile acesteia, se alege pozitia confortabila (cele mai indicate: culcat pe spate sau ntr-un fotoliu comod) apoi ntr-o ambianta linistita se spune:
acum te rog sa nchizi usor ochii si sa respiri adnc de 2-3 ori,
ncepi sa fii calm si relaxat,
la nceput, ncercnd sa te relaxezi, s-ar putea sa-ti vina n minte mai multe gnduri dect erau nainte; lasa-le sa treaca, cum vin asa pleaca,
liniste placuta te cuprinde,
esti tot mai calm si mai relaxat.
16. Exercitiul greutatii
Acum te concentrezi usor asupra minii drepte (sau stngi n functie de bratul dominant - se ncepe cu bratul dominant).
Mna dreapta ncepe sa devina mai grea.
Mna dreapta este mai grea.
O greutate placuta cuprinde mna dreapta.
Mna dreapta este grea.
Mna dreapta este grea ca plumbul.
Mna dreapta este grea ca un brat de statuie.
Mna dreapta grea. (repeta de 5-20 ori).
(Identic pentru mna stnga).
Bratele sunt grele, grele ca plumbul, ca niste brate de statuie. (repeta de 5-20 ori).
17. Acum te concentrezi usor asupra picioarelor.
Picioarele ncep sa devina mai grele.
Picioarele sunt mai grele.
O greutate placuta cuprinde picioarele.
Picioarele sunt grele.
Picioarele sunt grele ca plumbul.
Picioarele sunt grele ca niste picioare de statuie.
Picioarele grele. (repeta de 5-20 ori).
ntregul corp este greu.
Greu ca plumbul.
Sunt calm, relaxat.
ntregul corp este greu ca plumbul.
Sunt calm, relaxat.
18. Exercitiul caldurii
Mna dreapta ncepe sa devina mai calda.
Mna dreapta este mai calda.
O caldura placuta cuprinde mna dreapta.
Mna dreapta este calda.
Mna dreapta calda. (repeta de 5-20 ori).
(Identic pentru mna stnga).
Bratele sunt calde. (repeta de 5-20 ori).
19. Picioarele ncep sa devina mai calde.
Picioarele sunt mai calde.
O caldura placuta cuprinde picioarele.
Picioarele sunt calde.
Sunt calm, relaxat.
ntregul corp este greu ca plumbul.
Bratele si picioarele sunt calde.
O liniste placuta ma cuprinde.
Sunt calm, relaxat.
20. Exercitiul cardiac Inima bate linistit si ritmic. (repeta de 5-20 ori).
Exercitiul respiratiei
Respiratia este adnca si linistita. (repeta de 5-20 ori).
Exercitiul plexului solar
Plexul solar este mai cald.
O caldura placuta cuprinde plexul solar.
Plexul solar este cald. (repeta de 5-20 ori).
21. Exercitiul fruntii
O racoare placuta cuprinde fruntea.
Fruntea este racoroasa. (repeta de 5-20 ori).
Sunt calm, relaxat.
O liniste placuta m-a cuprins.
Orice senzatie neplacuta a disparut.
Sunt calm, relaxat.
22. Exercitiul de anulare a starii autogene
Respir adnc, linistit.
Ma simt refacut ca dupa un somn lung, odihnitor.
Deschid usor ochii, ma trezesc.
Misc bratele si picioarele.
23. Mecanismul antrenamentului autogen
Pozitia aleasa, nchiderea ochilor si conditiile de mediu induc n mod natural, prin mecanisme fiziologice specifice, o stare de relaxare musculara.
Exemplu: lipsa stimularii proprioceptive intense (prin pozitia aleasa) si a stimularilor din mediu (prin nchiderea ochilor si organizarea mediului) reduc activitatea formatiunii reticulate si gradul de stimulare pe care aceasta l exercita asupra scoartei cerebrale.
n consecinta, tonusul muscular se reduce si muschii se relaxeaza.
