1 / 8

Drepturile lucrătorilor migranţi și al familiilor acestora la munca si protecţie socială

Drepturile lucrătorilor migranţi și al familiilor acestora la munca si protecţie socială. Aura ș MARINESCU Consilier pentru afaceri europene Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

adrina
Télécharger la présentation

Drepturile lucrătorilor migranţi și al familiilor acestora la munca si protecţie socială

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Drepturile lucrătorilor migranţi și al familiilor acestora la munca si protecţie socială Auraș MARINESCU Consilier pentru afaceri europene Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice

  2. Egalitate de tratament cu resortisanții români, în ceea ce priveşte condiţiile de angajare şi de muncă, afilierea la organizaţii sindicale şi beneficiul avantajelor oferite de convenţiile colective și integrare socială • OUG nr. 56/2007 privind încadrarea în muncă şi detașarea străinilor pe teritoriul României, cu modificările şi completările aduse prin Legea 134/2008, reglementează angajarea străinilor în România. Autorizaţia de muncă este documentul oficial în baza căruia titularul are dreptul să fie încadrat în munca sau detaşat în Romania la un singur angajator şi este necesar numai pentru străinii care nu sunt cetăţeni ai statelor membre UE sau ai statelor semnatare ale Acordului privind Spațiul Economic European sau Elveția, şi cei care nu sunt titulari ai dreptului de şedere permanentă pe teritoriul României; • Conform Constituţiei României prin Art. 18 se stabilește că „cetăţenii străini şi apatrizii care locuiesc în România se bucură de protecţia generală a persoanelor şi a averilor, garantată de Constituţie şi de alte legi”. Art. 41, referitor la munca şi protecţia socială a muncii, stabileşte că dreptul la muncă nu poate fi îngrădit fiind libere alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă. Totodată, salariaţii au dreptul la măsuri de protecţie socială, care vizează securitatea şi sănătatea salariaţilor, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe ţară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii deosebite sau speciale, formarea profesională, precum şi alte situaţii specifice, stabilite prin lege. Este enunţat şi principiul egalităţii de gen în relaţiile de muncă, „la muncă egală, femeile au salariu egal cu bărbaţii.” Principiul interzicerii muncii forţate este reprezentat de prevederile Art. 42 care enunţă faptul că munca forţată este interzisă, stabileşte excepţiile de la acest principiu;

  3. Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003 - Codul muncii, republicată, reglementează cadrul general în domeniul relaţiilor de muncă. Art. 39 enumeră principalele drepturi ale salariaţilor, astfel: dreptul la salarizare pentru munca depusă, dreptul la repaus zilnic şi săptămânal, dreptul la concediu de odihnă anual, dreptul la egalitate de şanse şi de tratament, dreptul la demnitate în muncă, dreptul la securitate şi sănătate în muncă, dreptul la acces la formarea profesională, dreptul la informare şi consultare, dreptul de a lua parte la determinarea şi ameliorarea condiţiilor de muncă şi a mediului de muncă, dreptul la protecţie în caz de concediere, dreptul la negociere colectivă şi individuală, dreptul de a participa la acţiuni colective și dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat; • OUG nr. 194 din 12 decembrie 2002 privind regimul străinilor în România, republicată. Referitor la tratamentul egal, cu cetăţenii români, ai titularilor unui drept de şedere permanentă pe teritoriul României, aceştia din urmă beneficiază, conform Art. 75, de “acces la piaţa muncii, inclusiv în privinţa condiţiilor de angajare şi de muncă, la activităţi economice în mod independent şi la activităţi profesionale, […] cu condiţia ca activitatea desfăşurată să nu presupună, chiar şi ocazional, exercitarea unor prerogative ale autorităţii publice” şi de “libertatea de asociere, afiliere şi apartenenţă la o organizaţie sindicală sau profesională”

