1 / 32

149670326--Aparitia-SUA-Pe-Scena-Relatiilor-Internationale-SUA-in-Sistemul-Relatii

Razboiul-de-Independenta-Al-Celor-13-Colonii-Britanice-Din-America-de-Nord

Lilian14
Télécharger la présentation

149670326--Aparitia-SUA-Pe-Scena-Relatiilor-Internationale-SUA-in-Sistemul-Relatii

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Războiul de independenţă al celor 13 colonii britanice din America de Nord Apariţia SUA pe scena relaţiilor internaţionaleSUA în sistemul relaţiilor internaţionale în perioada 1783-1917

  2. Cele 13 colonii de la întemeiere până la războiul de independenţă (1776-1783) • 1607 se întemeiază Jamestown; • Venirea puritanilor în 1620 a impulsionat colonizarea; • 101 colonişti au fondat Plymouth; • În imagine este un predicator al acestora la prima serbare a zilei recunoştinţei, în 1621; • În 1664 englezii au cucerit de la olandezi Noua Olandă şi au redenumit capitala acesteia în New York; • În 1679 New Hempshire a devenit colonie; • În 1681 William Penn a obţinut o concesiune regală pentru viitoarea Pennsylvania;

  3. Actele de Navigaţie (1651 şi 1660) au însemnat pentru colonii controlul parlamentului englez; contrabanda şi comerţul la negru erau însă răspândite; • În 1732 ia naştere Georgia; • În 1660 regele Carol al II-lea al Angliei a transformat Hampshire şi Massachusetts în colonii regale; • În 1686 regele Iacob al II-lea a hotărât reunirea coloniilor New York, New Jersey şi Noii Anglii (Maine, New Hampshire, Vermont, Massachusetts, Rhode Island şi Connecticut) într-un domeniu al Angliei, fapt care a iscat nemulţumirea coloniştilor deoarece slăbea poziţia acestora faţă de metropolă; • Connecticut şi Rhode Island s-au opus renunţării la concesiile ce le fuseseră făcute. În Massachusetts a izbucnit în 1689 o revoltă armată; • După Glorioasa Revoluţie şi urcarea pe tron a reginei Maria a II-a şi a soţului ei, regele Wilhelm al III-lea de Orania hotărârile regelui Iacob al II-lea au fost anulate;

  4. Muzeul colonial din Jamestown • Jamestown a fost fondat în 1607 pe o insulă pe râul James şi este prima colonie engleză permanentă pe continentul american. Azi se găseşte aici un muzeu în aer liber menit să amintească vizitatorilor de începuturile vieţii coloniale din America de nord.

  5. Cauzele războiului • Ca urmare a suspendării taxei de timbru fiscalitatea britanică a fost privată de venituri importante, motiv pentru care a elaborat alte legi care să substituie impozitele pierdute, legile Townshend (Townshend Acts), în 1767; • Prima lege suspenda parlamentul colonial de la New York pe motiv că în urmă cu doi ani nu aplicase legea conform căreia trebuia să asigure întreţinerea trupelor britanice staţionate în colonii; • A doua lege impunea taxe vamale mărfurilor importate de colonii, între acestea sticlă, coloranţi, hârtie, ceai; • Ca urmare a criticilor aduse acestor legi în 1768 britanicii au dizolvat parlamentul colonial din Massachusetts; • Acest gest a avut drept urmare masacrul de la Boston, din 1770, fiind totodată o cauză a războiului; • Cu excepţia taxei pe ceai în 1770 legile townshend au fost suspendate;

  6. Pentru a putea plăti datoriile de răboi Marea Britania a introdus în 1765 în coloniile sale din America de Nord taxa de timbru, aceasta fiind una dintre princialele cauze ale războiului. În 1766 taxa de timbru a fost ridicată.

  7. Cauzele războiului • 1773 – parlamentul britanic a dat legea ceaiului (Tea Act); • În decembrie a avut loc partida de ceai de la Boston; • în 1774 Parlamentul britanic a dat legile coercitive (Coercitive Acts) prin care l-a numit pe Thomas Gage, comandantul armatei britanice din America de Nord guvernator al coloniei Massechusetts; coloniştii au numit aceste legi “intolerabile” (Intolerable Acts); • Sintetic: demersurile Parlamentului britanic de a-şi întări autoritatea asupra coloniilor engleze din America de Nord şi de a le exploata cât mai bine au iscat nemulţumirea coloniştilor şi în final războiul de independenţă;

