1 / 20

CONSTRUCŢII DIN LEMN

CONSTRUCŢII DIN LEMN. I. ELEMENTE DE BAZĂ. I. ELEMENTE DE BAZĂ. 1. Elemente de economie forestieră î n lume: p ă durile ocup ă 1/3 din suprafa ţ a continentelor (4.300 mil. ha); î n Rom â nia: 27% din teritoriu (cca. 6 mil. ha); Clasificare: dup ă repartizarea î n teritoriu:

urania
Télécharger la présentation

CONSTRUCŢII DIN LEMN

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript

  1. CONSTRUCŢII DIN LEMN I. ELEMENTE DE BAZĂ

  2. I. ELEMENTE DE BAZĂ 1. Elemente de economie forestieră în lume: pădurile ocupă 1/3 din suprafaţa continentelor (4.300 mil. ha); în România: 27% din teritoriu (cca. 6 mil. ha); Clasificare: după repartizarea în teritoriu: - peste 700 m altitudine  60%; - între 150 şi 700 m  30%; - sub 150 m  10%. după zona de vegetaţie: - peste 1300 m altitudine  alpină; - între 200 şi 1300 m  forestieră; - sub 200 m  stepă. după ponderea speciilor: - fag  30%; - răşinoase  30%; - stejar  20%; - altele  20%. 2

  3. - rezistenţă relativ mare; - montare-demontare simplă; - conductivitate termică mică; I. ELEMENTE DE BAZĂ 3 2. Scurt istoric • în antichitate; • în Evul Mediu (Bassano del Grappa – sec. XVI); • în epoca modernă (Franţa, Emi – 1825, Germania – lemn încleiat); • în perioada contemporană; • în România: biserica din Surdeşti (1797) – 54 m, sala Floreasca, Ilva Mică. 3. Avantajele şi dezavantajele construcţiilor din lemn • avantaje: • dezavantaje: - prelucrare uşoară; - coef. de dilatare termică mic; - tratat  durabilitate mare. - anizotropia şi neomogenitatea; - defecte naturale; - defecte cauzate de insecte şi ciuperci; - sortiment limitat; - influenţa negativă a umidităţii; - inflamabilitatea.

  4. I. ELEMENTE DE BAZĂ 4 4. Clasificarea construcţiilor din lemn • după durata de exploatare: - permanente  durata > 4 ani; - provizorii  durata < 4 ani; - auxiliare. • după condiţiile de exploatare: - adăpostite; - neadăpostite; - sub apă. • după destinaţie: - civile; - industriale; - agricole; - poduri, podeţe; - hidrotehnice; - speciale. • după sistemul constructiv: - grinzi; - cadre; - arce; - bolţi; - cupole. • după modul de execuţie: - în fabrică sau atelier specializat; - pe şantier.

  5. I. ELEMENTE DE BAZĂ 5 5. Materialul lemnos şi caracteristicile sale fizico-mecanice • structura lemnului: Fig. 1: Pană din lemn, taiată din trunchi. Fig. 2: Secţiune prin trunchi

  6. I. ELEMENTE DE BAZĂ 6 • secţiuni caracteristice: Fig. 4: Secţiune radială. Fig. 3: Structura unui trunchi (transversal). Fig. 5: Secţiune tangenţială.

  7. I. ELEMENTE DE BAZĂ 7 • celula vegetală: Fig. 6: Microstructura peretelui celular ce formează lemnul. Fig. 7: Reprezentare schematică la nivel microscopic a unui bloc din lemn de pin.

  8. I. ELEMENTE DE BAZĂ 8 • compoziţia chimică: C  50%, O2  44%, H  6% • anizotropia • lemn timpuriu, lemn târziu Fig. 8: Reprezentare microscopică a unei secţiuni transversale de molid (inel anual).

  9. I. ELEMENTE DE BAZĂ 9 6. Clasificarea materialului lemnos • după specie: - foioase (salcâm, stejar, gorun, fag, frasin, ulm, plop); - răşinoase (larice, pin, molid, brad). • după gradul de prelucrare: - lemn brut (rotund); - lemn ecarisat (cherestea). Fig. 10: Lemn ecarisat. Fig. 9: Lemn rotund.

  10. I. ELEMENTE DE BAZĂ 10 • clasificare cherestea: - după modul de debitare (tivită sau netivită); - după umiditate: - verde  peste 30%; - zvântată  24 – 30%; - semiuscată  18 – 24%; - uscată  sub 18%. Fig. 11: Cherestea tivită sau netivită.

  11. I. ELEMENTE DE BAZĂ 11 - după sortimente: scânduri, dulapi, şipci, rigle, grinzi, etc. - după clase de calitate (scânduri şi dulapi): E (A, B); T; III; IV; V. Fig. 12: Sortimente de cherestea.

  12. I. ELEMENTE DE BAZĂ 12 7. Defectele lemnului şi categorii de material lemnos • defecte de formă a trunchiului (conicitate, curbură) şi de structură (concreştere, etc) Fig. 13: Defecte de formă a trunchiului şi de structură: a. Rulură asociată unei crăpături a inimii; b. Crăpătură, situaţie mai des întâlnită la foioase decât la conifere; c. Degradare cauzată de lovituri.

  13. I. ELEMENTE DE BAZĂ 13 • defecte din cauza nodurilor şi crăpăturilor Fig. 14: Categorii de calitate: - Calitatea I: - Calitatea II: - Calitatea III: Fig. 15: Principiul tăierii pentru controlul fisurării.

  14. I. ELEMENTE DE BAZĂ 14 Categorii de calitate Tabel 1: Categoria de calitate în funcţie de solicitarea şi destinaţia pieselor.

  15. I. ELEMENTE DE BAZĂ 15 • defecte din cauza insectelor, microorganismelor, paraziţilor vegetali; • contracţia si umflarea Fig. 16: Deformaţii şi fisurări ale secţiunii pentru principalele moduri de debitare.

  16. I. ELEMENTE DE BAZĂ 16 Fig. 17: Deformaţii ale secţiunilor din cauza contracţiei.

  17. I. ELEMENTE DE BAZĂ 17 Fig. 18: Contracţie sau umflare, răşinoase europene (R), stejar şi fag (F)

  18. I. ELEMENTE DE BAZĂ 18 Fig. 19: Reprezentare schematică a evoluţiei umidităţii lemnului. Fig. 20: Contracţia şi umflarea maxime pentru molid, în cele 3 direcţii principale. Fig. 21: Contracţia şi fisurarea unei secţiuni masive din lemn rotund.

  19. I. ELEMENTE DE BAZĂ 19 8. Putrezirea lemnului şi măsuri de protecţie Fig. 22: Penetrare (longitudinal şi transversal pe fibre), după o imersie de 24 de ore în lichid.

  20. I. ELEMENTE DE BAZĂ 20 9. Comportarea lemnului la foc. Măsuri de protecţie contra incendiului Fig. 23: Secţiune de lemn atacată de foc: a) zona carbonizată; b) zona protejată.

More Related