24. Pe acest fond se exercita ulterior formule verbale specifice. Acestea ndeplinesc doua functii:
(1) se asociaza cu starea de relaxare naturala indusa prin mecanismele amintite anterior; prin asocieri repetate se ajunge sa se poata declansa ulterior rapid starea de relaxare ca urmare a conexiunii puternice existente la nivel cortical, formate prin exercitiu, ntre formulele verbale si starea de relaxare musculara. Altfel spus, ulterior subiectul si genereaza prin formule verbale relaxarea musculara.
25. (2) n primele sedinte ale trainingului autogen, formulele verbale joaca de asemenea rolul unor atribuiri eronate.
Mai precis, subiectul interpreteaza subiectiv senzatiile musculare ca o stare de relaxare etichetata de formule verbale (vezi teoria detectarii semnalului - alarme false).
Aceasta etapa este esentiala n nvatarea trainingului autogen, deoarece ea nvinge anxietatea de performanta care ar rezulta n cazul n care subiectul nu ar simti n scurt timp, la nivel subiectiv, senzatiile sugerate.
Mai mult, aceasta anxietate de performanta ar mpiedica realizarea relaxarii.
26. 2. Relaxarea musculara progresiva (E. Jacobson)
Aceasta tehnica implica o trecere treptata de la relaxare musculara la relaxarea psihica.
Clientul este asezat n pozitia culcat pe spate.
Scopul este ca clientul sa nvete sa-si controleze tensiunile musculare ce apar atunci cnd are anumite trairi afective.
Reducnd voluntar tensiunea musculara dispare si starea emotionala.
27. Etape (Holdevici, I., 1995): Se ncepe prin constientizarea senzatiilor de contractie dintr-o grupa musculara si se fac exercitii de contractare a diferitelor grupe musculare.
Clientul nvata sa nu mai contracte muschii. Se relaxeaza diferentiat diferite grupe musculare si apoi aceasta relaxare se extinde la tot corpul.
Clientul constientizeaza tensiunile musculare reziduale provocate de stari afective si ajunge treptat la relaxare psihica.
28. 1. Introducere: se prezinta principiile tehnicii, istoricul, aplicatiile ei; se alege o pozitie confortabila ntr-un fotoliu sau culcat pe spate.
2. Acum nchide usor ochii si respira adnc de trei ori.
3. Strnge puternic pumnul drept astfel nct sa simti tensiune n mna si antebrat, tine asa, observa ce simti, bine, acum relaxeaza.
4. Repeta 3.
5. Repeta 3 si 4 pentru pumnul stng.
29. 6. Strnge puternic pumnul drept si ndoieste antebratul astfel nct sa simti tensiune n antebrat si biceps, tine asa, observa ce simti, acum relaxeaza.
7. Repeta 6.
8. Repeta 6 si 7 pentru mna stnga.
9. Acum repeta simultan 7 si 8.
10. Strnge puternic muschii din jurul ochilor astfel nct sa simti tensiune n jurul ochilor si a fruntii, tine asa, observa ce simti, bine, relaxeaza.
11. Repeta 10.
30. 12. Strnge puternic maxilarul, ridica barbia astfel nct muschii cefei sa fie contractati, observa ce simti, bine, acum relaxeaza.
13. Repeta simultan 10 si 12.
14. mpinge puternic pieptul n fata si trage umerii n spate, astfel nct sa simti tensiune n muschii spatelui, tine asa, foarte bine, acum relaxeaza.
15. Repeta 14 si n plus trage abdomenul astfel nct sa simti ncordati muschii abdomenului, tine asa, observa ce simti, bine, acum relaxeaza.
16. Repeti 15.
31. 17. Respira adnc de trei ori si repeta simultan 9, 13 si 15.
18. Ridici degetele de la picioare astfel nct sa simti o puternica tensiune n gamba si coapsa dreapta, tine asa, bine, acum relaxeaza.