  8. Partida de ceai de la Boston (16 decembrie 1773)

  9. Primul congres continental • Ca reacţie la legile intolerabile 50 de reprezentanţi ai 12 dintre colonii s-au adunat pe 5 septembrie 1774 la Philadelphia la primul Congres continental; au elaborat Declaration of Acts and Grievances către regele George al III-lea al Angliei; • Congresul nu avea în vedere obţinerea independenţei ci doar obţinerea de drepturi de la Parlamentul britanic pentru coloniile nordamericane şi elaborarea unei strategii de combatere a Intolerable Acts; • Congresul a elaborat actul Continental Association prin care urmărea ca toate coloniile britanice din America de Nord să boicoteze comerţul cu Marea Britanie; • Congresul a hotărât să se reîntrunească în mai 1775; • În aprilie 1775 au avut loc primele ciocniri armate la Lexington;

  10. La 19 aprilie 1775 la Lexington în Massachusetts s-a ajuns la primele confruntări armate, 8 dintre cei 70 de voluntari pierzându-şi viaţa

  11. Războiul de independenţă- în mai 1775 s-a întrunit al doilea congres continental- acesta se confrunta cu realitatea că începuse un conflict armat între colonişti şi trupele britanice; delegaţii au numit congresul Guvern al Coloniilor Unite ale Americii;- miliţiile care asediaseră Bostonul au fost numite “Armata continentală”, în funcţia de comandant suprem fiind ale George Washington; • americanii nu se gândeau, însă, la un război cu metropola, astfel Congresul sancţionând documentul Olive Branch Petition, adresată regelui George al III-lea în care coloniştii îşi exprimau loialitatea faţă de el şi dorinţa de împăcare cu Anglia; • În imagine: soldaţi americani din timpul războiului de independenţă

  12. Războiul de independenţă • A urmat o bătălie la Bunker Hill (17 iunie 1775), câştigată de trupele britanice (Red Coats); • Olive Branch Petition şi vestea bătăliei de la Bunker Hill au ajuns simultan la urechile regelui, care a considerat atitudinea coloniştilor drept o rebeliune împotriva metropolei care trebuia înăbuşită; • Britanicii au pregătit o invazie, mobilizând forţe impresionante; Washington a anticipat că doreau să debarce la New York pentru a beneficia şi de gurile Hudsonului pentru a putea intra mai adânc în continent; • Broşura lui Thomas Paine, “Bunul Simţ” (Common Sense, ianuarie 1776) a contribuit mult la formarea unei opinii publice coloniale favorabile independenţei; • Războiul a fost unul lung şi de uzură pentru ambele părţi, unele victorii fiind obţinute de colonişti, altele de britanici;

  13. Declaraţia de independenţă (4 iulie 1776). John Trumbull (1794, Yale University Art Gallery, New Haven)

  14. Războiul de independenţă • În august 1776 trupele britanice au obţinut victoria de la Long Island • La sfârşitul anului Washington a obţinut, însă, o victorie la Trenton iar pe 3 ianuarie o alta la Princeton; • Pe 26 septembrie britanicii au ocupat Philadelphia astfel încât congresul continental s-a refugiat mai întâi la New York şi apoi la Baltimore; • Pe 17 octombrie 1777 americanii au obţinut o foarte importantă victorie la Saratoga; • Sfârşitul anului a fost unul foarte dificil pentru americani; • Un rol important l-a avut venirea ofiţerului prusac Friedrich Wilhelm von Stäuben, care a contribuit foarte mult la formarea şi pregătirea unei armate americane combative;

  15. Alianţa cu Franţa • Anul 1777 a fost foarte important deoarece evenimentele petrecute i-au convins pe francezi că americanii aveau şanse să obţină victoria; • Astfel în februarie 1778 Franţa a recunoscut independenţa coloniilor şi a încheiat cu acestea o alianţă şi un tratat comercial; • În aprilie o flotă franceză a plecat către America de Nord, fapt care i-a determinat pe britanici să plece către nord; • Flota franceză a ajuns în iulie în America, dar neputând face nimic împotriva flotei britanice s-a retras la începutul lui noiembrie în insulele indiilor occidentale; 1779 • Acest an nu a adus schimbări majore pe front, însă avantajul a fost de partea americanilor; • Intrarea Spaniei în război de partea Franţei şi posibilitatea unui război european i-a determinat, însă, pe englezi să retragă o parte din trupele din America de Nord;

  16. Calea către pace • Unul dintre reprezentanţii americani la Paris era Benjamin Franklin; el îl informa pe Washington despre mersul lucrurilor la Paris şi Londra beneficiind de un serviciu secret; ca urmare a unor înfrângeri opinia publică britanică era împotriva războiului iar o înfrângere precum cea de la Saratoga nu ar mai fi fost tolerată; • Washington a decis să atace Yorktown iar flota franceză a alungat flota britanică; astfel britanicii au fost înconjuraţi şi în 19 octombrie 1781 trupele britanice din Yorktown au capitulat; • Acest moment marchează sfârşitul războiului din America de Nord; • Pe 3 septembrie 1783 s-a semnat tratatul de pace de la Paris, prin care Marea Britanie recunoştea independenţa fostelor sale colonii din America de Nord, Statele Unite ale Americii; • Pe 23 decembrie 1783 Washington a predat congresului comanda armatei şi s-a retras pentru o vreme în viaţa privată;