  4. Conform Legii nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, în România sunt garantate fiecărei persoane dreptul de a-şi alege liber profesia şi locul de muncă, precum şi dreptul la asigurările pentru şomaj şi sunt excluse orice fel de discriminări pe criterii politice, de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex şi vârstă, beneficiarii acestei legi fiind şi cetăţeni străini sau apatrizi care au fost încadraţi în muncă sau au realizat venituri în România, conform legii; • Prin aplicarea OG nr. 44 din 29 ianuarie 2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecţie în România, precum şi a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, cu modificările și completările ulterioare se urmăreşte facilitarea integrării sociale a străinilor care au dobândit o formă de protecţie în România, prin asigurarea accesului, printre alte drepturi, la un loc de muncă, la o locuinţă, la asistenţă medicală şi asistenţă socială, asigurări sociale, la educaţie, precum şi prin derularea de activităţi specifice de acomodare culturală, consiliere şi învăţare a limbii române, reunite în programe de integrare. De asemenea, străinii care au dobândit o formă de protecţie în România au acces la sistemul asigurărilor pentru şomaj, la măsurile de prevenire a şomajului, la măsurile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi la dobândirea unei locuinţe, în condiţiile stabilite de lege pentru cetăţenii români

  5. OG nr. 44 din 29 ianuarie 2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecţie în România, precum şi a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, cu modificările și completările ulterioare - facilitarea integrării sociale a străinilor care au dobândit o formă de protecţie în România, prin asigurarea accesului, printre alte drepturi, la un loc de muncă, la o locuinţă, la asistenţă medicală şi asistenţă socială, asigurări sociale, la educaţie, precum şi prin derularea de activităţi specifice de acomodare culturală, consiliere şi învăţare a limbii române, reunite în programe de integrare. - străinii care au dobândit o formă de protecţie în România au acces la sistemul asigurărilor pentru şomaj, la măsurile de prevenire a şomajului, la măsurile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi la dobândirea unei locuinţe, în condiţiile stabilite de lege pentru cetăţenii români.

  6. Ordinul nr. 392/613 din 24 ianuarie 2008 privind accesul solicitanţilor de azil pe piaţa forţei de muncă din România -solicitanţii de azil care se află în procedura de determinare a unei forme de protecţie după expirarea unei perioade de un an de la data depunerii cererii de azil pot fi încadraţi în muncă pe teritoriul României fără autorizaţie de muncă. - solicitanţii de azil, care se află în această situație, pot beneficia gratuit, la cerere, de serviciile de mediere şi serviciile de informare şi consiliere profesională acordate, potrivit prevederilor legale, de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, în condiţiile stabilite de legislaţia în vigoare pentru cetăţenii români

  7. Legea nr. 122 din 4 mai 2006 privind azilul în România. - Recunoaşterea statutului de refugiat sau acordarea protecţiei subsidiare conferă beneficiarului, printre altele drepturi şi dreptul de a fi angajat de persoane fizice sau juridice, să exercite activităţi nesalarizate, să exercite profesiuni libere şi să efectueze acte juridice, să efectueze acte şi fapte de comerţ, inclusiv activităţi economice în mod independent, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români. - Prin recunoaşterea statutului de refugiat sau acordarea protecţiei subsidiare se acordă beneficiarului dreptul la asociere în ceea ce priveşte asociaţiile cu scop apolitic şi nelucrativ şi sindicatele profesionale, în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români şi să îşi stabilească domiciliul legal în România, potrivit legislaţiei privind regimul juridic al străinilor

  8. Informarea lucrătorilor migranți privind accesul pe piața muncii din România • HG nr. 498/2011 pentru aprobarea Strategiei Naţionale privind Imigraţia pentru perioada 2011 – 2014 stabilește obiectivele Guvernului României în domeniul imigraţiei pentru perioada 2011 – 2014, în ceea ce privește imigrația controlată, prevenirea și combaterea imigrației ilegale, azilul, integrarea socială a străinilor. • În cadrul campaniei de informare, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice a elaborat Ghidul Lucrătorului Străin în România care cuprinde informaţii de bază despre intrarea şi şederea în scop de muncă a lucrătorilor din statele terţe pe teritoriul României, ghid ce poate fi consultat pe site-ul ministerului, fiind tradus în limbile franceză, engleză şi turcă.

More Related