19. Repeta 18.
20. Repeta 18, 19 pentru piciorul stng.
21. Repeta 20 si 19 simultan.
22. Respira adnc de trei ori si repeta simultan 9, 13, 15 si 21.
32. Fiecare exercitiu dureaza aproximativ 20-30 de minute.
1. Practicati cei 22 de pasi cel putin de 3 ori n decursul a 2 zile.
2. Practicati pasii 1, 9, 17, 22 de ce putin 3 ori n decursul a 2 zile.
3. Practicati pasii 1 si 22 de ce putin 3 ori n decursul unei zile.
33. 3. Meditatia transcedentala (E. Dars) La nceputul secolului XX se considera ca exista trei stari de constiinta: starea de veghe, starea de somn si starea de vis. Cercetarile desfasurate de H. Rugg (1963), R. Fischer (1977) si B. Wolman (1986) au demonstrat existenta celei de-a patra stare de constiinta. Aceasta a fost descrisa mai trziu de Anne Chassaing ca fiind o stare de extaz, de calm profund si revelatie.
Trecerea spre aceasta a patra stare de constiinta este considerata ca fiind si o tehnica psihoterapeutica de relaxare si reconstituire psihica n profunzime.
34. Metoda... Meditatia transcedentala a fost structurata ca metoda terapeutica de E. Dars.
Clientul este implicat ntr-o stare de calm si liniste. Pentru statuarea celei de-a patra stari de constiinta se folosesc cuvinte fara sens numite mantra.
Clientul contempla si se detaseaza total de fluxul obisnuit al vietii n timp ce, cu ochii nchisi, rosteste mantra.
Exercitiul se realizeaza de 2 ori pe zi, timp de 15-20 de minute.
35. 4. Hipnoza
Multa vreme hipnoza a fost considerata ca fiind un fenomen supranatural, parapsihologic si chiar patologic.
Aceste interpretari s-au dovedit nsa de-a lungul timpului nefondate.
Psihologia moderna considera hipnoza ca fiind o stare modificata a constiintei amplasata ntre starea de veghe si cea de somn, nsa mai aproape de starea de veghe dect de cea de somn (Zlate, M, 2000).
36. Hipnoza are o foarte mare aplicativitate n psihoterapie, n special n cazul tratamentului nevrozelor.
Majoritatea specialistilor n psihoterapie considera hipnoza ca fiind o stare indusa n mod artificial, asemanatoare cu somnul, dar diferita de acesta din punct de vedere fiziologic.
Aceasta stare se caracterizeaza printr-o sugestibilitate crescuta, fapt care favorizeaza inducerea la client a unor modificari senzoriale, perceptive, mnezice si mororii (Holdevici, I., 1995).
37. Hilgard descrie starea hipnotica pe baza a 9 caracteristici (Gheorghiu, 1977):
reducerea functiei de planificare (nu mai are initiativa si nu mai poate planifica actiuni);
redistribuirea atentiei (orientarea atentiei spre hipnoterapeut);
capacitatea crescuta a productiei imaginative (percep obiecte, persoane sau situatii care nu exista n realitate);
reducerea controlului realitatii si toleranta crescuta pentru distorsionari ale acesteia (ex: accepta amintiri false, etc.);
38. crestera gradului de sugestibilitate (este foarte receptiv la sugestii);
accentuarea comportamentului de jucare a unor roluri (poate intra ntr-un rol dictat de hipnoterapeut):
aparitia amneziei posthipnotice (subiectul uita tot ce s-a ntmplat n stare hipnotica atunci cnd revine n starea de veghe);
starea de relaxare psiho-fizica
scaderea acuitatii perceptive (percepe estompati stimulii din mediu).
39. Tot Hilgard (1971) descrie trei faze ale inductiei hipnotice (dupa Holdevici, I. 1995):
faza de pregatire terapeutul i da subiectului informatii cu privire la ce nseamna hipnoza, ce anume se asteapta de la el si care vor fi efectele acestei abordari terapeutice asupra simptomelor sale;
faza de inductie hipnotica propriu-zisa prin distragerea subiectului de la stimulii externi si concentrarea asupra cuvintelor rostite de terapeut, care sugereaza relaxare, somnolenta si i stimuleaza imaginatia;
faza de adncire a transei pe fond de relaxare profunda sunt presarate sugestiile terapeutice.