  17. Constituţia SUA • Între 1776 şi 1789 diferitele state americane au elaborat constituţii, bazate pe principiul suveranităţii poporului; • Prin Articles of Confederation hotărâte în 1777 şi adoptate în 1781 fostele colonii s-au unit într-o federaţie; • În 1787 s-a întrunit o adunare constituantă sub preşedenţia lui G. Washington, care trebuia să prelucreze Articolele Confederaţiei dar care finalmente a elaborat o nouă constituţie; • Prin aceasta lua naştere un nou stat de tip federativ; • Până în 1789 majoritatea statelor ratificaseră constituţia; • În 1791 i s-au adus primele 10 amendamente, între care şi Bill of Rights; • George Washington a devenit primul preşedinte al SUA, fiind în funcţie în perioada 1789-1797;

  18. SUA pe scena relaţiilor internaţionale (1783-1917):

  19. Încă de pe vremea preşedintelui Washington s-au cristalizat primele partide politice din disputa generată de politica externă, federaliştii şi republicanii; • Federaliştii, conduşi de Alexander Hamilton, au încercat să se apropie de Marea Britanie; • Republicanii, conduşi de James Madison şi Thomas Jefferson doreau o alianţă cu Franţa; • În 1794 s-a încheiat Tratatul Jay între SUA şi Marea Britanie, prin care cele două părţi rezolvau diferendele dintre ele. Tratatul a avut un rol în creşterea diferendelor dintre cele două curente politice şi formarea primelor partide; • Tratatul garanta neutralitatea SUA faţă de Revoluţia Franceză;

  20. Lui Washington i-a urmat la preşedenţie John Adams. El a introdus un curs puternic probritanic, în pofida neutralităţii formale. Acest fapt a determinat ruperea relaţiilor cu Franţa şi chiar unele mici ciocniri militare;

  21. Federaliştii s-au coalizat iar în 1800 au câştigat alegerile prezidenţiale prin Thomas Jefferson (preşedinte 1801-1809); • În 1803 SUA s-au extins către vest, în Ohio şi au cumpărat Louisiana;

  22. Thomas Jefferson (1743-1826; preşedinte: 1801-1809)

  23. Lui Jefferson i-a urmat la preşedenţie James Madison (1809-1817) • În timpul mandatelor acestor doi preşedinţi s-au accentuat conflictele cu Franţa şi Marea Britanie, care au culminat cu războiul americano-britanic din 1812; • Războiul s-a purtat în America de Nord; • Primele discuţii de pace au avut loc în 1814; • În decembrie 1814 s-a încheiat tratatul de pace de la Gent (Belgia);

  24. Următoarea perioadă, până la războiul de secesiune, a fost marcată de extinderea către vest şi sud; • După Madison preşedinte a fost James Monroe (1817-1825); • Pe 2 decembrie 1823 el a lansat principii care din 1852 se numesc doctrina Monroe: • Cererea ca statele europene să renunţe la planurile de colonizare a continentului american şi să nu intervină aici;

  25. Tablou din 1912 a lui Clyde de Land, reprezentându-l pe Monroe între membrii ai cabinetului său

  26. Prima jumătate a secolului al XIX-lea a însemnat o puternică expansiune a SUA; • Între 1815 şi 1861 SUA au mai dobândit 16 state iar graniţa a ajuns la Oceanul Pacific; • Războiul de secesiune a fost o perioadă foarte grea pentru SUA şi în special pentru populaţie (1861-1865); • În timpul războiului civil preşedinte a fost Abraham Lincoln (1809-1865; preşedinte: 1861-1865);

  27. După războiul de secesiune politica externă americană a fost determinată de dezvoltarea industrială; • În 1867 SUA au cumpărat Alaska de la Rusia; • SUA adoptă o politică activă faţă de America de Sud, tot în baza doctrinei Monroe; • În 1898 a avut loc războiul hispano-american. În urma acestuia Cuba şi Puerto Rico au devenit independente iar SUA a cumpărat Filipinele de la Spania cu 20 de milioane de dolari. De asemenea SUA au obţinut insula Guam;

  28. În 1898 SUA au anexat Hawaii • În 1899 au obţinut Samoa Americană • La finalul secolului al XIX-lea politica externă americană a avut profunde caracteristici imperialiste; • Faţă de Europa SUA au dus în această perioadă o politică de neintervenţionism; • La începutul primului război mondial preşedintele Woodrow Wilson (1913-1921) a declarat neutralitatea SUA ;

More Related